CVJ, NR. 281, MIERCURI 27 DECEMBRIE 2012 by Geza Szedlacsek

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 281

Cronica Vãii Jiului Joi, 27 decembrie 2012

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Minuni politice, de Crãciun: Avram a fãcut pace pe pãmânt!

Moº Crãciun a bãtut ºi la poarta Micu Klein, nr. 9

Crãciun cu zãpadã pe pârtiile din Straja ºi Transalpina Ski Resort

âteva mii de turiºti ºi-au fãcut prima zi de Crãciun pe pârtiile din Straja ºi de la Transalpina Ski Resort. >>> PAGINILE 6-7

De sãrbãtori disperarea îi împinge pe oameni la lucruri tragice

in cauza problemelor financiare foarte mari pe care tot mai multe persoane de la noi din judeþ le întâmpinã, în ultima perioadã de timp, ºi asta mai ales din cauzã cã, poate ºi-au pierdut locul de muncã, sau poate, din cauza datoriilor tot mai mari pe care le au la bãnci, putem vedea cu tristeþe cã ºi la noi încep sã aparã tot felul de anunþuri disperate. >>> PAGINILE 8-9

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 decembrie 2012

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1

National TV

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 King Kong (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Fata maharajahului 18:50 La patinoar

9:45 Cuplul perfect - Moº Crãciun cautã Crãciuniþã (r) 11:30 Cenuºãreasa (r)

19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu 22:30 Sãrbãtori în cãtuºe 0:30 Fata maharajahului (r)

13:30 15:30 amarã 16:30 amarã 17:20 18:30 19:15 20:15 21:15 22:30

De 12 ori Crãciunul Dragoste dulce-

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Concert extraordinar ªtefan Bãnicã: “O noapte de Crãciun” (r) 12:00 Apropo TV (r) 13:00 Cu duzina e mai ieftin! (r) 15:00 De pazã de Crãciun 2: Vacanþã fãrã griji 17:00 Crãciun în Þara Minunilor 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Acum ori niciodatã 22:15 Vulcanul 0:15 Nonconformiºtii

Prima TV 11:30 Teleshopping 12:00 Vipo 12:15 Vipo 12:30 Galileo 13:00 Teleshopping 13:30 Flash Gordon 14:30 Teleshopping 15:00 NCIS 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

Dragoste dulceCondamnata ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Cuceritorul Marele boss

19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Cleopatra

TVR 1 9:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Repere sacre 12:00 Tezaur folcloric 13:00 Remember (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Profesioniºtii... 17:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 19:00 2012 - Sport ºi glorie 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:10 Crãciun fericit 23:10 Mafioþii 1:20 O poveste de Crãciun

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 decembrie 2012

Minuni politice, de Crãciun: Avram a fãcut pace pe pãmânt!

ur de forþã, abilitate de politician târºit, cel ce a fost distribuit în dublu rol ºi joacã tare pe scena Vãii Jiului a fãcut posibil ca duºmanii sã se pupe ºi sã se îmbrãþiºeze, chiar sã racoleze… Ileana FIRÞULESCU ”Mari minuni se sãvârºirã” în ajunul Crãciunului pe scena publicã din estul Vãii Jiului datoritã noilor roluri ale unui vechi politician al judeþului – Costel Avram, nou director SC Apa Serv ºi nou preºedinte interimar al PNL Petrila. Dupã ce directorul Avram ºi-a colindat salariaþii, acompaniat de saxofon ºi acordeon, cu ordin ca o parte din conducerea societãþii sã i se alãture, a pornit la colindat ºi prin Vale. A poposit, întâmplãtor sau nu, ºi la Primãria Petrila ºi la cea din Petroºani, singurele primãrii care nu aparþin USL. La spectacolul ”Colindãn, Doamne, colind!”, oferit de acelaºi Costel Avram, în calitate de preºedinte PNL Petrila de data aceasta, dar ºi reprezentant al ONG-ului ”Rosa multi flora”,

sã vezi minune! Au fost prezenþi atâþia liberali petrileni de care nici nu se ºtia cã existã, iar paleta culorilor de partid a fost largã, largã.

Parteneri din USL, respectiv PSD, au fost prezenþi în numãr considerabil în frunte cu vicepreºedintele Consiliului Judeþean (veºnic în aceastã funcþie, cum spun chiar colegii sãi), Ioan Rus; la fel PC a fost prezent prin consilieri locali ºi

preºedinþi; PDL a fost prezent chiar prin primarii Petrilei ºi Petroºaniului, Ilie Pãducel ºi Tiberiu Iacob Ridzi; PP-DD li s-a alãturat prin consilierul judeþean, Dorina Pleºcan. Au fost prezenþi directori de instituþii ºi întreprinderi cunoscuþi ca fiind membri ai partidelor politice de tot felul. Deci, adevãratã pace pe pãmânt ! Doar cã majoritatea celor prezenþi la evenimentul de la Petrila au recunoscut indirect cã toate acestea au menirea pe lângã scopul de a anima viaþa din Petrila ºi de a-ºi face cunoscutã existenþa - ca PNL Petrila sã continue munca începutã cu luni bune în urmã de preºedintele organizaþiei judeþene a PNL, Mircea Ioan Moloþ, atunci când negocia cu primarul PDL al Petrilei, Ilie Pãducel, ºi cel al Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, sã treacã

la PNL. Imediat dupã alegerile generale, acestã idee a revenit cu ºi mai mare forþã în rândul membrilor USL – Pãducel ºi Iacob Ridzi vor intra în PNL. Dar tot ei se întrebau ”de ce? Acum nu mai conteazã. Înainte era vorba de voturile pe care puteau sã le aducã cei doi primari, bine cotaþi în localitãþile lor”. Prezenþa celor doi primari la spectacolul liberal a reaprins aceste discuþii, iar în atmosfera relaxatã, un ºugubãþ l-a ºi îmbrãcat pe Ilie Pãducel în jacheta galbenã pe care era inscripþionat ”PNL Petrila”, lucru ce nu l-a deranjat deloc pe edilul PDList, ci dimpotrivã.

Moº Crãciun a bãtut ºi la poarta Micu Klein, nr. 9

n ajunul Crãciunului, la poarta de pe Micu Klein, nr. 9, din Petroºani, a bãtut ”moº Crãciun”. Adusese lui Sergiu calculatorul promis, iar fetiþelor multe dulciuri ºi fructe ºi…surprize. Misiune îndeplinitã – bucurie adusã celor cinci copii a cãror bunicã este ºi mamã, ºi tatã… Ileana FIRÞULESCU

energie ºi cu o atitudine de invidiat faþã de viaþã ºi

În Colonia Petroºaniului, pe strada Micu Klein, nr. 9, locuieºte Tereza Matraº, de 61 de ani. Am cunoscut-o în luna octombrie, când o mânã de oameni, de prin Valea Jiului, care au demostrat cã ”a fi OM” e lucru obiºnuit, i-au bãtut la poartã pentru a-i da o mânã de ajutor. Toþi se aºteptau sã vadã o femeie îmbãtrânitã de nevoi mai mult decât de vreme, epuizatã de povara uriaºã ce-i apasã umerii. În poarta casei de colonie a ieºit o femeie ce pãrea mult mai tânãrã, plinã de

greutãþile cu care se confruntã. Este bunica, dar ºi mamã ºi tatã, a cinci nepoþi… Fiul ei, tatãl copiilor, a lucrat la Mina Livezeni, dar nu a rezistat loviturilor vieþii. S-a îmbolnãvit grav. Întâi o

hepatitã C, apoi cirozã ºi în trei ani s-a stins. Anul trecut, la începutul verii l-a îngropat. A rãmas cu nepoþii… Mama a patru dintre copii a plecat, prin 1997, în þãri strãine ºi nimeni nu a mai auzit de ea. A venit o veste prin februarie cã ar fi prin Franþa ºi cã locuieºte cu un bãrbat. Mama altui nepot de 14 ani, prima nevastã a fiului sãu, a plecat la rândul ei cu alt bãrbat… ”Toþi cei cinci nepoþi, cu vârste cuprinse între 7 ºi 14 ani, sunt elevi buni. Asta ºi pentru cã fetiþele – Rodica, Florina ºi Claudia – sunt în grija voluntarilor de la Caritas, care, dupã orele de curs se ocupã de ele. Paul, bãiatul de 13 ani, este la antrenament. Fiind talentat, Clubul Jiului îi plãteºte taxa ºi îl

are ca antrenor pe domnul Florin Moldovan. Sergiu, cel mare, de 14 ani, este în clasa a 10-a la profesionalã ºi iubeºte calculatoarele. Incã nu am reuºit sã cumpãrãm unul” – povestea bunica Tereza. ”Bogaþii” care i-au sãrit în ajutor au înþeles atunci cã ajutorul adevãrat pentru bunica Tereza este o cât de mãruntã contribuþie pentru desãvârºirea nepoþilor ei ca oameni, drept pentru care grupul celor ºase – Adi Papa, Costel Postolache, Cãtãlin Popa, Doru Sipeþan, Mariana Popa, Ioan Rus – au hotãrât ca data viitoare, bãiatul cel mare, Sergiu, sã primeascã un calculator. În ajunul Crãciunului, la poarta de pe Micu Klein, nr. 9, a bãtut ”moº Crãciun”. Adusese lui Sergiu calculatorul promis, iar fetiþelor multe dulciuri, fructe ºi mici surprize… Misiune îndeplinitã – bucurie, unui tânãr de perspectivã, ºi o posibilã deschidere cãtre lume.

La finalul spectacolului, când artificiile luminau cerul Petrilei, pacea lui Avram a fost pecetluitã de pupãturi ºi urãri (de toate culorile politice) ca de

la frate la frate, ca de la tatã la fiu ºi invers… ”Aºa ceva nu am crezut cã voi vedea vreodatã”- a exclamat, cu faþa lungitã de uimire, un fost lider PNL al Petrilei.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 decembrie 2012

S-a suplimentat numãrul burselor ºcolare

onsilierii locali de la Petroºani, au aprobat la sfârºit de an, suplimentarea numãrului de burse ºcolare. Este vorba de bursele elevilor pentru primul semestru din acest an ºcolar. Astfel, suplimentarea a fost fãcutã în urma unei solicitãri venite din partea reprezentanþilor Colegiului Economic Hermes din Petroºani. Monika BACIU Pentru unitatea de învãþãmânt au mai fost acordate 3 burse de ajutor social pentru trei elevi de la gimnaziu. Valoarea unei astfel de subvenþii acordate elevilor este de 50 de lei. Pentru primul semestru al acestui an ºcolar, reprezentaþii administraþiei publice din Petroºani au aprobat un numãr total de 747 de burse ºcolare în valoare totalã de 38.520 de mii de lei. Astfel, în funcþie de tipul bursei, acestea sunt de mai multe feluri. Pentru anul ºcolar 2012-2013 semestul I au fost aprobate un numar de 747 de burse ºcolare. Valoarea burselor de performanþã este de 75 de lei lunar, în timp ce pentru doar patru elevi din municipiul Petroºani se încadreazã în aceastã categorie. Cuantumul burselor de merit este de 50 de lei lunar pentru elevii care urmeazã cursurile ºcolilor generale ºi 70 de lei pe lunã pentru liceeni. Conform

raporartelor întocmite de reprezentanþii unitãþilor ºcolare au fost aprobate un numãr total de 123 de burse de merit, 47 pentru nivelul gimnazial si 76 pentru cel liceal. 80 de burse de

studiu au mai aprobat consilierii locali de la Petroºani în suma de 40 de lei lunar pentru elevii de la ºcolile gimnaziale ºi 50 de lei lunar pentru liceeni. Numãrul burselor sociale de 3 ori mai mare În timp ce puþini elevi petroºãneni se încadreazã într-una din condiþiile necesare obþinerii unor burse de studiu, marea majoritate sunt beneficiarii unor burse sociale. Conform rapoartelor întocmite de ºcolile din Petroºani ºi centralizate la

administraþia localã un numãr de 540 de elevi petroºãneni vor primi burse sociale. Cei mai mulþi dintre beneficiarii burselor sociale urmeazã încã cursurile ºcolii gimnaziale. 457 de elevi petroºãneni

Obiectiv cultural în prag de prãbuºire

inematograful Uricani, pe punctul de a se prãbuºi. Administraþia localã din Uricani informeazã cetãþenii cu privire la riscul prãbuºirii unor clãdiri de pe raza localitãþii. Printre clãdirile afectate de trecerea timpului ºi de nepãsarea unora se numãrã ºi un obiectiv cultural. Acesta este cinematorgraful din Uricani, care prezintã riscul de a pica sub propria greutate. Monika BACIU ”Avertizãm cetãþenii oraºului Uricani asupra pericolului de prãbuºire a unor clãdiri dupã cum urmeazã: clãdirile fostei EM Câmpu lui Neag, clãdirile fostei EM Valea de Brazi – Valea de Brazi, strada Principalã nr. 1, clãdirile de la fosta casã de copii, cinematograful Uricani, magazie strada Bulzu, zona stadion. Se interzice accesul în perimetrele menþionate”, se aratã într-un anunþ al administraþiei locale din

tru a-i constrânge pe proprietari sã le demoleze ori reabiliteze, a considerat suficient sã publice în presa Vãii Jiului un avertisment cu privire la pericol. Astfel, clãdirile fostei EM Valea de Brazi, EM Câmpu lui Neag ori de la fosta Casã de Copii au risc ridicat de prãbuºire. În aceeaºi situaþie este ºi

din cadrul ºcolilor gimnaziale vor beneficia de 50 de lei lunar, ajutor însemnând bursã socialã. Alþi 83 de liceeni vor primi aceeaºi sumã de bani tot ca ajutor social.

Au dat atacul la Complexul Energetic

bia înfiinþat, Complexul Energetic Hunedoara este deja þinta hoþilor, care furã tot ce poate fi valorificat. Trei bãrbaþi au fost prinºi de poliþiºtii Secþiei de Poliþie Ruralã ªoimuº, imediat dupã ce au sustras mai multe grinzi metalice. Carmen COSMAN Cei trei, unul din Deva ºi doi din ªoimuº, transportau grinzile spre centrul de

colectare a fierului vechi din localitatea Mintia. Bucãþile de fier au fost sustrase dintr-o halã aparþinând Complexului Energetic Hunedoara. În cauzã

Uricani. Administratia în loc sã uzeze de toate pârghiile pen-

s-a întocmit dosar penal pentru comiterea infracþiunii de furt calificat.

Cinematograful Uricani ori construcþii de la stadionul localitãþii. Primãria a interzis accesul localnicilor în zonele respective, însã în lipsa pazei este greu de crezut cã hoþii de fier vechi vor sta la distanþã de zonele periculoase. În urmã cu circa patru ani un bãieþel de opt ani a murit strivit de tavanul unui bloc de locuinþe care s-a prãbuºit

peste el în timp ce se juca. Atunci s-a descoperit cã blocul are un proprietar care ar fi trebuit sã limiteze accesul în jurul imobilului periculos. N-a fãcut acest lucru iar un copil a murit. Proprietarii au scãpat nepedepsiþi. Tot la Uricani un balcon aflat la ultimul etaj al unui bloc cãzut din cauza infiltraþiilor ºi a stãrii avansate de degradare. Din fericire, atunci nu au fost înregistrate victime.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 decembrie 2012 File de istorie

Mãrturia rezistenþei anticomuniste „Fiii Parângului”

lãturi de 11 camarazi grupaþi în organizaþia „Fiii Parângului” care lupta împotriva comuniºtilor, un tânãr de 18 ani din Petroºani plãnuia sã arunce în aer tribuna cu ofiþerii securitãþii ºi secretarii PMR ce urmãreau defilarea muncitorilor de 1 Mai în 1958. Au fost trãdaþi chiar de unul dintre ei. Drept pedeapsã a stat ºase ani, o lunã ºi 25 de zile în temniþele ºi lagãrele de exterminare comuniste, a fost dus la muncã silnicã în Balta Brãilei ºi torturat în fiecare duminicã din cei ºase ani. A ieºit pe porþile temniþei schilodit pe viaþã ºi urmãrit încã 20 de ani de securiºti. Maximilian GÂNJU Rãsturnarea regimului comunist ºi lupta împotriva ruºilor trebuia sã înceapã din Valea Jiului, leagãnul minerilor nesupuºi ºi de care îi era groazã Securitãþii. Organizaþii gata de luptã împotriva comuniºtilor erau formate în întreaga þarã ºi þineau legãtura între ele în secret. Toþi luptãtorii, în fapt niºte tineri cu vârsta pânã în 30 de ani, erau foarte bine echipaþi cu arme ºi explozibil recuperat din depozitele abandonate de armata germanã ºi pãstrat în ascunzãtorile din munþi. Dupã ani de pregãtiri, „Fiii Parângului” au pus la punct un plan care trebuia sã declanºeze o revoltã generalã în România, iar organizaþiile secrete anticomuniste aveau sã înceapã lupta la baionetã împotriva regimului totalitar ºi sã scoatã þara de sub dominaþia sovieticã.

mahãri comuniºti. Pe timpul acela ºi un simplu membru de partid avea o putere extraordinarã. Dacã zicea cã o persoanã trebuie sã plece în Moldova, se fãcea pe dracu’n patru ºi omul ãla era trimis în fundul Moldovei. Comuniºtii au fost oamenii dracului. Ziceau: Bã Dumnezeu suntem noi! Dacã e aºa cum zici tu, roagã-te la Dumnezeu sã-þi dea pitã. Apoi ziceau: Roagã-te la partidul nostru ºi-þi dã pitã. Omul zicea el ceva, cum zicea ºi ei aduceau o pitã neagrã ºi-i dãdeau. Am pregãtit tot, toþi ºtiam ce avem de fãcut, cine aprinde fitilul, cine dã telefoane la Deva ºi la Târgu Jiu sau Craiova, la fraþii noºtri pregãtiþi sã înceapã lupta”, îºi aminteºte Tiberiu Tomuº, secretarul AFDPR Valea Jiului.

etroºani 1958

Totul era pregãtit sã porneascã de la Petroºani, pe 1 mai 1958, când se defila prin faþa secretarilor ºi ofiþerilor comuniºti. „Era în ‘58 pe 1 mai. În tribunã erau numai ofiþeri ºi

Minerii din Valea Jiului revin la ºut

u luat o scurtã pauzã, dar se reîntorc în subteran. Ortacii care scot cãrbuni din minele Vãii Jiului mai lucreazã douã zile, joi ºi vineri în 2012. Diana MITRACHE Minerii din Valea Jiului revin joi, începând cu schimbul I, la fronturile de lucru. Programul a fost stabilit de conducerea CNH, împreunã cu sindicaliºtii ºi a fost conceput pentru a îndeplini planul. Asta pentru cã minerii mai au de adus la suprafaþã cãrbuni, conform protocolului semnat

cu cele douã termocentrale ale viitorului Complex Energetic Hunedoara: Mintia ºi Paroºeni. Compania Naþionalã a Huilei avea programat sã livreze, în

u pus dinamitã ºi nitroglicerinã sub scenã Intenþia celor 11 luptãtori din Valea Jiului era sã dinamiteze scena exact în momentul în care începeau discursurile comuniºtilor. Aveau sã scoatã toþi armele ºi sã-i imobilizeze pe militari, iar apoi sã ocupe sediul de securitate ºi punctele cheie prin care comunicau comuniºtii. „Noi aveam în plan sã aruncãm în aer tribuna cu VIP-urile comuniste. Totul era planificat în detaliu. Trebuia sã explodeze exact în momentul în care peste scenã avea sã treacã planorul. În Petroºani era un aerodrom ºi erau planoare care veneau la defilare. Unul trebuia sã treacã la paradã pe deasupra. Atunci era ºi lumea departe de scenã, pentru cã noi vroiam doar comuniºtii sã sarã în aer, sã nu moarã ºi nevinovaþi. Bombele erau fãcute de noi ºi explozibilul l-am luat dintr-un depozit de arme al nemþilor. Aici era plin de depozite lãsate de nemþi dupã ce au fugit”, spunea fostul deþinut politic. aceastã iarnã, circa 1,16 milioane de tone de huilã celor doi beneficiari principali. Joi ºi vineri vor fi zile productive la CNH, iar de sâmbãtã se reia programul specific în situ-

rãdaþi din interior Planul lor a fost dat peste cap de un membru al grupãrii. Un bãiat tânãr care în ajuns de 1 mai, dupã întâlnirea secretã a Rezistenþei, a mers acasã ºi a destãinuit tatãlui sãu ce s-a pus la cale. „Cel care ne-a trãdat a fost unul dintre ai noºtri. Tatãl lui cânta peste drum, în fanfarã. În seara de dinainte de 1 mai, ne-am întâlnit toþi 11 din organizaþia noastrã ºi ne-am înþeles sã ne ducem acasã, sã fim toþi pe 1 la posturi odihniþi ºi gata de plan. El s-a dus acasã ºi a zis: <tatã mâine sã nu meri la defilare> pentru cã ºtia cã o sã moarã în explozie. Taicã-su l-a luat la întrebãri <cum sã nu merg mã eu la defilare> ºi l-a luat la bãtaie pe copil. Toþi eram niºte copii, toþi eram tineri. El a zis, nu mã mai bate cãþi spun, ºi o spus. S-or dus la securitate amândoi ºi or spus ce s-a pus la punct”, spune Tiberiu Tomuº.

ânaþi de comuniºti

Mulþi dintre „Fii Parângului” au fost arestaþi din acea noapte, iar alþii au mai apucat libertatea doar câteva zile pânã când s-a aflat ºi de ei. „Eu n-am ºtiut nimic, a doua zi defilam pe stradã cu arama de la tir. ªi tot aºteptam sã bubuie, sã trosneascã, dar nimic, nimic. Trece 1 mai, trece 2 mai ºi nu mã mai întâlaþiile de vacanþã ºi se valucra doar în posturile de aeraj ºi în cele de evacuare a apelor pluviale. Minerii au avut o scurtã vacanþã în Perioada Crãciunului, iar de luni, sãptãmâna viitoare reintrã în vacanþã. Producþia de huilã va fi reluatã începând cu ziua de 7 ianuarie, când minerii se vor întoarce în ºut.

neam cu ei. Mã ce o fi, ce s-o fi întâmplat? În 2 mai eram cu niºte prieteni la un restaurant din Petroºani, la un pahar. Vine la masã un ofiþer ºi mã întreabã dacã eu sunt cutare? Zic da. Sã veniþi cu noi. Prima datã consum ce am pe masã, plãtesc ºi dupã aia vin cu voi, zic eu. ªtiam deja ce se întâmplã. M-am gândit eu aºa, erau doi iar restaurantul avea un hol pânã în stradã. Îi pocnesc pe ãºtia doi în hol, rup uºa cu ei ºi scap. Când am ajuns în hol, erau încã ºase cu arme. M-au dus la Securitate, aici la Petroºani ºi m-au bãgat singur într-o camerã”, îºi mai aminteºte Tiberiu Tomuº.

A doua zi securiºtii din Petroºani l-au bãgat pe Tiberiu Tomuº într-un Gaz rusesc. Era pãzit bine de trei miliþieni. Urma sã fie dus la Deva, la penitenciar pentru anchetã. De acolo începea calvarul pentru fostul anticomunist care, dacã ar fi reuºit sã detoneze bomba de sub scena comuniºtilor, ar fi dat startul unei lupte de gherilã în întreaga þarã. Ceauºescu l-a catalogat „huligan politic” ºi nu deþinut, la fel ca ºi pe toþi luptãtorii din Rezistenþa anticomunistã arestaþi ºi aruncaþi în temniþe. În ediþia de mâine puteþi afla despre patimile luptãtorilor împotriva comunismului în tot timpul cât au fost întemniþaþi.

6 Actualitate

âteva mii de turiºti ºi-au fãcut prima zi de Crãciun pe pârtiile din Straja ºi de la Transalpina Ski Resort. Pe cea mai nouã staþiune montanã din România aflatã la doar 30 de km de Petroºani, Transalpina Ski Resort zãpada pe pârtii mãsoarã peste 50 de centimetri, iar pânã la finele lunii ianuarie turiºtii au parte de o super ofertã: accesul pe toate instalaþiile din staþiune este gratis.

Majoritatea turiºtilor au urcat din Valea Jiului, dar au fost ºi din Râmnicu Vâlcea, Cluj, Bucureºti sau Gorj. La cota 2000 turiºtii au

avut parte de soare din plin, zãpadã ºi multã voie bunã. În Transalpina Ski Resort pârtiile de schi se întind pe mai

Crãciun cu zãpadã pe pârtiile din Straja ºi Transalpina Ski Resort

de kilometri în Straja

Iubitorii sporturilor de iarnã vor avea parte, în curând, de cea mai lungã pârtie din estul Europei. Unde? Chiar aici, la noi, la Straja! Peste 25 de kilometri de coborâre vor fi amenajaþi pe Valea Jiului, la Straja, în urma unui proiect de 200 de milioane de lei finanþat din bani europeni ºi de la bugetul de stat, prin programul Naþional „Schi în Carpaþi”. Consiliul Local din Lupeni a început deja investiþii de anvergurã, pentru a uni ºi moderniza cele ºapte pârtii existente într-una singurã, iar autoritãþile

acã de Crãciun oamenii stau mai mult pe acasã ºi vin pe pârtii doar cât sã „ardã” sarmalele ºi rãciturile, de Revelion staþiunile montane vor fi pline. Cabanele au fost deja închiriate, iar investitorii în turism le pregãtesc turiºtilor mese îmbelºugate ºi tot felul de surprize. Un singur salvamontist din Parâng este angajat pe aceastã funcþie. Restul sunt voluntari ºi aºa vor rãmâne, pentru cã legislaþia în vigoare nu dã drumul la angajãri. ªi, pânã atunci, aceºti oameni inimoºi, salveazã vieþi în regim de voluntariat ºi lucreazã în alte pãrþi peste sãptãmânã. „Suntem 11 salvamontiºti, cu atestat ºi unul singur angajat, al Consiliul Judeþean. Ne descurcãm destul de bine sâmbãta ºi duminica, adicã în perioada week-end-urilor, dar în perioada de peste sãptãmânã

vârful muntelui, din care se vor alimenta tunurile de zãpadã. Pentru cã apa sã nu îngheþe pe fundul lacului, câteva turbine uriaºe o vor menþine în miºcare, iar instalaþiile de zãpadã artificialã vor fi controlate de un calculator. Pârtiile ar trebui sã lege la final Vârful Straja de oraºele Vulcan ºi Lupeni pe o distanþã de peste 25 de kilometri.

parcare cu minim 350 de locuri ºi un refugiu salvamont, precum ºi sediul jandarmeriei la cota 1975 m.

mulþi kilometri, toate sunt bãtãtorite ºi amenajate ºi sunt prevãzute cu sistem de înzãpezire ºi instalaþii de transport pe cablu. Turiºtii s-au simþit foarte bine, iar la cota 2.000 au putut sã se relaxeze la un ceai cald sau o canã de vin fiert. Staþiunea Transalpina Ski Resort este cea mai nouã staþiune montanã din România, printr-o investiþie a Ministerului Dezvoltãrii ºi Turismului ºi s-a inaugurat chiar înainte de Crãciun. Pânã în data de 31 ianuarie aici toþi turiºtii beneficiazã de acces gratuit atât la telegondolã cât ºi pe telescaun ºi pe teleschi. Tot în cadrul proiectului au fost realizate spaþii adiacente pentru servicii, o

Legi strâmbe. Salveazã vieþi în regim de voluntariat! tenþie când vã accidentaþi, dacã urcaþi în Staþiunea Parâng. Dacã se întâmplã în timpul sãptãmânii, s-ar putea sã nu aibã cine sã vã acorde primul ajutor, pentru cã salvamontiºtii au regim doar de voluntariat în marea lor majoritate.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 decembrie 2011

este puþin mai dificil, pentru cã voluntarii sunt la serviciu fiecare”, a declarat Dumitru Bârlida, ºeful Formaþiunii Salvamont Petroºani. .În concluzie, grijã mare când „alegeþi” sã vã accidentaþi, pentru cã, din pãcate, doar în week-end salvamontiºtii sunt la datorie în formulã completã. Oricum, la Sediul Salvamont Parâng se aflã în permanenþã un om, mai ales cã turiºtii vin deja în numãr mare la munte. Anul trecut au fost peste 130 de intervenþii. Car men COSMAN

La fel ca în ultimii ani, Staþiunea Straja va fi plinã ochi de sãrbãtori, asta dupã ce de Crãciun gradul de ocupare a fost de maximum 50%. Crãciunul se serbeazã în familie, iar pe pârtii doar se dau jos caloriile, câteva ore, însã trecerea dintre ani este serbatã an de an cu mare fast la înãlþime. „Lumea de Crãciun preferã sã stea acasã, în familie. Dar, de Revelion gradul de ocupare este de

Mai mult, din Lupeni ºi pânã în Straja va funcþiona ºi o telegondolã. promit cã va fi gata în doi ani. Lucrul a început de la modernizarea pârtiilor, care coboarã pânã în oraºului Lupeni, la staþia de plecare a telescaunului. Apoi se va construi un lac artificial chiar în

Împãtimiþii schiului iau cu asalt muntele de Revelion

peste 90 la sutã. De fapt, asta e cea mai bunã perioadã pentru investitorii în turism, perioada Crãciun - 12 ianuarie, când e ºi vacanþa copiilor. Dupã aceea, putem sã spunem cã e sezon de week-end-uri”, a explicat unul dintre cei mai importanþi investitori în turism, Emil Pãrãu. Iar pentru cei care vin sã petreacã Revelionul pe pârtie surprizele se vor

þine lanþ, asta pe lângã bucatele tradiþionale pregãtite de cabanier. Iar în Straja se lucreazã la amenajarea celei mai lungi pârtii de schi din România, care sã reprezinte o ofertã de nerefuzat pentru iubitorii sporturilor de iarnã. „În primul rând, în Straja le pregãtim turiºtilor pârtiile, care sã arate foarte bine ºi sperãm ca în scurt timp sã meargã pe cea mai lungã pârtie din România, de 8.150 de metri. La aceastã pârtie, turiºtii ajung cu gondola, care deserveºte o pârtie de 3,5 kilometri, apoi cu douã teleschiuri ºi un telescaun care duc pânã la 1.868 de metri altitudine”, a mai spus Pãrãu. Altfel spus, schi neîntrerupt de o jumãtate de orã ºi asta pentru un schior bun, experimentat. Car men COSMAN

Unii vãd deja proiectul finalizat. Emil Pãrãu, este unul dintre investitorii din Straja, care deþine mai multe pârtii din zonã ºi care a cheltuit deja 500.000 euro pe instalaþii pentru zãpada artificialã ºi nocturne. ªi asta pentru cã el crede în viitorul turismului din Straja, iar turiºtii sunt încântaþi.

“Este extraordinar ce se face aici. Pârtiile de schi sunt superbe, bine întreþinute, preþurile sunt ºi ele bune. Se vede cã s-au adus tunuri de zãpadã, ori instalaþii noi de transport pe cablu. Straja aratã de la an la an ca o adevãratã staþiune de munte europeanã”, spune Mircea Preda, turist. Când proiectul va fi gata, autoritãþile estimeazã cã ºi locurile de cazare se vor dubla, în afarã de cele existente acum ºi vor ajunge la 4.500. Marius MITRACHE

6 Actualitate

Majoritatea turiºtilor au urcat din Valea Jiului, dar au fost ºi din Râmnicu Vâlcea, Cluj, Bucureºti sau Gorj. La cota 2000 turiºtii au

avut parte de soare din plin, zãpadã ºi multã voie bunã. În Transalpina Ski Resort pârtiile de schi se întind pe mai

Crãciun cu zãpadã pe pârtiile din Straja ºi Transalpina Ski Resort

de kilometri în Straja

parcare cu minim 350 de locuri ºi un refugiu salvamont, precum ºi sediul jandarmeriei la cota 1975 m.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 decembrie 2011

Împãtimiþii schiului iau cu asalt muntele de Revelion

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 decembrie 2012

De sãrbãtori disperarea îi împinge pe oameni la lucruri tragice

Ultimele mirese din 2012 A

u vrut sã fie ultimii care spun DA în 2012 în faþa ofiþerului stãrii civile la Petroºani. ªi s-au nimerit sã fie exact 12 la numãr. De la Crãciun ºi pânã în ultima zi a acestui an 12 oameni au ajuns cu martori ºi acte la primãria din Petroºani. ªase cupluri din capitala Vãii Jiului au decis la final de 2012

ºi început de 2013 sã îºi uneascã destinele. Patru dintre acestea o fac pânã la finele anului ºi nimeni nu a dorit sã îºi punã pirostriile în ziua de Crãciun, ori în cea de Revelion, acesta fiind primul an în care în noaptea dintre ani nu sunt nunþi la Petroºani. „Între cele douãmari sãrbãtori avem 6 cupluri care ºi-au depus actele ca sã le oficiem aici cãsãtoria. Cum timpul e mai scut de cel legal, respectiv 10 zile pânã la nuntã, aceºtia vor fi ultimii locuitori ai municipiului Petroºani care se vor cãsãtori aici”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. În 2012 la Petroºani au spus, ori vor spune DA, pânã în 31 decembrie, în faþa ofiþerului de la starea civilã, 198 de cupluri. Tot atâtea câte ºi-au unit destinul anul trecut. Diana MITRACHE

Astfel pe lângã bunuri imobiliare, terenuri sau autoturisme au început sã aparã ºi oferte pe care mulþi dintre noi le-ar putea considera macabre sau de-a dreptul ºocante dar pentru cei care au ajuns la un aºa prag de disperare încât sunt dispuºi chiar sã se lase mutilaþi pentru banii care sã-i salveze. Anunþurile de acest gen ar suna cam aºa ”bãrbat 43 ani donez rinichi perfect sãnãtos grupa sanguinã 01 rh negativ”sau ”donez urgent un rinichi am nevoie de bani sã îmi întreþin familia am douã fetiþe printre care una de 4 luni pentru cei care au nevoi rog sã mã contacteze cu seriozitate am 20 ani nu fumez nu consum alcool”. Pur ºi simplu nu avem cuvinte sã descriem aceste anunþuri pe care le-am vãzut

întreþinãtori de familie, asta cu venitul pe care îl aveau ºi de aceea au decis sã ia aceste mãsuri radicale. Oare la vederea acestori anunþuri care chiar dacã acum sunt poate mai puþine dar odatã cu trecerea timpului ºi odatã cu accentuarea crizei financiare, a lipsei locurilor de muncã ºi a banilor vor fi din ce în ce mai multe, autoritãþile statului în care trãim ºi muncim ºi care altceva nu fac decât sã îm-

Suntem „fraþi” dar tot bulgarii au rãmas „fratele mai mare”

n urmã cu 4 ani, consilierii locali din Petroºani au aprobat înfrãþirea cu localitatea Bansko, principalul centru al sporturilor de iarnã din Bulgaria. În 2008 aceasta era cea de-a 4-a localitate cu care se „înrudea” municipiul din Valea Jiului, dupã Varpalota (Ungaria), Ponte nelle Alpi (Italia) ºi Nova Zagora (Bulgaria). Actele oficiale de înfrãþire dintre cele douã localitãþi au fost parafate chiar la sfârºitul toamnei anului 2008, la Primãria municipiului Petroºani, în prezenþa reprezentanþilor celor douã municipii. „Propunerea de înfrãþire a fost lansatã de cãtre noi, cei din Petroºani, care, dupã vizitarea localitãþii

bulgare, am fost impresionaþi de modul cum au reuºit sã implementeze un proiect deosebit în ceea ce priveºte turismul. De altfel, în ceea ce priveºte dezvoltarea viitoare a staþiunii turistice Parâng, noi ne-am inspirat din ceea ce s-a

“Dansând” pe stradã de Crãciun

n ultimul timp, chiar înainte de ajunul Crãciunului, pe mai toate strazile intens circulate, zãpada ºi gheaþa au fost curãþate, astfel cã traficul pietonal s-a putut face în condiþii acceptabile. Dar, odatã cu ploaia îngheþatã din data de 24 decembrie, multe trouare au devenit din nou patinoare. Fenomenul de freezing rain sau ploaie îngheþatã apare atunci când în atmosferã pãtrunde o masã de aer cald peste una de aer deja rece, astfel cã stropii de apã ajung la sol sub forma de gheaþã ºi îmbracã asfaltul, stâlpii, casele sau maºinile în straturi de sticlã, care se curaþã foarte greu. În municipiul Vulcan, cel puþin, în dupã-amiaza

ºi nu putem sã ne imaginãm ce probleme financiare ºi cât de disperate sunt acele persoane dacã au ajuns sã recurgã la astfel de metode pentru a face rost

de banii necesari pentru a nu fi daþi afarã din case. Sau mai rãu decât atât pentru a nu muri ei ºi familile lor de foame, de cele mai multe ori aceste persoane sunt ºi

Actualitate 9

fãcut în Bansko. Sperãm sã beneficiem de knowhow-ul pe care l-au dobândit ei în domeniul turismului montan. Motivul pentru care ne-am dorit sã luãm ca model o staþiune bulgarã este legat de faptul cã Bansko reprezintã un

pingã lumea la gesturi de-a dreptul disperate, chiar nu se gândesc sã facã nimic în aceastã mãsurã? Dar pentru ce s-ar mai gândi acum pentru cã ºi aºa campania electoralã a trecut, mulþi dintre ei stau la cãldurã ºi nu se vor plânge de lipsa banilor nici de acum înainte, poate doar de lipsa confortului cu care au fost obiºnuiþi pânã acum ºi acest lucru tot din cauza lor pentru cã ei sunt cei acre au fãcut legile în aºa fel încât sã fie tot mai

mulþi ºi sã nu le mai ajungã banii. Dar suntem foarte siguri cã pentru aceste ”probleme” foarte mari pe care le au aceºti distinºi domni ºi doamne se vor gãsi soluþii în timp foarte scurt pentru cã ei nu pot trãi aºa greu fãrã maºini de serviciu ºi birouri mari prin care sã se plimbe, ca pe podiumuririle de la prezentãrile de modã, o multitudine de secretare. Dar ei au o viaþã grea.. Monika BACIU

model de succes în ceea ce priveºte dezvoltarea turismului în Europa de Est ºi în Balcani deci, se aflã mai aproape de noi, decât vestul Europei. Protocolul de colaborare a fost axat pe mai multe domenii de activitate de interes comun, cum ar fi turismul, mediul, urbanismul ºi amenajarea teritoriului sau schimburile culturale”, precizau, în urmã cu 4 ani, reprezentanþii primãriei din Petroºani. Partea bulgarã care a participat la semnarea actelor de înfrãþire dintre cele douã localitãþi a fost alcãtuitã dintr-o delegaþie compusã din mai multe persoane. Printre cei care s-au deplasat în Valea Jiului s-au aflat viceprimarii Sashka Vatchkova ºi Petar Barkov, Georgi Ikonomov - preºedintele Consiliului Local Bansko, sau Veselinka Durchova - secretarul primãriei localitãþii din Bulgaria. „Cele douã localitãþi sunt similare, din mai multe puncte de vedere, ºi pe viitor sper sã lucrãm ºi sã colaborãm foarte bine. Dacã la prima noastrã întâlnire din Bulgaria primarul din Petroºani a venit singur, sper ca în

viitorul apropiat sã veniþi toþi cei din Petroºani în Bansko, sã vedeþi ce am fãcut noi în turism”, spunea Sashka Vatchkova, viceprimarul municipiului Bansko. Bansko are, astãzi, circa 10.000 de locuitori, dar în fiecare an este vizitatã de peste 1.300.000 de turiºti, fiind cea mai importantã staþiune de schi din þara vecinã. În staþiunea bulgarã existã mai multe hoteluri de lux, apartamente de vacanþã, precum ºi peste 40 de hoteluri familiale, dar ºi 8 telecabine, 7 telescaune, 17 teleschiuri ºi o telegondolã. În parantezã fie spus, pârtiile care însumeazã o lungime de peste 65 de kilometri, sunt dotate cu nu mai puþin de 44 de tunuri de zãpadã. Din acest punct de vedere cel puþin, se poate observa cã „Staþiunea Montanã Parâng”este (încã) un zero mic pe lângã staþiunea bulgarã de lux. Atât din punct de vedere al capacitãþii de cazare, cât ºi al infrastructurii dedicate amatorilor de sporturi de iarnã. Pânã una-alta, suntem fraþi dar, tot bulgarii au rãmas fratele cel mare... Mir cea Nistor

de 24, oamenii aproape “dansau”pe strãzi din cauza “sticlei”, iar cel mai grav era în zonele mãrginaºe. În cartierul Dallas, cel puþin, abia te puteai þine pe picioare ºi orice efort de merge pur ºi simplu pe drum, pãrea unul chiar mare. “ Cum noi stãm aici, în deal, mi-e ºi groazã când trebuie sã

Costel Avram a devenit membru al Biroului Politic Teritorial al PNL

nscris de puþin timp în Partidul Naþional Liberal, fostul preºedinte al PRM Hunedoara, Costel Avram, se bucurã de încrederea colegilor. Acesta a fost ales în Biroul Politic Teritorial al PNL Hunedoara

Imediat dupã ce s-a înscris în PNL, directorul ApaSev Valea Jiului SA, Costel Avram a fost desemnat sã se ocupe de reformarea PNL Petrila, organizaþie aflatã oarecum în degringoladã. Iar acþiunile sale derulate în perioada care s-a scurs de la numirea lui au fost apreciate de conducerea judeþeanã a partidului, care a decis sã îl copteze în echipa de conducere. Astfel, Costel Avram a fost ales în Biroul Politic Teritorial al PNL Hunedoara, cu vot consultativ. Avram a fost dat afarã din PRM de Corneliu Vadim Tudor, iar în luna noiembrie s-a înscris în PNL. Dupã câteva zile de la depunerea adeziunii a primit o însãrcinare de la biroul judeþean ºi, pentru ca este din Valea Jiului, Costel Avram a fost numit preºedinte interimar la PNL Petrila cu misiunea de a se ocupa de partid ºi de organizarea alegerilor interne pentru ºefia organizaþiei. Car men COSMAN

cobor în oraº. Trotuarele sunt gheaþã goalã, iar scãrile pânã la ºcoala 6 nu mai spun, ca de sticlã”, a spus o doamnã care locuieºte aici. “Vã daþi seama cã este Crãciunul, omul mai merge în vizitã. Îþi rupi gâtul pe stradã”, a spus o alta. In anul 1998, ploaia îngheþatã ce a cazut pe tot teritoriul României s-a soldat cu 600 de evenimente rutiere, 33 de accidente grave ºi 20 de morþi. Politistii recomandã conducãtorilor auto sã circule cu viteza redusã ºi sã mãreascã distanþa în mers între autovehicule. De asemenea, pietonii angajaþi în traversare trebuie sã þinã cont de faptul cã distanta de frânare a autovehiculelor se mãreºte considerabil. Luiza ANDRONACHE

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 decembrie 2012

De sãrbãtori disperarea îi împinge pe oameni la lucruri tragice

Ultimele mirese din 2012 A

Suntem „fraþi” dar tot bulgarii au rãmas „fratele mai mare”

“Dansând” pe stradã de Crãciun

ºi nu putem sã ne imaginãm ce probleme financiare ºi cât de disperate sunt acele persoane dacã au ajuns sã recurgã la astfel de metode pentru a face rost

de banii necesari pentru a nu fi daþi afarã din case. Sau mai rãu decât atât pentru a nu muri ei ºi familile lor de foame, de cele mai multe ori aceste persoane sunt ºi

Actualitate 9

Costel Avram a devenit membru al Biroului Politic Teritorial al PNL

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 decembrie 2012

Autoturism pentru animalele fãrã stãpân

sociaþia “Serviciul Judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân” organizeazã procedura de achiziþie publicã, cererea de oferte, pentru achiziþionarea a douã autoutilitare. Contractul va cuprinde achiziþionarea a douã autoutilitare.

Ceaþã pe drumurile d i n Va l e a J i u l u i

Monika BACIU

oferii care decid sã vinã la munte în Valea Jiului trebuie sã ºtie cã, ºi în aceste zile drumurile sunt cufundate în ceaþã. Pe anumite porþiuni, vizibilitatea este sub 25 m. Diana MITRACHE

Toate drumurile din Valea Jiului, dar ºi în zona de pe Valea Mureºului, aproape de Deva sunt cufundate în ceaþã. ªoferii care au de

gând sã porneascã la drum sunt sfãtuiþi sã foloseascã sistemele de iluminat corespunzãtoare. În plus, poliþiºtii le recomandã celor ce vor sã urce launa dintre

Mulþumiri de la Salvaþi Copii În datã de 19 ºi 20 decembrie, Salvaþi Copiii Filiala Hunedoara a organizat Serbarea Pomului de Crãciun pen-

tru cei 24 beneficiari ai proiectului Creºtem împreunã ºi 94 de copii care frecventeazã Centrul de zi.

staþiunile de munte din Vale, sã fie prudenþi. Asta pentru cã, deºi drumurile sunt curãþate ºi zãpada a fost îndepãrtatã de pe carosabil, vizibilitatea este foarte scãzutã. Nici pânã la ora prânzului, ceaþa nu s-a ridicat, iar conductãrii auto au fost nevoiþi sã circule cu vitezã foarte micã.

Mulþumim tuturor instituþiilor care au adus cadouri pentru copii: ªcoala Generalã I.D. Sîrbu Petrila, personalul BCR Asigurãri Petroºani, Colegiul Naþional Mihai Eminescu Petroºani ºi structura ªcoala Gimnazialã Avram Stanca, ECO Structuri Petroºani, Sindicatul Huila Vãii Jiului Petrila, Expans Petrila, Primãria Oraºului Petrila. Sãrbãtori fericite ºi tot ce vã doriþi!

Valoarea contractului este de 80.645 de lei. Serviciul de ecarisaj înfiinþat de Consiliul Judeþean a devenit operaþional în Hunedoara. Câinii fãrã stãpân vor fi luaþi de pe strãzi ºi duºi într-un adãpost special. Primii ºase maidanezi au fost luaþi de pe strãzile municipiului Hunedoara, în cursul zilei de luni, a acestei sãptãmâni, când Serviciul judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân, înfiinþat de Consiliul Judeþean Hunedoara, a devenit funcþional. Cei din Valea Jiului,

atenþia Consiliului Judeþean Hunedoara, care va implica toate administraþiile locale în gestionarea cât mai eficientã a populaþiei

tuþia pe care o reprezintã ºi toate administraþiile locale din judeþ, astfel încât sã fie amenajate cinci centre în care maidanezii sã fie aduºi ºi hrãniþi.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

Valeria POPESCU

HOROSCOP

însã, aºteaptã sã le vinã rândul.Problema câinilor maidanezi a intrat în

canine din judeþ. În acest sens, va fi înfiinþatã o societate care sã se ocupe de aceastã problemã. Pentru a stopa fenomenul de înmulþire a câinilor fãrã stãpân, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Moloþ, a propus o colaborare intre insti-

27 decembrie 2012

Nu este o zi bunã pentru investiþii sau pentru afaceri. În cursul dimineþii primiþi o veste de la o rudã apropiatã, care vã schimbã planurile în legãturã cu o cãlãtorie. Evitaþi activitãþile care necesitã atenþie ºi putere de concentrare.

Sunteþi cam confuz ºi s-ar putea sã nu-i înþelegeþi corect pe cei din jur. Se pare cã nici intuiþia nu vã ajutã astãzi, dar vã puteþi baza pe sfaturile unei rude mai în vârstã. Evitaþi întâlnirile de afaceri ºi amânaþi deciziile importante.

O rudã mai în vârstã vã ajutã sã luaþi o decizie importantã în privinþa relaþiilor sentimentale. Simþul practic nu vã ajutã astãzi, dar vã puteþi baza pe sprijinul familiei ºi al prietenilor. Evitaþi discuþiile în contradictoriu!

Ar fi bine sã nu vã faceþi un program strict, pentru cã veþi fi nevoit sã-l schimbaþi de câteva ori pe parcursul zilei. Faceþi mai multe drumuri scurte în interesul familiei. Este o zi favorabilã rezolvãrii unor probleme financiare.

Astãzi nu este recomandabil sã vã asumaþi noi responsabilitãþi la locul de muncã. Amânaþi deciziile importante ºi pãstraþi-vã calmul în discuþiile cu colegii! Situaþia financiarã este destul de bunã, dar simþul practic este redus.

Nu sunteþi în formã ºi nu vã simþiþi înstare sã terminaþi o lucrare importantã. Nu vã asumaþi noi responsabilitãþi, pentru cã riscaþi sã vã irosiþi energia. În partea a doua a zilei sunteþi invitat la o petrecere, unde vã simþiþi excelent.

Se pare cã traversaþi o perioadã în care lipsa banilor vã neliniºteºte. În prima parte a zilei, nu este exclus sã întâmpinaþi dificultãþi la locul de muncã. Colegii ºi ºefii vã înþeleg ºi vã ajutã. N-ar strica sã acordaþi mai multã atenþie familiei.

În cursul dimineþii s-ar putea sã fiþi cam confuz. Lãsaþi afacerile pe mâine, oricât ar pãrea de urgente, altfel riscaþi sã luaþi decizii greºite, cu consecinþe grave. În schimb, pe plan sentimental parcurgeþi o perioadã favorabilã.

Grijile pe care vi le faceþi nu sunt justificate. Aveþi ºanse reale de reuºitã, atât pe plan social, cât ºi sentimental. Nervozitatea pe care o resimþiþi se datoreazã oboselii acumulate. Ocupaþi-vã de activitãþi de rutinã ºi odihniþivã mai mult!c

În prima parte a zilei, o cunoºtinþã vã solicitã sprijinul într-o problemã de afaceri, de pe urma cãreia veþi avea de câºtigat ºi dumneavoastrã pe plan financiar. Evitaþi speculaþiile de orice naturã! Dupã o zi destul de agitatã, petreceþi o searã romanticã.

Un prieten vã propune sã vã asociaþi într-o afacere. Nu luaþi o decizie astãzi, pentru cã riscaþi sã nu fie cea mai bunã. Relaþiile sentimentale decurg foarte bine. Petreceþi o searã romanticã în compania partenerului de viaþã.

În prima parte a zilei nu vã reuºeºte mai nimic ºi simþiþi cã vã irosiþi energia. Prietenii ºi familia vã înþeleg ºi vã ajutã. Fiþi prudent ºi nu refuzaþi ajutorul pe care vi-l oferã o persoanã mai în vârstã din familie.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 decembrie 2012

Dr ept la r eplicã În virtutea dreptului la replicã, vã rog sã publicaþi urmãtoarele: În articolul ,,Incredibil, dar adevãrat’’, pe care l-aþi publicat în ediþia din data de 17.12.2012, sub anonimat, mi-au fost aduse acuze grave ºi nefondate în ceea ce priveºte activitatea mea culturalã ºi voi rãspunde la fiecare dintre ele. Ca sã denigrezi ºi sã-þi baþi joc de cineva este foarte uºor, mai ales când ceea ce scrii, este sub semnul anonimatului ºi nimeni nu verificã dacã ceea ce a fost scris este real sau nu. Articolul a apãrut în urma ºedinþei Comisiei social-culturale din cadrul Consiliului Local Petrila, ºedinþã ce a avut loc în data de 13.12.2012 ca urmare a unui memoriu fãcut de d-na Mihalache Nela, în care cerea clarificarea situaþiei Ansamblului ,,Tradiþii petrilene’’. Menþionez cã am avut în data de 12.12.2012 o discuþie telefonicã cu d-na Mihalache despre repetiþiile ce urmau sã aibã loc în ziua de 13.12.2012, însã nu a specificat nimic de faptul cã a cerut întrunirea respectivei comisii. De ºedinþã am fost anunþat de cãtre dl. Preda Cornel, preºedintele Comisiei social-culturale cu vreo 15 de minute înainte de începerea ei. De ce nu a dorit doamna Mihalache sã particip la acea ºedinþã? Acest lucru demonstreazã cã totul a fost premeditat pentru cã, dacã, în mod real, ar fi fost preocupatã de viitorul ansamblului ºi nu ar fi avut nimic de ascuns, ar fi invitat, în timp util, pe toþi cei care fac parte din ansamblu, inclusiv dansatorii pe care i-am adus eu. Probabil ºi-a luat mãsuri de precauþie sã nu i se întâmple ce i s-a întâmplat ºi la ultima ºedinþã din cadrul Asociaþiei culturale ,,Junii petrileni’’ când a fost datã afarã, dupã cum afirmã cei de la ,,Junii petrileni’’, sau a pãrãsit respectivul ansamblu, conform spuselor dânsei. Apariþia acelui articol doreºte sã motiveze, prezenþa, în continuare, la Casa de Culturã ,,Ladislau Schmidt’’ Petrila a doamnei Mihalache (din Vulcan), precum ºi dorinþa persoanelor care o susþin de a o plasa, în locul meu, în funcþia de conducãtor al ansamblului, aflat în curs de constituire din punct de vedere juridic. Unii susþinãtori ai doamnei par a fi mai mult un grup de presiune asupra celorlalþi, decât persoane care

doresc sã desfãºoare vreo activitate culturalã. Curios este faptul cã aceste persoane au acþionat aproape la fel ºi la Ansamblul ,,Junii petrileni’’, plecarea lor din respectivul ansamblu fiind din cauza aceluiaºi tip de comportament. În ºedinþã am prezentat mai multe aspecte referitoare la faptul cã doamna Mihalache nu a avut o atitudine deschisã faþã de mine în ceea ce priveºte activitatea ansamblului, dupã Zilele petrilene. La înfiinþarea acestui ansamblu a fost precizat clar din partea Comisiei-social culturale faptul cã eu voi coordona activitatea întregului ansamblu ºi voi instrui formaþia de dansuri din cadrul lui, iar doamna va rãspunde de soliºti ºi instrumentiºti. Dumneaei nu a respectat aceastã hotãrâre. Membrii comisiei ºi-au dat seama cã nu eu am refuzat colaborarea, ci dumneaei. Susþinãtorii doamnei au fost deranjaþi de ceea ce le-au comunicat dl. viceprimar Jurca ºi dl. Preda, în asentimentul întregii Comisii social-culturale, cu privire la cine va conduce în continuare Ansamblul ,,Tradiþii petrilene’’, cât ºi de rãspunsurile primite la celelalte probleme pe care le-au ridicat. Din aceastã cauzã au început sã-mi aducã diverse acuze referitoare la banii primiþi la Zilele petrilene. Le-am prezentat tabelele prin care am dovedit cã atât elevii ºcolii, cât ºi dansatorii de care am rãspuns au primit banii cuveniþi ºi am cerut, în mod expres, sã stea de vorbã cu fiecare dintre cei care figureazã pe tabele, sã se convingã de realitatea lucrurilor prezentate. Menþionez faptul cã banii care au fost daþi copiilor de la ºcoalã, i-a primit pe bazã de semnãturã d-na Doda Ana, în calitate de coordonator al acestora. I-a împãrþit copiilor, fiecare dintre ei semnând pentru suma primitã. Am cerut ca ºi doamna Mihalache sã prezinte tabelul cu grupul de care rãspundea dânsa ºi pentru care a propus ºi împãrþit sumele de bani ce a considerat cã li se cuvin, chiar dacã nu a vrut sã recunoascã acest lucru în ºedinþã. Doamna n-a prezentat tabelul, nici nu a precizat dacã îl mai are sau nu, deºi toate persoanele din grupul dânsei au semnat pentru primirea banilor. Chiar dacã i-am cerut, în momentul împãrþirii banilor, ca tabelul sã fie completat cât mai repede cu datele per-

sonale ale celor care au semnat de primirea banilor ºi nu ºtiau numãrul C.I., nici pânã astãzi nu am primit tabelul respectiv, ba mai mult, am aflat cã la o repetiþie recentã, a venit cu un alt tabel care sã fie semnat de cei din grupul dânsei, pe motiv cã în cel fãcut anterior ,,persoanele au fost amestecate’’ sau ,,cã nu a fost scris frumos’’; n-am prea înþeles bine argumentele. Este oare o întâmplare, cã nu mi-a predat încã tabelul justificativ, întocmit prima datã, pentru a-l depune la Serviciul financiar al Primãriei Petrila ºi cã, dupã ce a fãcut un alt tabel, apare articolul cã i-am înºelat cu banii? Dacã vrea sã dovedeascã doamna Mihalache cã nu are nimic de ascuns, trebuie sã prezinte ºi tabelul vechi alãturi de cel nou, altfel lasã un mare semn de întrebare. Referitor la faptul cã aº cere bani de la copiii ºi tinerii cu care fac dansuri, pot sã vã spun cã încã din luna martie a acestui an, când nu fãceam parte din ansamblul ,,Tradiþii petrilene’’, mi se aducea aceastã acuzã de cãtre soþul doamnei Mihalache. Acesta a avut o discuþie de acest gen cu un dansator din ansamblul Casei de Culturã a Sindicatelor din Petroºani. Tânãrul respectiv mi-a comunicat cã nu a reuºit sã-l convingã cã ceea ce susþinea referitor la banii pe care i-aº lua de la copii, nu este adevãrat. De ce ºi atunci încercarea de defãimare? Mi se propusese de cãtre dl. Drãghici, care în acea perioadã se ocupa de activitatea culturalã a Casei de Culturã din Petrila sã activez în cadrul acesteia, dar ca grup separat de cel al ,,Junilor petrileni’’ din care dumnealor încã fãceau parte. Este o coincidenþã cã acuzaþia cã iau bani se repetã ºi acum? Nu. Mi se atribuie faptul cã încasez suma de 40 de lei pe lunã. Ceea ce pot sã spun este cã fac dansuri populare cu copiii ºi tinerii de peste 30 ani, dar niciodatã nu am cerut niciunui copil, tânãr sau pãrinte bani pentru munca mea. Pot fi întrebaþi atât cei cu care am lucrat de-a lungul anilor, cât ºi cei cu care lucrez în prezent. Tot ceea ce a fost scris în articolul anonim, este rodul unor minþi bolnave ºi denotã doar încercarea de discreditare a mea, inculturã ºi multã dorinþã de rãzbunare. Se ºtie doar cine se rãzbunã. Timpul, sigur îmi va da dreptate, pentru cã nu am nedrep-

tãþit pe nimeni, cu niciun ban, ºi sunt convins cã adevãrul va ieºi la ivealã. Referitor la spectacolul de la Jieþ, trebuie sã fac urmãtoarele precizãri. Acel spectacol a avut loc cu ocazia inaugurãrii Cãminului Cultural Jieþ, în urma unui proiect aprobat de Consiliul Local Petrila. La acel spectacol au participat alãturi de Ansamblul ,,Tradiþii petrilene’’, elevi de la ªcoala Primarã Nr. 4 Petrila (Jieþ) ºi ªcoala Gimnazialã Nr. 5 Petrila. Nu au fost daþi bani decât elevilor, banii respectivi fiind primiþi ºi repartizaþi copiilor de cãtre doamnele învãþãtoare Fiºter Oana ºi Doda Ana, copiii semnând pentru primirea lor. Pentru ansamblul Casei de Culturã nu a fost dat niciun ban, deci nu aveam cum sã înºel ,,grupul de tineri’’ care v-a trimis acel articol pentru a mã denigra. Tot referitor la spectacolul de la Jieþ, vreau sã arãt faptul cã, fiind plecatã din þarã doamna Mihalache, am fost ajutat de doamna Mariana Pãducel. A fost o implicare deosebitã a tuturor membrilor ansamblului, acest lucru fãcându-mã sã cred cã poate exista un început real de colaborare între soliºtii vocali, instrumentiºti ºi dansatori ºi putem reuºi sã construim, cu adevãrat, un ansamblu de renume. Dar cineva a provocat ruptura. Sunt convins cã în spatele acelui ,,grup de tineri’’ se aflã persoane cãrora nu le convine cã am fost desemnat sã rãspund de ansamblul Casei de Culturã din Petrila. Doamna Mihalache ºi grupul dânsei n-au înþeles, cã s-ar putea ca acest ansamblu sã fi fost ultima lor ºansã de a mai rãmâne sã activeze pe linie culturalã în Petrila. Acum, dupã toate neînþelegerile pe care le-au iscat la cele douã ansambluri din oraº, ce credibilitate vor mai avea? Am dovedit faptul cã în puþinul timp care a trecut de la înfiinþarea ansamblului am reuºit sã îl fac cunoscut prin apariþiile în cadrul a trei emisiuni ,,Dor, dor, cu mine cãlã-

tor’’ difuzate de postul EtnoTV, în urma filmãrilor care au avut loc la Bãcia, în judeþul nostru. Participarea ansamblului la Zilele petrilene ºi la spectacolul ,,Jieþul în sãrbãtoare’’ a fost apreciatã, în mod deosebit, de public ºi autoritãþile locale. Trebuie sã fac cunoscut faptul cã m-am implicat ºi în organizarea celor douã manifestãri, acordând astfel sprijin Consiliului Local ºi Primãriei Petrila. Am mai participat cu ansamblul ºi la spectacolul organizat de Casa Pensionarilor Petrila, la balul aniversar organizat de ªcoala Postlicealã ,,Carol Davila’’ Petroºani, la Zilele Medicale ale Spitalului de Urgenþã Petroºani. Activitatea mea culturalã a fost mereu apreciatã de copii, pãrinþi, dar ºi de comunitatea localã. Am participat cu formaþiile de dansuri pe care le-am condus la numeroase manifestãri culturale ºi festivaluri de folclor organizate în zonã ºi þarã (Memorialul folcloric ,,Gicu Popa’’, Festivalul Internaþional de Folclor ,,Cântecul Parângului’’ Petroºani, Festivalul ,,Haþegana’’ -

Haþeg, Festivalul ,,Urcatul oilor la munte’’ – Novaci, ,,Nedeia vulcãneanã’’, ,,Nedeia Sânzienelor’’ – Straja, ,,Nedeia Tulipanului’’ – Aninoasa, spectacole la Expoziþia ROMEXPO Bucureºti ºi în cadrul unui schimb cultural la Iaºi etc.), la foarte multe spectacole de caritate organizate de fundaþii ºi asociaþii umanitare, la emisiuni difuzate de posturile EtnoTv, FavoritTv ºi MondoTV. Am avut invitaþii la douã festivaluri internaþionale de folclor din Turcia ºi la unul în Polonia, dar pe care, din pãcate, nu le-am putut onora din cauza problemelor financiare. Consider cã cei care au trimis articolul pe care dumnevoastrã l-aþi publicat au fãcut prea puþin în comparaþie cu mine în ceea ce priveºte promovarea folclorului local, dar ºi din alte zone ale þãrii, deci ar trebui sã mediteze mai mult înainte de a aduce acuzaþii false ºi ar trebui sã se mobilizeze cu adevãrat în a promova tradiþiile ºi obiceiurile strãmoºeºti, fãrã a aºtepta sã fie recompensaþi de fiecare datã. Prof. Doda IULIAN

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 decembrie 2012

Crãciunul inocenþei

iaþa nu este întotdeauna dreaptã ºi cel mai trist este cã uneori ºi copiii sunt victime ale neputinþei ºi sãrãciei. O familie cu cinci copii din Lupeni trãieºte de azi pe mâine, iar Crãciunul în casa lor, a fost unul trist. Luiza ANDRONACHE Mici ºi jucãuºi, zâmbãreþi ºi fãrã nicio umbrã de realitate cruntã pe faþã. Împodobeau cu toþii brãduþul ºi fiecare avea o contribuþie aparte. Aºa i-am gãsit pe cei cinci micuþi din Lupeni care au vârste de la 1 an ºi 7 luni pânã aproape de 7 ani. În inocenþa lor, ei nu au contenit sã se joace cât timp am stat de vorbã cu mama lor. Din pãcate, însã,

copilãria le este umbritã de neajunsurile cu care viaþa i-a însãrcinat pe pãrinþi. Efortul de a-i creºte ºi de a le asigura mãcar mâncarea, este unul aprig, aproape un þel al fiecãrei zile. Veniturile familie sunt mici, dar nevoile sunt mari. Copiii cer, fãrã sã ºtie, însã, cã pãrinþii nu au. “ Este foarte greu, trãim de pe o zi pe alta. Astãzi avem ce pune pe masã, iar mâine nu. Uneori, copii mãnâncã doar o pâine cu un

pateu, atâta tot. Deci, este foarte greu. Dacã avem, bine, dacã nu, ne uitãm. Pânã luna aceasta am avut doar alocaþiile copiilor, dar acum, nici acestea nu au venit, pentru cã noi am locuit în Bucureºti, iar când ne-am mutat în Valea Jiului, le-am transferat aici. Copiii au nevoie în

primul rând de mâncare. Cea micã are nevoie de lapte, dar ea bea mai mult ceai decât lapte”, a spus Adriana Ciobãnescu, mama micuþilor.

Tinere ºi frumoase ºi la vârsta a treia

a în fiecare an odatã cu sãrbãtorile de iarnã pe lângã agitaþia care se face la toate magazinele din oraº, alimentare sau de altã naturã, mai putem întâlni cozi destul de mari în sãlile de aºteptare ale saloanelor de înfrumuseþare care în aceastã perioadã a anului nu fac faþã numãrului de cliente care le trec pragul. Monika BACIU

Nu doar sãlile de aºteptare din aceste saloane sunt pline pânã la refuz ci ºi agendele în care se fac programãrile clientelor pentru cã toatã lumea vrea sã aibã un look de milioane pentru sãrbãtorile care ne bat la uºã. Vorbind cu reprezentantele câtorva astfel de saloane din oraº, toate neau spus în mare cam acelaºi lucru, bineînþeles cu un mare zâmbet pe buze.

”Treaba merge ca pe roate, suntem foarte solicitate în aceastã perioadã a anului, sunt foarte multe cliente care s-au programat cu câteva sãptãmâni înainte sã fie sigure cã nu vor rãmâne necoafate sau alte tratamente cosmetice pe care ºi le doresc”, spune una dintre reprezentantele unui salon de înfrumuseþare din municipiul Petroºani. Ne-au mai spus cã din cauza cererilor foarte mari pe care le au se vor gândi cã pe anii viitori sã anga-

jeze mai mult personal chiar dacã doar pentru perioadele de sãrbãtori, toate aceste lucruri pentru a putea face faþã cererilor mari ºi pentru a nu dezamãgi ºi cele mai exigente cliente pe care le au de foarte mulþi ani. Aflându-ne într-un astfel de salon pe lângã toate fetele tinere care întotdeauna sunt primele care vin pentru a se înfrumuseþa, nu doar în aceastã perioadã binenteles, nu am putut sã nu observãm pe unul dintre scaunele din sala de aºteptare ºi o bãtrânicã simpaticã aflându-se în centru atenþiei ºi care glumea cu toate fetele care erau prezente. Vãzând cã ne uitãm mai insistent la ea se opreºte din râs ºi ne spune ”nu aþi mai vãzut aºa ceva, aºa e? Poate vã aºteptaþi ca toatã lumea care vine aici sã fie tânãrã dar ºi eu vreau sã arãt bine de sãrbãtori ºi vreau sã fiu atrãgãtoare pentru soþul meu”. Pentru aceste lucruri pe care ni le-a spus nu putem decât sã o felicitãm, pânã la urmã toate femeile au dreptul de-a se face frumoase indiferent cã au 18 sau 80 de ani.

venit Moº Crãciun!

A venit pentru toþi

copiii ! Sau, cel puþin, aºa ar fi fost drept în lumea asta. Dar, viaþa ne dovedeºte în fiecare zi cã nu este corectã ºi din pãcate, loviturile societãþii, lupta pentru supravieþuire ºi necazul, vin fãrã sã anunþe, fãrã sã întrebe ºi fãrã sã le pese. Copilaºii familie Ciobãnescu au dorinþe ca toþi micuþii din lumea asta, însã au nenorocul de a se fi nãscut sãraci. “ Eu, de Crãciun, îmi doresc o pisicuþã de pluº”, ne-a spus în ajunul sãrbãtorii, Antonia, fetiþa cea mare în vârstã de 7 ani. Însã, printre fraþii lui, mai jucãuº parcã decât toþi, îl observãm pe Nicolas. Are 3 ani ºi jumãtate ºi este penultimul nãscut al familei. Nãstruºnic ºi vioi, nu are

emoþii în faþa noastrã. Avea însã o dorinþã inocentã: sã vinã ºi la el Moº Crãciun. “ Eu, îmi doresc foarte tare un bãiat. O pãpuºã bãiat super erou”, a spus Nicolas, care l-a tot aºteptat pe Moº tot Crãciunul. Dar, strãin parcã de tot din jur ºi singur într-un colþ al patului, este Daniel. Spune cã nu este supãrat ºi cã nici nu ºtie cum aratã Moºul. “ Nu sunt supãrat ºi nu ºtiu ce sã-mi aducã Moº Crãciun. Nici nu ºtiu cum aratã” , a spus cu tristeþe în voce micuþul Daniel. Crãciunul, sãrbãtoare a belºugului ºi bucuriei, nu a fost însã deloc aºa. Banii nu au avut, iar sãrbãtoare a fost doar în sufletele lor, nu ºi pe masã sau în casã.

Manichiura, în ton cu Sãrbãtorile de Iarnã

u bãtut covoare, au împãturit sarmale, dar acum îºi vãd de propriilelor mâini. ªi manichiura e lucrul esenþial, ca sã intri în atmosfera sãrbãtorilor de iarnã. Diana MITRACHE

Nu poþi intra în atmosfera sãrbãtorilor de iarnã, dacã nu ai manichiura potrivitã. Aºa vãd sãrbãtorile, în culori adecvate, cele mai multe doamne din Valea Jiului, iar treaba merge strunã pentru manichiuriste. „Da, vin foarte multe femei în perioada asta, muncim de la 9 dimineaþa pânã seara târziu. E poate, cea mai aglomeratã perioadã de peste an. Aºa e de sãrbãtori”, spune Rodica Bãican, manichiuristã. Femeile, chiar dacã sunt gospodine ºi au frãmântat cozonacii, vor acum sã se asorteze cu rochia de Revelion, ori cu atmosfera de Crãciun. Vor globuri de pom, brãduþi ºi cel mai mult predominã

culoarea Crãciunului. Toate pe unghii, pictate cu migalã. „Vor lucruri în ton cu vremurile. Diverse modele cu globuri, cu pomi de Crãciun, în fucnþie de ce le place. Am multe care vor simplu, dar ºi colorate, roºu cel mai mult, cã e culoarea Crãciunului”, a mai adãugat Rodica. Sute de femei din Valea Jiului ºi-au fãcut programãri la saloanele de frumuseþe pentru petrecerile ce au loc în acest sfãrºit de an. Cele mai multe au vrut o tunsura

nouã, o culoare de pãr mai intensã, dar ºi unghii vopsite dupã ultimele tendinþe. ªi, dacã la coafor femeile vin cu pretenþii mai mici, la cosmeticã, sute de femei ajung sã îºi construiascã unghiile dupã ultimele standarde în domeniu.