CVJ, NR. 251, LUNI 12 NOIEMBRIE 2012 by Geza Szedlacsek

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul II Nr. 251

Cronica Vãii Jiului Luni, 12 noimbrie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Împr eunã pentru o Vale mai bunã!

Câtã încredere inspirã dacã ºi-a dat ºi finul afarã din partid unt lucruri deja ºtiute ºi un cârcotaº ar spune, fãrã sã greºeascã, poate, cã nu ar mai trebui aduse în actualitate. ªi totuºi, trebuie amintite pentru a putea sã ne facem o idee despre candidatul care ne va apãra interesele timp de patru ani în Parlamentul României.

>>> PAGINA A 5-A

Debut electoral: desfãºurare de forþe USL, în estul Vãii Jiului n debutul campaniei electorale, vineri ºi sâmbãtã, la Petroºani, Aninoasa ºi Petrila, au avut loc marºuri – o adevãratã desfãºurare de forþe – pentru promovarea candidaþilor USL: Ioan Rus – deputat ºi Cosmin Nicula – senator. >>> PAGILE 8-9

Interviu cu Senatorul Vasile Cosmin NICULA, candidat USL pentru un nou mandat de Senator în colegiul Valea Jiului >>> PAGINA A 3-A

ªedinþã fãrã proiectul privind scãderea preþului apei din Valea Jiului roiectul pentru micºorarea preþului apei din Valea Jiului nu se aflã pe ordinea de zi a ºedinþei de Consiliu Judeþean. >>> PAGILE 8-9

Casã nouã pentru 45 de tineri din Lupeni ãrbãtori de iarnã în casã nouã. 45 de tineri din municipiul Lupeni s-au mutat de vineri în casã nouã.

>>> PAGINA A 11-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului |Luni, 12 noiembrie 2012

ApaServ Infor meazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Radare

DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia - Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 BurjucZam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos Bejan Vulcan pe DN 66A ºi B-dul Mihai Viteazu

DN 7 Deva Sântuhalm DN 7 Mintia - Sãcãmaº DN 7 Ilia - Gurasada Zam DN 68 A Sãcãmaº Dobra DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel - Leºnic

Restricþii apã Luni, 12.11.2012 Aninoasa 9:00-11:00 Zona: str. Libertãþii, str. Republicii, str. Ghe. Doja, Uzinei, str. Bucureºti ºi M. Sadoveanu. Motivul

restricþiei - înlocuire robinet principal pe str. Libertãtii bl. 119. Lupeni 10:00-15:00 Zona: cartier Bãrbãteni. Motivul restricþiei - remediere pierdere pe Aleea Orhideelor bl. 34.

Motorinã 6,17 Lei

Motorinã 6,45 Lei

Benzinã 6,18 Lei

Benzinã 5,79 Lei

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Motorinã 6,30 Lei

Motorinã 6,03 Lei

Benzinã 5,81 Lei

Benzinã 5,84 Lei

Lupeni

Motorinã 6,31 Lei

Motorinã 6,14 Lei

Benzinã 5,83 Lei

Benzinã 5,75 Lei

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani? Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Ziua

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani tel. 0374.906.687

www.cronicavj.ro e-mail: cronicavj@gmail.com

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Top Chef 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)

National TV 9:00 Academia de test drive (r) 10:00 Suflete pereche (r)

11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:30 Singur printre femei 14:30 Veer rãzboinicul (r) 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Ace Ventura: Un nebun în Africa 22:15 Daybreakers: 0:15 Culoarea fericirii (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Marie Antoinette 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Apropo TV (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pariu cu viaþa 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Spartacus: Zeii arenei

Prima TV 9:30 O inimã plinã de iubire 11:30 Teleshopping 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Mondenii (r) 14:55 Mondenii (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r)

18:00 19:00 19:30 20:30 21:45

Focus 18 Focus Sport Iubiri secrete Naþiune, te cunosc! Mondenii

TVR 1 9:15 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:30 Garantat 100% 12:30 Oameni care au schimbat lumea 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:30 Oameni care au schimbat lumea (r) 17:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Politic 3

Cronica Vãii Jiului |Luni, 12 noiembrie 2012 Împreunã pentru o Vale mai bunã!

Interviu cu Senatorul Vasile Cosmin NICULA, candidat USL pentru un nou mandat de Senator în colegiul Valea Jiului Reporter: Domnule Nicula, a început campania electoralã, sunteþi candidatul USL la Senat. De ce candidaþi pentru un nou mandat? Nicula Vasile Cosmin: Încã din anul 2008, de când am început primul mandat, am ºtiut cã acesta nu reprezintã doar o etapã de 4 ani, ci începutul unor proiecte importante ce se vor implementa în timp. ªtiu cã locuitorii din Petroºani, Petrila, Lupeni, Vulcan, Uricani ºi Aninoasa, cei care mau învestit cu încrederea lor în 2008, îºi doresc sã continuãm proiectele demarate. Alãturi de dorinþa cetãþenilor Vãii Jiului a venit ºi votul de încredere primit din partea formaþiunii politice pe care o reprezint. Reporter: Concret, cam ce trebuie sã facã un Senator al Vãii Jiului? Nicula Vasile Cosmin: La nivel teoretic, atribuþiile unui parlamentar sunt cunoscute. Din pãcate însã, atunci când oamenii resimt neplãcerile zilnice, culpabilizarea, vinovãþia este aruncatã în direcþia tuturor celor aleºi, fãrã a þine cont de ierarhizarea fireascã a poziþiilor instituþionale. Acest lucru este atât mai vizibil în perioada campaniilor electorale, când cetãþenii îºi fac o analizã, de altfel fireascã, a tuturor problemelor nesoluþionate. De cele mai multe ori, nu le atribuie factorilor direct responsabili, ci

mai degrabã candidaþilor. Pe înþelesul tuturor, rolul unui parlamentar este acela de a asigura un cadru legislativ adecvat. Altfel spus, senatorul are rolul de a face legi bune care sã rezolve acele probleme de care vorbeam, problemele pe care le resimt cetãþenii. În mod concret, Senatorul de Valea Jiului trebuie sã contribuie la iniþierea unor legi bune care sã poatã acoperi nevoile cetãþenilor din Valea Jiului. Reporter: În iunie au avut loc alegerile locale, primarii proaspãt aleºi în colegiul dumneavoastrã provin de la mai multe formaþiuni politice. Cum aþi putea defini colaborarea cu un primar care nu este din aceeaºi formaþiune politicã? Nicula Vasile Cosmin: Este absolut necesar ca administraþia publicã localã sã aibã o relaþie constructivã ºi deschisã cu parlamentarii colegiului respectiv. Pentru cã, dincolo de votul din plen ºi de proiectele legislative, deputatul ºi senatorul colegiului sunt persoanele care fac lobby pentru aprobarea proiectelor locale. Ei sunt cei care cunosc pârghiile legislative, etapele, instituþiile ºi persoanele implicate. Altfel spus, eu, ca senator, sunt cel care trebuie sã deschid primarilor uºile cãtre ministerele de resort, agenþiile naþionale si alte instituþii

implicate. Nevoile oamenilor nu trebuie sã se loveascã de opþiunile politice ale celor care îi conduc. Oamenii ne-au ales sã le rezolvãm problemele, nu sã le gãsim motivaþii politice pentru nerezolvarea lor. Faptul cã un primar are altã culoare politicã decât senatorul ales nu a fost ºi – sper – nici nu va fi o problemã. Drept dovadã stã o listã întreagã de proiecte ale tuturor primãriilor din colegiu pentru care am fãcut lobby ºi de soluþionarea cãrora m-am interesat direct. Dacã am atacat unele proiecte, nu a fost pe motiv cã nu sunt prielnice ºi necesare, ci pentru cã, uneori ascundeau cheltuieli nejustificate ale banului public. Reporter: Pentru acest colegiu au fost depuse 5 candidaturi la Senat. Ce pãrere aveþi despre contracandidaþii dumneavoastrã? Nicula Vasile Cosmin: Îi cunosc foarte bine de multã vreme. Despre pãrere – ce sã vã spun? Eu nu candidez ca sã îl bat pe X sau ca sã iau mai multe voturi decât Y. Candidez pentru a-i reprezenta, în Senatul României, pe cetãþenii din colegiul meu, pe locuitorii din Petroºani, Petrila, Lupeni, Vulcan, Uricani ºi Aninoasa. Nu pot spune cã nu mã intereseazã campania dusã de contracandidaþi. Însã, în aceastã lunã de campanie, prioritare pentru mine vor fi întâlnirile cu cetãþenii ºi dis-

cutarea proiectelor propuse. Prefer sã le prezint oamenilor cu care mã întâlnesc ºi celor cãrora mã adresez proiectele mele electorale, nu atacuri la adresa celorlalþi candidaþi. Reporter: Înþeleg cã nu doriþi sã vã atacaþi contracandidaþii, cã veþi avea o campanie decentã. Însã, vã rog sã îmi spuneþi cum rãspundeþi acuzelor cã nu locuiþi în Valea Jiului, cam principala armã de atac a contracandidaþilor dumneavoastrã. Nicula Vasile Cosmin: Cei care lanseazã astfel de acuze nefondate nu ºtiu pentru ce candideazã, nu îºi cunosc obiectul muncii, altfel spus. Ca ºi senator, locul meu de muncã este Senatul României. Deci, indiferent unde aº avea domiciliul oficial, tot în Bucureºti ar trebui sã muncesc. Chiar cred cã cei patru ani de audienþe au convins oamenii cã sunt de gãsit aici când au nevoie de mine, cã am reprezentat în mod responsabil fiecare locuitor al Vãii Jiului. Cred cã experienþa mea politicã este cel mai bun argument. Prefer sã las cetãþenii sã discearnã, decât sã mã lansez în acuze ºi atacuri. Reporter: Cum credeþi cã va fi aceastã campanie electoralã? Cetãþenii vor fi din nou saturaþi de panouri, afiºe ºi pliante? Nicula Vasile Cosmin: Orice campanie electoralã este grea, pentru cã implicã toate resursele disponibile, în special resursele umane. Mã bucur de sprijinul tuturor colegilor mei, atât din propriul partid, cât ºi de alianþã. Suntem o echipã numeroasã ºi motivatã. Sper sã reuºim sã punctãm toate evenimentele propuse pentru calendarul electoral. Prioritare sunt discuþiile ºi întâlnirile cu cetãþenii. Pânã acum, nu pot decât sã le mulþumesc tuturor pentru o

organizare impecabilã. În ceea ce priveºte realizarea materialelor de campanie, fiecare candidat ºtie pe ce se bazeazã. Eu cred cã cei patru ani de audienþe cu locuitorii colegiului ºi proiectele realizate cântãresc mult mai greu decât mii de afiºe colorate. Normal cã voi avea materiale de promovare, însã la un nivel decent ºi justificat. Opulenþa nu face bine nici candidatului, nici cetãþenilor, care, la un moment dat se pot sãtura sã vadã peste tot aceeaºi pozã, acelaºi mesaj. Am programate câteva emisiuni la posturile de televiziune locale ºi

Senator din partea P S D î n c o l e g i u l 1 Va l e a Jiului din anul 2008 materiale în presa scrisã, în publicaþiile relevante. Reporter: Care sunt atuurile dumneavoastrã în aceastã campanie electoralã? Nicula Vasile Cosmin: Activitatea

mea politicã responsabilã, sprijinul celei mai mari formaþiuni politice din România ºi încrederea pe care mi-o transmit cetãþenii celor ºase localitãþi din colegiu. A consemnat Ioan Lazãr

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Luni, 12 noimebrie 2012

Un indian a pus pe jar poliþia hunedoreanã n cetãþean indian a pus pe jar poliþia hunedoreanã, dupã ce a dispãrut fãrã urmã de la pensiunea unde era cazat. Proprietarii unei pensiuni din localitatea hunedoreanã Haþeg au alertat poliþia dupã ce turistul indian nu a mai fost vãzut de câteva zile, iar când au intrat în camera sa au fost gãsite pete de sânge.

Indianul, care are reºedinþã ºi în Timiºoara s-a cazat recent la o pensiune din Haþeg ºi a declarat cã vrea sã viziteze zona. Perosnalul localului, însã,i-a sesizat dispariþia ºi, dupã ce au intrat în camera lui, au

gãsit urme suspecte.Omul nu s-a mai întors la pensiune, aºa încât poliþiºtii lau dat deja în urmãrire naþionalã. „Poliþia Oraºului Haþeg a fost sesizatã de cãtre administratorul unei pensiuni din localitate despre faptul

cã, în data de 06.11.2012, a fost cazat în unitate cetãþeanul indian Nikhil Jindal, de 26 ani, cu domiciliul în India ºi reºedinþa în municipiul Timiºoara, iar din data de 09.11.2012, acesta nu a mai revenit la pensiune,

în camerã fiind observate pete de sânge, urme de vomismente ºi unele articole de îmbrãcãminte ale acestuia. Din primele verificãri s-a stabilit cã tânãrul a venit în localitatea Haþeg cu intenþia de a vizita zona ºi ºi-a anunþat ºederea pânã în data de 11.11.2012. Poliþiºtii au luat mãsura sigilãrii camerei ºi, întrucât acesta nu a revenit la pensiune, s-au declanºat activitãþi specifice cu privire la dispariþia

Sucilã aflã astãzi, dacã va fi eliberat ostul poliþist de la Vulcan va fi liber astãzi, dacã magistraþii de la Deva vor decide asta. Instanþa de la Petroºani a admis cererea de eliberare sub control judiciar a fostului agent de poliþie Adrian Sucilã, acuzat de pedofilie ºi furt.

Diana MITRACHE El a fost încarcerat în 4 iulie, dupã ce pe numele sãu s-a reþinut cã ar fi fãcut sex cu fiul minor al fostului viceprimar de la Vulcan, Angela Stoica ºi de la tatãl acestuia, Mihai Stoica, ar fi furat o sumã de bani. „Instanþa de la Petroºani a admis cererea de eliberare sub control judiciar al lui Adrian Sucilã, dar procurorii au fãcu recurs.

Urmeazã ca luni sã se decidã dacã va fi liber”, a precizat Daniel Tomescu, unul dintre avocaþii lui Adrian Sucilã. Dacã va fi eliberat, sau chiar dacã va rãmâne dupã gratii, Sucilã va ajunge în faþa instanþei de la Petroºani în 15 decembrie, când a fost fixat un nou termen în dosarul în care este cercetat. Tot atunci va fi audiat ºi Mihai Stoica, tatãl minorului cu care Adrian Sucilã este acuzat cã ar fi fãcut sex.

Hunedorean de 79 de ani, tâlhãrit într-o piaþã din Abrud a þinut cont nici de bãtrâneþea lui ºi nici de faptul cã se afla într-un loc public. Un hunedorean de 79 de ani a fost tâlhãrit de un bãrbat chiar în piaþa agroalimentarã din Abrud.

N-

Carmen COSMAN Bãtrânul a fost urmãrit prin toatã piaþa de agresorul de 23 de ani, care a vãzut cã hunedoreanul din localitatea Blãjeni are asupra lui o sumã mai mare de bani. La prins într-un spaþiu sanitar din piaþã,

au prins pe agresor, în Roºia Montanã. A fost reþinut pe bazã de ordo-

nanþã ºi apoi arestat preventiv pe 29 de zile, prin decizie a Judecãtoriei Cîmpeni, care a admis propunerea formulatã de procurori.

unde bãtrânul a fost deposedat prin violenþã de suma de 3.000 lei pe care o avea în buzunarul hainei. Apoi, agresorul a fugit cu ajutorul unui autoturism spre localitatea Roºia Montanã. Victima nu s-a pierdut cu firea, ºi a anunþat poliþia. Oamenii legii l-

În campania electoralã, în fiecare miercuri, de la orele 15.00 la 16.00, emisiunea electoralã este preluatã integral de Transilvania L!VE ºi transmisã în direct, pe satelit

în împrejurãri suspecte a cetãþeanului indian, ancheta fiind coordonatã de procuror din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul

Hunedoara”, spune purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu. Pânã în prezent, poliþiºtii au efectuat audieri ºi investi-

gaþii în zonã, însã, nu au reuºit sã identifice persoana în cauzã, motiv pentru care au solicitat punerea acesteia în urmãrire naþionalã. Persoanele care pot oferi informaþii utile anchetei, sunt rugate sã sesizeze cea mai apropiatã unitate de poliþie sau sã apeleze numãrul unic 112.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Luni, 12 noiembrie 2012

Câtã încr e d e r e inspirã dacã ºi-a dat ºi finul afarã din partid unt lucruri deja ºtiute ºi un cârcotaº ar spune, fãrã sã greºeascã, poate, cã nu ar mai trebui aduse în actualitate. ªi totuºi, trebuie amintite pentru a putea sã ne facem o idee despre candidatul care ne va apãra interesele timp de patru ani în Parlamentul României.

Aºadar, PP-DD-istul Haralambie Vochiþoiu este cea mai bunã soluþie? Îºi va þine promisiunile pe care ni le face pentru a-i da votul? Este el de încredere þinând cont cã ºi-a exclus pânã ºi finul din partid. Se întâmpla pe când era ºef suprem la PSD Petroºani.

Pe atunci, consilier local la Petroºani, Valentin Fulger, a fost exclus din PSD Petroºani, în urma unei ºedinþe nocturne a biroului organizaþiei. Era în anul 2008 ºi cãzuse în dizgraþia naºului, adicã a actualului ºef al PP-DD Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu.

Permutãri. Consilierii PSD Petroºani vor sã se mute lângã colegii din PNL olicitare mai puþin obiºnuitã în Consiliul Local Petroºani. Reprezentanþii PSD nu mai vor sã stea lângã cei de la PDL în sala de ºedinþe ºi au cerut sã se mute lângã colegii liberali.

Cererea a venit dupã ce fostul viceprimar al municipiului Petroºani, Claudiu Cornea, a fost acuzat cã s-a uitat peste

Motivul excluderii susþinea Vochiþoiu, ar fi fost legat de „stãrile conflictuale generate în partid” de cãtre Fulger, adicã un om chibzuit care preda la Universitatea Petroºani ºi despre care foarte mulþi aveau ºi încã au o pãrere extraordinar de bunã. Cum a fost exclus din PSD, finul ºi-a pierdut ºi locul în Consiliul Local Petroºani. Vochiþoiu s-a rãzbunat pe propriul fin la acea vreme pentru cã Fulger acceptase sã spunã adevãrul, sã vorbeascã deschis despre

ºi a subliniat cã nu îi stã în caracter sã tragã cu ochiul, iar cu infinitã ironie, a precizat cã s-a îmbrãcat frumos, la costum, doar pentru a-i convinge sã nu se mute de la locurile lor, social – democraþii din consiliul local nu au schiþat nici un zâmbet ºi au rãmas neclintiþi în decizia lor. Aºa cã, de la ºedinþa de luna viitoare, este foarte posibil ca liberalii sã stea lângã social – democraþi în sala de consiliu local, ºi nu faþã în faþã ca ºi pânã acum. Car men COSMAN

umãrul liderului PSD Petroºani, consilierul local Ioan Rus, peste un contract pe care acesta îl avea în faþã. Este vorba despre scandalul privind concesiunea serviciului de salubrizare, iar contractul era cel de la Primãria Slatina. Aºa cum se vede ºi pe imaginile filmate la ºedinþa respectivã, Cornea nu a tras cu ochiul, ci contractul i-a fost arãtat de un coleg de partid al lui Rus, Costel Iuliu Winkler: Postolache. Deºi ex-viceprimarul a explicat acest lucru

Eºecul României – absorbþia fondurilor UE

roiectul propus de europarlamentarul Iuliu Winkler, Transilvania 2020, vrea sã elimine pe viitor eºecul de absorbþie al finanþãrillor europene. Hunedorenul aflat în Parlamentul European cã totul trebuie fãcut la timp ºi avantajele vor fi vizibile.

Iuliu Winkler spune cã nu am reuºit sã accesãm

lucrurile care nu sunt normale în partid. Imediat Vochiþoiu l-a suspectat cã a „vândut” informaþii din interiorul

organizaþiei în campania electoralã de la acea vreme, lucru care nu s-a dovedit nici pânã astãzi. Gabriela RIZEA

Salvatorii de la Petrila, primii în top Cea mai bunã echipã de salvare minierã o are Mina Petrila. Ei se întrec sâmbãtã cu salvatorii profesioniºti din întreaga þarã. Echipajul cel mai bun în salvare minierã este cel de la Mina Petrila. Departajarea s-a fãcut cu greu ºi dintre toate echipele de salvare din subteran, cei din Petrila au ajuns în top. Consurcul, etapa zonalã, a avut loc vineri ºi la start s-au înscris echipajele dela Petrila, Uricani, Paroºeni, Vulcan, Lupeni, Livezeni ºi Lonea. Anul trecut,competiþia a fost câºtigatã de echipajul dela Mina Lonea. Salvatorii profesioniºti de la Petrila se între sâmbãtã în concursul naþional la INSEMEX Pretroºani. Concursul de salvare se adreseazã celor care ajung primii în cazul unor dezastre în subteran sau la suprafaþã ºi îi pune pe salvatori în situaþii similare cu cele din realitate. „Echipele de salvatori trebuie sã rãmânã pregãtite de intervenþie, în formã maximã. Mizãm de la an la an pe scenarii noi, pe comunicare ºi pe problemele care apar în subteran la intervenþiile reale”, a declarat Artur Gãman, preºedintele Asociaþiei Salvatorilor Minieri ºi de Suprafaþã. ( Diana Mitrache)

fonduri deoarece nu am avut experienþã sau pentru cã s-a întârziat nepermis de mult, iar proiectul sãu Transilvania 2020 îºi propune tocmai acest lucru. „Dacã analizãm rezultatele României din ultimii ani, cel mai mare eºec înregistrat este performanþa slabã în privinþa accesãrii fondurilor europene aferente planificãrii bugetare a UE pentru perioada 2007-2013. Putem sã gãsim o scuzã ºi sã spunem cã, în 2006, în perioada pregãtirii pentru aderarea la UE, România nu a avut experienþã privind atragerea fondurilor europene. Planul de dezvoltare Transilvania 2020 îºi propune sã previnã posibilitatea producerii unui nou eºec în aceastã privinþã”, a declarat Iuliu Winkler.

Potrivit proiectului, au fost identificate 55 de axe aferente programelor cu finanþare europeanã care sunt importante pentru Transilvania ºi pe care Winkler spune cã le-a inclus în planul de dezvoltare pânã în 2020. Analiza cu privire la performanþa privind absorbþia fondurilor europene aratã cã cel mai

prost rezultat îl are Ministerul Finanþelor Publice care este responsabil pentru decontarea proiectelor cãtre Comisia Europeanã. La polul opus, cel mai eficient program a fost Programul Operaþional Regional, pentru care s-a contractat 99% din suma disponibilã, 31 % fiind deja plãtitã. Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului |Luni, 12 noiembrie 2012

6 Actualitate dilii din Petroºani vor sã marcheze împlinirea a 100 de ani de la darea în folosinþã a Depoului CFR din Localitate. În colaborare cu Consiliul Judeþean Hunedoara va fi organizat un moment festiv, iar o veche locomotivã cu abur, adusã de la Subcetate, va deveni noul punct de atracþie al Petroºaniului.

Dupã ce ani de zile a fost lãsatã în uitare ºi mâncatã de ruginã, o veche locomotivã cu abur de la Subcetate va „pufãi” din nou, chiar dacã doar simbolic de aceastã datã, în scuarul din apropierea pasarelei ce duce la Gara Petroºani. Acest eveniment va marca împlinirea a 100 de ani de la darea în folosinþã a Depoului CFR de la Petroºani. „Pentru a înþelege importanþa acestui eveniment, trebuie sã ne aduce aminte cã prima linie feratã din

Depoul CFR din Petroºani sãrbãtorit la aniversarea a 100 de ani folositã suma de 6000 de lei. “Pentru ce e necesarã suma?”, a întrebat Costel

Transilvania a fost datã în folosinþã pe 22 decembrie 1868, pe traseul Arad – Alba Iulia, iar în petroºani, pe traseul Petroºani – Simeria, pe 18 august 1870, la o diferenþã de nici doi ani, astfel cã Petroºaniul, la acea datã, era în plin avânt economic”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Pentru a aduce locomotiva, dar ºi pentru

recondiþionarea ei, aleºii locali au alocat 6.000 de lei din bugetul local. Alocarea banilor a creeat controverse în rândul consilierilor, care au vrut sã afle pentru ce vor fi folosiþi banii. Astfel, unul dintre consilieri, respectiv Ioan Rus, a dorit sã afle care va fi locaþia locomotivei. “Unde va fi amplasatã locomotiva?”, a întrebat Rus. Primarul municipiului,

Tiberiu Iacob Ridzi l-a lãmurit pe consilierul PSD. “Locomotiva va fi amplasatã în zona pasarelei din Petroºani, pe partea stângã de mers spre Petrila. S-ar putea ca ºi Consiliul Judeþean sã ne sprijine la acest proiect”, a replicat Ridzi. Un alt coleg de-al lui Ioan Rus a vrut sã afle care este destinaþia banilor, pentru ce va fi

Primul weekend, prima dezamãgir e de la Muzeul Mineritului storia mineritului este neatractivã pentru locuitorii din Valea Jiului. Trecând prin faþa Muzeului Mineritului din Petroºani am putut observa cã acesta este deschis publicului ºi în weekend. Spunem surprinºi pentru cã pânã acum acest lucru nu a existat.

Într-adevãr nici lume care sã vinã ºi sã admire sau poate ºi mai mult sã înveþe ceva despre istoria mineritului de la noi nu mai exista, interesul pentru acest domeniu de activitate fiind tot mai scãzut. Singurele persoane care mai treceau pragul muzeului era turiºti veniþi din alte locuri ale þãrii sau din afara þãrii, sau poate bunici care au lucrat în

domeniul mineritului ºi care îºi aduc de mâna nepoþii ca sã-i înveþe ºi sã le povesteascã despre munca grea care exista în mânã.

Întrebând unul dintre oficialii de la Primãria Petroºani care este motivul pentru care s-a luat hotãrârea prin care muzeul sã fie deschis ºi în weekend acesta

Accident grav pe „Drumul lui Bãsescu” n tânãr în vârstã de 19 ani se aflã în stare gravã pe patul de spital dupã ce a fost rãnit în urma unui accident rutier petrecut pe DN 66 A Câmpu lui Neag-Herculane.

Potrivit poliþiºtilor, accidentul a avut loc din cauza vitezei foarte mari. „În data de 10.11.2012, la ora 11:00, Gabriel E., de 18 ani, din Craiova, în timp ce conducea un autoturism pe DN 66A, în zona Câmpu lui Neag, în direcþia de mers Cheile Buþii-Uricani, într-o curbã la stânga, nu a adaptat viteza la condiþiile de drum, a derapat ºi a pierdut controlul volanului, lovind parapetul din partea dreaptã a drumului,

Postolache, colegul de partid al lui Ioan Rus. Rãspuns a fost ºi la aceastã întrebare. Banii sunt necesari pentru mutarea locomotivei din depoul Petroºani cu ajutorul unei macarale ºi a unei platforme. În acest an se sãrbãtoresc 100 de ani de la darea în folosinþã a Depoului CFR din Petroºani. Sunt 100 de ani de istorie, istorie scrisã de mineri, ingineri, oameni simpli care ºi-au

ne-a spus ’’aceastã mãsurã a fost luatã în speranþa cã ºi sâmbãta ºi duminica vor fi mai mulþi vizitatori. Acesta a fost singurul argument pentru care vom schimba programul. Noul orar va fi de marþi pânã joi de la 9 la 16 iar sâmbãta ºi duminicã de la 9 la 15. Luni va fi închis, însã dacã vor fi cereri uºile muzeului se vor deschide”, spune Marian Popescu, city managerul Primariei Petroºani. Singura speranþã pe care o avem este aceea cã poate aºa cu toate eforturile depuse ºi încercând pe cât posibil sã fie create toate conditile, lumea va începe sã treacã din nou pragul muzeului ºi sã nu uite cã acesta face parte din istoria Vãii Jiului. Raul IRINOVICI

dupã care a trecut pe contrasens, a pãrãsit partea carosabilã ºi a lovit un copac din partea stângã a direcþiei de mers”, a precizat, inspectorul Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. În urma impactului a rezultat rãnirea gravã a tânãrului de 19 ani aflat pe bancheta din spate a autoturismului. ( M. GÂNJU) GÂNJU)

Actualitate 7 gãsit pe aceste meleaguri, un loc cãruia sã ii spunã ”acasã”. Linia feratã Simeria – Petroºani a fost datã în folosinþã în 18 august 1870. Astfel, pentru a onora acest eveniment, consiliul Local Petroºani, primãria municipiului Petroºani ºi Consiliul Judeþean Hunedoara vor amplasa o locomotivã cu aburi veche de 100 de ani într-o zonã a localitãþii. Încã un plus pe care îl va aduce aceastã locomotivã este sporirea numãrului de vizitatori ºi de turiºti, cel putin asta cred reprezentanþii administraþiei locale din Petroºani. Car men COSMAN Raul IRINOVICI

Tichete sociale cu scandal, la Petroºani ecizia primarului din Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, de a oferi tichete sociale bãtrânilor care au pensii mai mici de 500 de lei, dar nu suficient de mici pentru a primi alimente UE, nu i-a convins cu una- cu douã pe consilierii USL sã voteze proiectul. Aceºtia au cerut sã vadã tichetele înainte de a ridica mâna.

S-au temut de o campanie electoralã mascatã ºi au cerut sã vadã tichetele sociale înainte de a vota proiectul de hotãrâre privind acordarea unor tichete sociale pentru bãtrânii cu pensia cuprinsã între 401 lei ºi 500 de lei. În total sunt 825 de

Revistã anualã dedicatã momârlanilor omârlanii au fost identificaþi cu Valea Jiului într-o revistã de profil. A fost scos numãrul 17 al unei publicaþii anuale intitulatã „Mioriþa”, iar bãºtinaºii Vãii Jiului sunt priviþi ca adevãraþi urmaºi ai celor ce ºi-au crescut de sute de ani turmele între cele douã Jiuri.

De menþionat este ºi aportul pe care l-a adus Consiliul Judeþean Hunedoara la promovarea comunitãþilor de momârlani din Valea Jiului. Responsabilii de la Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Valorificarea Tradiþiei ºi Creaþiei Populare din Hunedoara au dedicat ultimul numãr al revistei „MIORIÞA” acestei etnii. De la obiceuri pãstrate din cele mai vechi timpuri ºi pânã la portul momârlanilor, ori chiar la cântecele populare pãstrate prin viu grai, toate au fost cuprinse de etnografi într-un volum ce a fost lansat laPetroºani, joi dupã amiazã. „Suntem la numãrul 17 al revistei ce apare o datã pe an, iar ea este dedicatã Þinutului Momârlanilor din Valea Jiului. Revista e un fel de omagiu adus oamenilorde la þarã, dar ºi tuturor locuitorilor Vãii Jiului, în care se regãsescobiceiuri, tradiþii, datini, care au fost odatã”, a declarat Marcel Lapteº, redactor coordonator „Mioriþa”. Cei care au creat revista spun cã s-au gândit sã o facã pentru a promova cultura, lãsatã deoparte atunci când vine vorba

persoane care ar beneficia de acest ajutor din partea primãriei, în valoare de 50 de lei pentru fiecare bãtrân. Opoziþia din CL Petroºani a explicat cã nu vrea decât sã evite scandalul de la locale, când distribuirea acestor tichete a ajuns în prime- time, din cauza mesajului imprimat pe aceste tichete, respectiv

menþiunea „Cu gândul ºi cu sufletul mereu alãturi de dumneavostrã”, semnat Primar Tiberiu Iacob Ridzi, care candida la un nou mandat

de primar. În plus, s-a solicitat chiar ca aceste tichete sã fie distribuite doar dupã data de 11 decembrie, adicã dupã încheierea alegerilor parlamentare. Dupã mai multe discuþii în contradictoriu, fiecare dintre tabere susþinându-ºi punctul de vedere, proiectul a trecut în forma iniþialã, asta pentru cã PDL ºi PPDD formeazã majoritatea. Iar spiritele s-au calmat dupã ce edilii au explicat cã, practic, aceste tichete sunt cele tipãrite în primãvarã cu ocazia Sãrbãtorilor Pascale, dar care nu au fost ridicate în termen de beneficiari ºi care expirã la finele acestui an. Car men COSMAN

despre þãrani. „Cred cã e un fapt normal ca satul sã se transforme ºi el ca oraºul, dar trãim un negativism potrivit cãruia satul este privit oarecum peiorativ. Expresia „bã þãrane!”, pe care o întâlnim cam peste tot, are un fel de semnificaþie de dispreþ, aº zice eu. Au mai rãmas puþini þãrani ºi noi trebuie sãîi privimca pe niºte oameni care au fãurit o culturã ºi care au stat la baza culturii naþionale ºi sãîi privim pe momârlani ca pe niºte oameni cu adevãrat extraordinari, care se luptã sã trãiascã în spaþiul pe care ºi l-au creat de sute de ani”, a mai adãugat

COLÞUL LUI DENIS

Marcel Lapteº, redactor coordonator „Mioriþa”. Momârlanii din Valea Jiului sunt vãzuþi ca niºte „ciudaþi”, în sensul de unitate în diversitate. Multe din tradiþiile lor sunt unicat ºi momârlanii au fost priviþi ca o etnie ce are legãturi cu sibienii, cu cei din Alba, ori chiar cu gorjenii, dar sunt totodatã unici. Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului |Luni, 12 noiembrie 2012

Depoul CFR din Petroºani sãrbãtorit la aniversarea a 100 de ani folositã suma de 6000 de lei. “Pentru ce e necesarã suma?”, a întrebat Costel

domeniul mineritului ºi care îºi aduc de mâna nepoþii ca sã-i înveþe ºi sã le povesteascã despre munca grea care exista în mânã.

Întrebând unul dintre oficialii de la Primãria Petroºani care este motivul pentru care s-a luat hotãrârea prin care muzeul sã fie deschis ºi în weekend acesta

menþiunea „Cu gândul ºi cu sufletul mereu alãturi de dumneavostrã”, semnat Primar Tiberiu Iacob Ridzi, care candida la un nou mandat

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului |Luni, 12 noiembrie 2012

8 Actualitate n debutul campaniei electorale, vineri ºi sâmbãtã, la Petroºani, Aninoasa ºi Petrila, au avut loc marºuri – o adevãratã desfãºurare de forþe – pentru promovarea candidaþilor USL: Ioan Rus – deputat ºi Cosmin Nicula – senator.

Costel Avram preºedinte la PNL Petrila ostul lider al PRM Hunedoara, Costel Avram, dat afarã din partid de Corneliu Vadim Tudor în luna septembrie, s-a înscris în PNL.

Avram ºi-a depus adeziunea zilele trecute la Organizaþia PNL Deva ºi deja a primit o însãrcinare de la biroul judeþean. Pentru cã este din Valea Jiului, Costel Avram, a fost

numit ieri preºedinte interimar la PNL Petrila ºi are misiunea de a se ocupa de partid ºi de organizarea alegerilor interne pentru ºefia organizaþiei. „Am spus cã voi face politicã, nu am putut merge cu Partidul România Mare, dar merg sã fac politicã cu PNL, partid care prin munca liderilor sãi în trecut, au fãcut România Mare”, a declarat Avram. Acesta spune cã sãptãmâna viitoare se va întâlni cu

membrii organizaþiei de partid din Petrila ºi nu crede cã vor fi probleme în al accepta. „Sarcina mea este sã mã ocup de organizarea alegerilor interne, nu vãd de ce ar fi probleme”, a mai precizat fostul lider PRM. Costel Avram a anunþat încã de la excluderea din PRM cã se va înscrie într-un partid ºi a recunoscut cã este apropiat de PNL ºi de liderul Mircea Moloþ, cu care a colaborat strâns pe perioada cât a ocupat funcþia de vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara. Maximilian GÂNJU

Mircea Ioan Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara a convocat ºedinþa ordinarã pentru luna noiembrie, însã pe ordinea de zi nu se regaseºte iniþiativa consilierului judeþean Haralambie Vochiþoiu. Acesta din urmã a strâns semnãturi de la locuitorii din Valea Jiului pentru a scãdea preþul apei. Se pare cã iniþiativa sa nu a dat roade, astfel, cã proiectul de hotãrâre nu existã pe ordinea de zi de la CJH.

”I

storia” preþului apei

Cu toþii ºtim cã preþul apei în Valea Jiului este foarte mare ºi nejustificat

faþã de multe alte regiuni ale þãrii, chiar dacã multã lume poate spune cã aici la noi apa curge de pe toþi munþii. Problema costului unui metru cub de apã a fost, este ºi va fi în continuare un subiect de disputã pentru zona noastrã, care dupã cum bine se ºtie este o zonã foarte sãracã din punct de vedere financiar. Toatã lumea vorbeºte ºi promite marea cu sarea ºi de ani de zile ca aceste

lucruri se vor schimba în bine dar pânã acum sunt doar poveºti. Toatã lumea se zbate în ultima vreme cã va rezolva acesta problemã majorã pentr Valea Jiului, binenþeles cei care au nevoie de voturile cetãþenilor pentru alegerile care urmeazã sã aibã loc, dar deja lumea începe sã fie sãtulã doar de promisiuni deºarte de la niºte oameni care nu au fãcut altceva decât au promis, minþit ca

Acctualitate 9

Debut electoral: desfãºurare de forþe USL, în estul Vãii Jiului care face parte primarul municipiului. Dar acest lucru nu s-a întâmplat, USL-iºtii declarând cã ºi-au propus sã repare rãul fãcut, fãrã sã înjure ºi fãrã a se plânge.

ninoasa nu A uita! / Oamenii-s valoarea ta!

Debutul campaniei electorale pentru alegerile generale, din 9 decembrie 2012, a fost fãcut de USL Petroºani, Petrila ºi Aninoasa, cu marºuri impresionante ce au avut

sã ajungã unde trebuia pe spinarea simplilor cetãþeni care au sperat în mai bine. Dar cea mai înfocatã persoanã care promite de ani de zile ca preþul apei va scãdea, este ºi probabil cã va rãmâne toatã viaþa, consilierul judetean Haralambie Vochitoiu, dar în acelaºi timp ºi candidatul PP-DD pentru Senat. În timpul scurt care a mai rãmas pânã la alegerile din luna decembrie, având în vedere cã Haralambie Vochiþoiu se aflã pe listele electorale ºi are nevoie de voturi, s-a apucat sã strângã semnãturi de la oameni pentru a depune,

loc în cele trei localitãþi, cu scopul de a-ºi face cunoscuþi ºi de a-ºi promova candidaþii: Ioan Rus,

în forul judeþean, un proiect de hotãrâre prin care sã fie redus preþul apei din Valea Jiului, dacã aþi fi crezut cã pentru altceva, vã înºelaþi.. Noi ne întrebam dacã Vochitoiu nu s-a sãturat sã dezbatã aceeaºi problemã peste tot unde merge pentru ca ºi aºa se pare cã nu poate face nimic sã sensibilizeze organele abilitate pentru a micºora preþul apei în Valea Jiului. Mai rãu este cã dupã atâta timp nici populaþia nu mai este sensibilizata ºi nu mai rãspunde cu atâta drag la apelurile domniei sale. Ajungem la concluzia cã lumea este sãtulã de

astfel de oameni, indiferent de coloraturã politicã pe care o au, ºi care doar aºteaptã sã fie votaþi ºi sã ajungã unde trebuie, la cãldurica, procedeul repetându-se la fiecare alegeri care au loc la noi în þarã. Raul IRINOVICI

pentru Camera Deputaþilor ºi Cosmin Nicula, pentru Senat. La marºul de la Petroºani, care a avut loc, vineri în prima zi de campanie, au participat peste 400 de persoane, 20 de bicicliºti ºi 55 de maºini, la care s-au alãturat ºi locuitori ai municipiului, în semn de susþinere a USL ºi a candidaþilor sãi. Coloana s-a întins pe o distanþã de un kilometru, iar participanþii, în special tinerii, au scandat dorinþele USL în care, au declarat aceºtia, ei se regãsesc:

Petroºane nu uita, USL-i salvarea ta! N-avem bani, vã vrem pe voi / Fãrã griji, fãrã nevoi! Nu te lãsa cumpãrat / Cã vei fi iar în rahat! Vrem o þarã ca afarã / Fãrã griji ºi fãrã boalã! etc.

Aninoasa se canalizeazã

ucrãrile de racordare a oraºului Aninoasa la reþeaua de apã potabilã ºi canalizare vor continua pânã în momentul în care vremea va permite derularea acestora.

Fondurile necesare desfãºurãrii lucrãrilor provin de la Apa Serv, în baza unui proiect care vizeazã modernizarea reþelelor de apã din Valea Jiului. „Lucrãrile au fost demarate anul trecut ºi se estimeazã cã vor fi încheiate în vara anului viitor. Deocamdatã este creat un oarecare disconfort în ceea ce priveºte circulaþia rutierã sau în privinþa alimentãrii cu apã a populaþiei, þinând cont de întreruperile în furnizarea acesteia, dar era mai mult decât necesar ca aceste lucrãri sã fie efectuate”, a spus Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Datoritã lucrãrilor la reþeaua de apã, luni, 12 noiembrie, va fi sistatã furnizarea de apã potabilã în câteva zone din Aninoasa. Afectate vor fi strãzile Libertãþii, Republicii, Gheorghe Doja, Bucureºti ºi Mihail Sadoveanu. Apa potabilã va fi opritã în cursul dimineþii, între orele 9 ºi 11. Mir cea NISTOR

Sâmbãtã, la Aninoasa, marºul a avut un traseu lung, pânã sus ”pe vale”, zonã care a fost mai rar

cãlcatã de politicieni, o zonã sãracã, cu multe tristeþi ºi drame, pe un drum care nu a mai fost asfaltat de peste 50 de ani. Mulþi dintre participanþii la marº, veniþi din Petrila ºi Petroºani ºtiau cã Aninoasa se terminã la Primãrie. Nici un participat, din cei peste 200 de persoane ºi 20 de maºini, nu a abandonat ”cursa”, fiind profund impresionaþi de oamenii care le ieºeau în cale ºi care se alãturau coloanei pentru a-ºi povesti necazurile. Ioan Rus, cadidatul la funcþia de deputat a þinut sã ”inspecteze” toate ungherele acestui cartier ºi a stat îndelung de vorbã cu oamenii. O parte dintre aninosenii de aici au preluat un slogan scandat de tinerii USL, care se referea la oameni, cei care ar trebui sã devinã prioritate pentru viitorii politicieni: Aninoasa nu uita! / Oamenii-s valoarea ta!

În faþa Primãriei Petroºani, poliþiºtii au oprit ºi au coborât din maºini, convinºi fiind cã participanþii la marº se vor opri ºi ei pentru a scanda împotriva PDL, respectiv a fostei guvernãri care a sãrãcit românii, partid din

upã ani buni de când în municipiul Lupeni nu mai exista nici mãcar un singur lift funcþional pentru transportul persoanelor, minunea se va produce în viitorul apropiat. Liftul care va porni în momentul în care va fi racordat la reþeaua de curent se aflã instalat în blocul cu locuinþe ANL, cheile de la garsoniere sau apartamente fiindu-le înmânate beneficiarilor sãptãmâna trecutã. Minunea este cu atât mai mare cu cât imobilul are doar 4 etaje...

În acest timp, fostul cartier al municipiului Petroºani de prin anii 80 ai secolului trecut a acumulat o datorie totalã de aproape 70 de miliarde de lei vechi. Problemele financiare s-au nãscut

În aceeaºi zi, un alt marº electoral al USL a avut loc la Petrila, marº la care au participat reprezentanþi din toate partidele din localitate, Petrila fiind cunoscutã ca un loc al dezbinãrii lor. De data aceasta au mãrºãluit pe strãzile oraºului membri ºi simpatizanþi ai PSD, PNL, PC, UNPR, lucru nemaivãzut pânã acum,

Un lift ºi la Lupeni... În urmã cu 20 de ani, la încheierea socotelilor cu societatea socialistã multilateral dezvoltatã, în Valea Jiului funcþionau 164 de lifturi de transport persoane. Dupã douã decenii de tranziþie, însã, numãrul lifturilor a scãzut la doar 38. Dintre acestea, încã mai urcã ºi coboarã 37 în Capitala Vãii ºi doar unul în Petrila. În rest, municipiile Vulcan ºi Lupeni au rãmas fãrã nici un lift funcþional. Aceasta, în condiþiile în care în anul 1989, în cele douã localitaþi erau în uz 63,

respectiv 42 de lifturi. “De peste 30 de ani mã ocup de aceastã activitate, aºa cã ºtiu foarte bine cum se prezintã situaþia realã. În prezent, majoritatea lifturilor funcþionale sunt în

Un oraº sufocat de datorii ugetul oraºului Aninoasa a ajuns aproape de fundul sacului. Banii rãmaºi ar urma sã ajungã, pânã la sfârºitul anului, doar pentru plata salariilor angajaþilor primãriei sau pentru achitarea facturilor la curent sau telefonie.

entru prima P datã, partidele Petrilei s-au unit

dupã cum au declarat chiar reprezentanþii lor. La marº au participat peste 300 de persoane, biciclisti cu lãmpaºe de miner ºi 30 de autoturisme. ªi cum înserarea se lasã devreme în aceastã perioadã a anului, un grup de cetãþeni, care aplaudau acþiunea, au dat participanþilor la marº material pirotehnic sub formã de fãclii. De la balcoanele ºi geamurile blocurilor de locuinþe petrilenii aplaudau ”desfãºurarea de forþe”, mulþumiþi de faptul cã partidele din localitatea lor s-au unit, în sfârºit, pentru un scop comun: schimbarea sistemului care le-a tãiat salariile, a mãrit birurile, care i-a sãrãcit profund ºi le-a alungat copiii din þarã. Cele trei marºuri din estul Vãii Jiului, au fost - în opinia cetãþenilor care aºteaptã o îmbunãtãþire a calitãþii vieþii lor dupã aceste alegeri întãrirea speranþei lor cã este posibil ca aceastã îmbunãtãþire sã se producã. Ileana Firþulescu, Birou comunicare USL Petroºani

imediat dupã ce Mina Aninoasa, principalul contribuabil la bugetul local, s-a închis în urmã cu câþiva ani. „S-a închis mina, s-a terminat ºi cu cele câteva miliarde de lei vechi care ajungeau, anual, la bugetul local. Acum, situaþia este dramaticã iar datoriile acumulate de-a lungul anilor trecuþi ne sufocã

ºi nu ºtiu cum vor reuºi sã ieºim cu bine din aceastã situaþie, în condiþiile în care eventualii investitori ne ocolesc”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Pentru cã nu mai sunt bani, nici mult mediatizatul proiect care preconiza transformarea fostei

exploatãri miniere din Aninoasa într-o „minã – muzeu” nu mai este de actualitate. Actualii edili ar fi mai mult decât mulþumiþi dacã ar reuºi sã închirieze unele dintre spaþiile amenajate, în cadrul acestui proiect, unor firme interesate sã deschidã o afacere în orãºelul (fost) minier. „Nu sunt bani aºa cã nu se pune problema continuãrii lucrãrilor de amenajare a minei – muzeu. M-aº declara mulþumit dacã am reuºi sã închiriem mãcar unul dintre spaþiile reabilitate de acolo unei firme interesate sã porneascã o afacere”, a mai spus primarul localitãþii. Mir cea NISTOR

Petroºani, adicã 37. În rest, mai este unul singur, în Petrila. Celelalte, adicã 48 în Petroºani, 9 în Petrila, 63 în Vulcan, 42 în Lupeni ºi 2 în Uricani, au fost dezafectate. În ultimul timp, în Petroºani, am mai avut solicitãri de punere în funcþiune a unor lifturi dezafectate, dar, de exemplu, în cartierul Aeroport, la blocul 44, o mânã spurcatã ne-a dat foc la instalaþia pe care abia o montasem. Aproape cã-l pusesem în funcþiune...”, declara, recent, Adalbert Danko, ºef

Secþie Transport pe Cablu Petroºani. La întrebarea: „Unde sunt cele 126 de lifturi care lipsesc de la apel?” se poate rãspunde foarte simplu. Au fost furate cu totul, piesã cu piesã! “S-a furat tot ºi s-a dus la fier vechi. Au fost furate inclusiv pãrþile mecanice, nu vorbesc doar de cabluri sau panouri de comandã”, au precizat reprezentanþii secþiei de transport pe cablu. Mir cea NISTOR

Cronica Vãii Jiului |Luni, 12 noiembrie 2012

Costel Avram preºedinte la PNL Petrila ostul lider al PRM Hunedoara, Costel Avram, dat afarã din partid de Corneliu Vadim Tudor în luna septembrie, s-a înscris în PNL.

Avram ºi-a depus adeziunea zilele trecute la Organizaþia PNL Deva ºi deja a primit o însãrcinare de la biroul judeþean. Pentru cã este din Valea Jiului, Costel Avram, a fost

”I

storia” preþului apei

Cu toþii ºtim cã preþul apei în Valea Jiului este foarte mare ºi nejustificat

Acctualitate 9

ninoasa nu A uita! / Oamenii-s valoarea ta!

Debutul campaniei electorale pentru alegerile generale, din 9 decembrie 2012, a fost fãcut de USL Petroºani, Petrila ºi Aninoasa, cu marºuri impresionante ce au avut

loc în cele trei localitãþi, cu scopul de a-ºi face cunoscuþi ºi de a-ºi promova candidaþii: Ioan Rus,

Aninoasa se canalizeazã

ucrãrile de racordare a oraºului Aninoasa la reþeaua de apã potabilã ºi canalizare vor continua pânã în momentul în care vremea va permite derularea acestora.

Sâmbãtã, la Aninoasa, marºul a avut un traseu lung, pânã sus ”pe vale”, zonã care a fost mai rar

În acest timp, fostul cartier al municipiului Petroºani de prin anii 80 ai secolului trecut a acumulat o datorie totalã de aproape 70 de miliarde de lei vechi. Problemele financiare s-au nãscut

respectiv 42 de lifturi. “De peste 30 de ani mã ocup de aceastã activitate, aºa cã ºtiu foarte bine cum se prezintã situaþia realã. În prezent, majoritatea lifturilor funcþionale sunt în

entru prima P datã, partidele Petrilei s-au unit

10 Actualitate

Comunicat de presã Aºa cum se cunoaºte în perioada 30 octombrie – 06 noiembrie 2012, administraþia Vulcanului a fost reprezentatã de o delegaþie formatã din : Gheorghe Ile – primar, Alina Ana-Maria Cârstoiu – consilier local ºi Aurel Anghel – consilier local, delegaþie care s-a deplasat în Dubai ( Emiratele Arabe Unite) pentru participarea la programul de instruire în domeniul administraþiei locale cu tema: „ Managementul economic din Cadrul instituþiilor publice/ Strategii ºi practici europene ºi internaþionale pentru dezvoltarea situaþiei economice din cadrul unitãþilor administrativ teritoriale”, program realizat de organizatorii din România în parteneriat cu Universitatea din Dubai. Dezbaterile derulate pe aceastã temã ºi experienþa directã avutã cu reprezentanþii unui sistem statal ºi administrativ organizat în mod diferit de cel românesc ºi cel european, constituie pentru delegaþia vulcãneanã tot atâtea motive de dezbatere ºi de reorganizare localã, în aspectele care pot

Cronica Vãii Jiului |Luni, 12 noiembrie 2012

fi abordate prin transfer de informaþie ºi de practicã legatã de domeniul administrativ, de dezvoltare localã, de valorificare superioarã a potenþialului natural, urbanistic, economic ºi uman pe care îl deþine comunitatea. Pentru membrii delegaþiei vulcãnene prezenþa într-o societate cu un management administrativ performant, autonom, deschis ºi bazat pe o autoritate publicã bazatã pe seriozitate, rigurozitate, disciplinã ºi corectitudine în toate domeniile, în toate activitãþile ( construcþii, servicii publice, organizare comercialã, respectarea normelor de convieþuire, amenajarea locurilor de agrement, circulaþie, trafic pietonal), reprezintã o experienþã deosebit de importantã care ne permite sã spunem cã aceastã deplasare se constituie ca un important reper de comparaþie, de admiraþie ºi la care îndrãznim sã aspirãm ºi noi pentru generaþiile viitoare. Meritã subliniatã încã o datã aceastã viziune cu totul originalã a lumii arabe, care înþelege autoritatea administrativã ºi cea statalã ca pe o necesitate a dezvoltãrii durabile, prin valorificarea eficientã a resurselor ºi a inteligenþei umane, ambele puse în slujba societãþii, a cetãþenilor. Concluziile membrilor del-

egaþiei vulcãnene la finalul acestei experienþe sunt cã putem dezvolta o comunitate înfloritoare doar în condiþiile unei cât mai bune colaborãri între toate elementele care alcãtuiesc comunitatea, având ca centru de greutate în aceastã colaborare, strategia de dezvoltare durabilã a localitãþii noastre ºi proiectele noastre de dezvoltare adaptate momentului, posibilitãþilor financiare ºi cerinþelor comunitãþii. Inspiraþi din propria noastrã practicã ºi experienþã de administraþie precum ºi din modelele vãzute de noi toþi în orice colþ de lume unde am fost trimiºi sã reprezentãm comunitatea, putem spune cã urmãrim de fiecare datã când avem astfel de ocazii sã vedem, sã învãþãm ºi sã aplicãm cât mai mult din ceea ce înseamnã sã trãieºti într-o societate deschisã, organizatã impecabil, cu oameni educaþi, performanþi, amabili, prietenoºi, dornici sã te invite sã cunoºti cât mai mult din cultura, tradiþiile, civilizaþia ºi forþa lor de progres.

HOROSCOP

Centru de sãnãtate mintalã

SUP Petroºani vrea sã înfiinþeze un centru de sãnãtate mintalã

”Prin prezenta va informãm cã prin hotãrârea Consiliului Local nr. 320/2007, a fost aprobatã atribuirea în folosinþã gratuitã a spaþiului în suprafaþã de 194 de mp, situat în incinta Grãdiniþei nr. 5 din Strada Independenþei, nr. 10 cãtre spitalul de urgenþã Petroºani în vederea înfiinþãrii unui centru de sãnãtate mintalã pe o perioadã de 5 ani. Având în vedere aceastã hotãrâre, vã rugãm sã aprobaþi în Este vorba de o suprafaþã de continuare, darea în folosinþã gra194 de metri pãtraþi care se aflã în tuitã a Spitalului de Urgenþã din incinta Grãdiniþei numãrul 5 din Petroºani, a acestui spaþiu, pe o localitate. În nota de fundamentare perioadã mai extinsã, respectiv 15 a proiectului de hotãrâre se aratã ani. Menþionãm cã acest spaþiu a cã în locaþia respectivã se doreºte fost supus unbei lucrãri de reparaþii înfiinþarea unui centru de sãnãtate capitale care a fost finalizatã în curmintalã. sul anului 2008 ºi ale cãrei costuri ”Prin hotãrârea Consiliului Local în cuantum de 680 de mii de lei au nr. 320/2007, a fost aprobatã fost suportate integral de spitalul de atribuirea în folosinþã gratuitã a Urgenþã din Petroºani”, se aratã în spaþiului în suprafaþã de 194 de solictarea înaintatã de managerul mp, situat în incinta Grãdiniþei nr. Spitalului de Urgenþã din Petroºani, 5 din Strada Independenþei, nr. 10 Alin Vasilescu, cãtre Consiliul Local cãtre spitalul de urgenþã Petroºani Petroºani. în vederea înfiinþãrii unui centru de Încã o tentativã în 2007 sãnãtate mintalã pe o perioadã de In anul 2007 fosta Secþie de 5 ani”, se aratã în nota de fundaDistrofici a Spitalului de Urgenþã mentare întocmitã de primarul Petroºani a fost transformatã în municipiului Petroºani, Tiberiu centru de sãnãtate mintalã. Atunci aceasta a primit 400.000 de lei Gheorghe Ile – Iacob Ridzi. Reprezentanþii unitãþii medicale pentru lucrãrile de reabilitare. primarul Municipiului Atribuþiile unui astfel de centru Vulcan afirmã cã în spaþiul respectiv s-au realizat multiple îmbunãtãþiri. medical vizeazã detectarea ºi tratarea problemelor de sãnãtate mintalã, accesul la medicaþia Lupeni: psihotropã ºi interB-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter venþii psihoterapeutice. Tel: 0254-560 987 Raul Email: contact@veritascom.ro IRINOVICI

entru de sãnãtate mintalã la Petroºani. Consilierii locali de la Petroºani au aprobat cocnesionarea unui spaþiu cãtre spitalul de Urgenþã din localitate în vederea înfiinþãrii unui centru de sãnãtate mintalã.

12 noiembrie 2012

Aveþi parte de un succes neaºteptat pe plan social ºi financiar. Nu pierdeþi momentul favorabil, dar nici nu forþaþi nota! Dupã-amiazã plecaþi într-o deplasare neplanificatã. Se pare cã este o cãlãtorie în interes personal.

Începeþi sã vã redresaþi financiar. Se pare cã primiþi o primã, ca recompensã pentru finalizarea unei lucrãri importante, sau o moºtenire neaºteptatã. Dacã vã întrebaþi ce ar fi mai bine sã faceþi cu banii, iatã o sugestie: astãzi sunt favorizate investiþiile.

Puteþi aborda probleme importante din domeniul afacerilor ºi sunteþi capabil sã finalizaþi lucrãri începute cu mai mult timp în urmã. Aveþi ocazia sã rezolvaþi probleme financiare. Comunicarea cu prietenii este foarte bunã.

Sunt favorizate relaþiile de colaborare. Toate activitãþile începute azi au mari ºanse de reuºitã. Aveþi succes în afaceri ºi puteþi rezolva problemele financiare ale familiei. Evitaþi speculaþiile de orice fel! Nu neglijaþi familia.

Dupã o perioadã de dezamãgiri, astãzi sunteþi plãcut surprins de succese nesperate în domeniul financiar ºi pe planul relaþiilor sentimentale. Ideile dumneavoastrã ingenioase contribuie la finalizarea unei lucrãri importante la locul de muncã.

În cursul dimineþii luaþi o hotãrâre, în urma cãreia sunteþi nevoit sã vã schimbaþi programul. Un prieten vã solicitã sprijinul într-o problemã de sãnãtate ºi ar fi bine sã acceptaþi fãrã nici o ezitare. Vã ocupaþi de o problemã financiarã.

Sunteþi foarte activ ºi sociabil, ceea ce favorizeazã relaþiile de colaborare. Se pare cã aveþi prbleme sentimentale, dar optimismul dumneavoastrã este mai puternic. Pe plan profesional nu aveþi nici un motiv de îngrijorare foarte mari.

Au loc schimbãri benefice în viaþa dumneavoastrã, atât pe plan profesional, cât ºi social. Metodele pe care le aplicaþi, deºi nu sunt pe placul tuturor, vã ajutã sã vã îndepliniþi obiectivele. Petreceþi dupã-amiaza împreunã cu prietenii.

În prima parte a zilei vã ocupaþi de rezolvarea unei probleme financiare de care depinde reuºita unei afaceri. Pentru aceasta, sunteþi nevoit sã plecaþi într-o scurtã cãlãtorie în afara localitãþii. Eforturile vã vor fi rãsplãtite din plin.

Sunteþi anunþat cã mâine veþi pleca într-o cãlãtorie în interes de serviciu. Aceastã veste vã cam încurcã planurile, dar puteþi fi optimist: cãlãtoria va determina schimbãri benefice în relaþiile sentimentale. Evitaþi discuþiile în contradictori.

Se anunþã un succes remarcabil într-o afacere, însoþit de un câºtig substanþial. În partea a doua a zilei, vi se propune o colaborare. Cu prilejul unei cãlãtorii în interes personal, s-ar putea sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã importantã.

Sunteþi într-o formã intelectualã foarte bunã ºi colaboraþi excelent cu persoanele din anturaj. Aveþi succes în toate activitãþile legate de familie ºi cãmin. Þineþi cont de pãrerile partenerului de viaþã.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Luni, 12 noiembrie 2012

Francezii ajutã Valea Jiului sã devinã Valea Energiei delegaþie de specialiºti din Franþa a venit la Petroºani pentru a discuta depre proiecte de viitor în energie. Iuliu Winkler este cel care a pus bazele acestei cooperãri, iar în luna mai a anului viitor mai mulþi oameni de afaceri francezi vin laPetroºani cu proiecte de viitor.

Diana MITRACHE Francezii din Belfort, un loc în care îºi au sediul companii precum Ariston ori General Motors ºi vor sã le arate celor din Valea Jiului cã reconversia profesionalã este posibilã. Asta dupã exemplul lor, pentru cã provincia francezã Belfort, cândva o zonã monoindustrialã ca ºi Valea Jiului, s-a reconvertit de 3 ori ºi a a acaparat toatã forþa de muncã tot de atâtea ori. Din delegaþie a fãcut parte preºedintele Camerei de Comerþ a provinciei Belfort, Alain Seid, care a þinut sã spunã cã vizita este una de lucru, nu de recunoaºtere. „Vizita noastrã vine în continuarea celei de acum 6 luni pe care delegaþia românã din Hunedoara a fãcut-oîn Franþa. Noi venim acum în teren ºi anul viitor în mai, su ntem dispuºi sã aducem oameni de afaceri interesaþi sã tranforme acest loc, aºa cum s-a transformat ºi Belfort în Valea Energiei, dupã modelul american. Suntem, aºadar în miezul unui proiect aflat deja în derulare ºi a cãrui

roade se vor vedea, pentru cã noi gândim în perspectiva urmãtorilor dopi ani cel puþin”, a declarat Alain Seid Francezii, ãprintre care s-a numãrat ºi Jean Luc Habermacher, preºedintele Claster-ului Energetic Valee de l’ Energie, sau J.J Wagner, profesor al unei ºcoli superioare din Belfort, au þinut sã precizeze cã implicarea factorului politic, al cercetãtorilor din mediul academic ºi cel al oamenilor de afaceri va face ca, pe viitor, Valea Jiului sã renascã, bazându-se pe resursa principalã, care este cãrbunele, dar raportat la tehnologii moderne. În plus, francezii au venit sã spunã cã în provincia lor, se vor fabrica motoare cu consum de enrgie scãzut, ce vor fi implementate în toatã Europa, aºa cum s-a întâmplat cu becurile cu incandescenþã, iar zona afaceriºtii Vãii Jiului ar putea sã devinã parteneri de afaceri în acest sens. Iuliu Winkler a vrut sã sublinieze cã vizita a fost una de lucru ºi cã Valea Jiului, ca ºi întreg judeþul Hunedoara, vor avea de câºtigat. „Toþi cei care fac afac-

eri ºtiu cã nu se întâmplã minuni peste noapte,la fel cum ºtiu asta ºi cei care sunt în mediul academic.(...) Paºii urmãtori vor fi legaþi de vizita unui grup de oameni de afaceri din Belfort, practic o misiune de afaceri a industriaºilor din Belfort, care vin aici în luna mai. Interesul oamenilor ºi numãrul participanþilor va depinde de impresiile cu care pleacã delegaþia ce acum se aflã aici în judeþul

ice vor fi montate în urmãtorii 5 ani în Europa de cãtre cei din Belfort. Vorbim de ziua de mîine ºi poimâine a Europei ºi noi putem deveni parteneri, aici în Valea Jiului. Planul 2 este cel legat de schimbarea mentalitãþilor. Cred cã atunci când spunem cã Valea Jiului va putea deveni Valea Energiei nu greºim, dar pentru asta trebuie sã ne unim toþi. Pãstrãm caracterul industrial al zonei, dar vom

Hunedoara. În 2014, România va fi invitat de onoare la marele eveniment ce va avea loc în domeniul energiei, iar din Valea Jiului vor veni la Belfort primarul din Petroºani ºi rectorul Universitãþii de aici. Vor mai fi acolo alte 14 þãri. E o gândire strategicã de viitor ºi ne bazãm pe experienþa francezã pe viitor. Vor FI douã planuri de acþiune: unul economic – 20 de milioane de motoare econom-

fi cu ochii la industria viitorului”, a declarat laPetroºani Iuliu Winkler. Primarul din Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi ºi-a arãtat disponibilitatea de a participa la astfel de parteneriate ºi a declarat cãîºi pune mari speranþe în vizia delegaþiei franceze de anul viitor. „Este un proiect prin care noi ne dorim sã dezvoltãm activitãþi legate de producþia industrialã ºi sã creãm

Casã nouã pentru 45 de tineri din Lupeni ãrbãtori de iarnã în casã nouã. 45 de tineri din municipiul Lupeni s-au mutat de vineri în casã nouã. Ei au fost chemaþi în sala de consiliu a primãriei pentru a le fi înmânate cheile ºi contractele. Evenimentul a avut loc în prezenþa mai multor oficialitãþi.

Raul IRINOVICI ”Este un moment deosebit pentru comunitatea municipiului Lupeni pentru primãria municipiului Lupeni, dar mai ales pentru dumneavoastrã care veþi putea ca sãrbãtorile de iarnã sã vã mutaþi în casã nouã. E primul bloc din municipiul Lupeni de tip ANL. Mai este ncã un bloc în faza de finalizare. E un bloc cu 46 de unitãþi locative finalizat în proporþie de 89%”, a declarat Gabriel Lungu, city managerul municipiului Lupeni.

La eveniment a fost prezent ºi directorul adjunct al Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe, Liviu Marchiº, care le promite tinerilor din municipiul Lupeni cã aici vor mai fi construite încã douã imobile de tip ANL. ”Nu numai cã vom termina ºi cele 47 de unitãþi locative care sunt finalizate în proporþie de 80-90%, vom mai începe încã douã proiecte pentru municipiul Lupeni pentru a da o ºansã tinerilor sã locuiascã ºi sã aibã o locuinþã încã de la o vârstã fragedã”, a declarat directorul adjunct al ANL,

Liviu Marchiº. ªi prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu s-a aflat printre invitaþi. El a þinut sã îi felicite atât pe cei din administraþia localã pentru realizarea acestei investitiþii cât ºi pe tinerii care au o locuinþã. ”Azi asist la inaungurarea unei investiþii majore pe care ANL a facut-o pentru Lupeni. E cea mai mare investiþie fãcuta în Lupeni de la Revoluþie încoace”, a precizat Sorin Vasilescu, prefectul judeþului Hunedoara. Deputatul PSD din Colegiul de Vest Valea Jiului, Cristian Resmeriþã, este unul dintre persoanele care cunoaºte începuturile proiectului, mai mult decât atât el a contribuit ºi la impementarea lui. ”Primul proiect pe care lam gândit eu cu cei de aici, de la administraþia publicã localã a fost sã rezolvãm scheletul din Bãrbãteni. Am avut ambiþia de a rezolva acel scheltet ºi de a-l transforma într-un bloc ANL. Iatã cã ne-a ajutat Dumnezeu, ne-a ajutat colaborarea foarte bunã pe care am avut-o cu ANL ºi

funcþionarii de la primãrie pe care cred cã i-am chemat de vreo 50 de ori numai îi sunam seara ºi le spuneam cã trebuie sã fie la Bucureºti cu anumite acte, cu anumite proiecte pe care dânºii trebuiau sã le depunã ca totul sã fie în regulã. Apoi cei de la ANL au fãcut ca în anul 2010 sã avem finanþarea pentru o parte a lucrãrii. Cei care lucreazã au fost foarte devotaþi ºi au fãcut în aºa fel ca totul sã fie în regulã. Pentru mine momentul acesta reprezintã o satisfacþie cea mai mare satisfacþie pe care am simþit-o eu în activitatea mea”, a declarat Cristian Resmeriþã, deputat PSD Colegiul de vest Valea Jiului. De precizat este faptul ca noilor chiriaºi li se vor rezilia contractele daca nu vor plãti chiria timp de 3 luni consecutiv. În aceeaºi situaþie vor fi încadraþi ºi cei care nu îºi vor plãti cheltuielile de întreþinere douã luni consecutiv.

locuri de muncã ºi sã începem în mod real reconversia pieþei muncii, aici în Valea Jiului. Am stat prea mult, noi cei din Valea Jiului, aºteptând sã se întâmple ceva, sã vinã altcineva cu soluþii. Cred cã cheia e o astfel de colaborare între toþi actorii care pot sã contribuie la un astfel de lucru ºi cred cã succesul unui astfel de demers se va face nu neapãrat cu un anumit interes, ci pentru cã vrem sã facem o schimbare”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiului Petroºani. Modelul de cooperare administraþie publicã – mediu de afaceri – universitate, în vederea reconversiei zonelor monoindustriale este un model de succes, el putând fi replicat în Valea Jiului. Importante fonduri ale UE sunt atrase în finanþarea diferitelor activitãþi. Sprijinul activ al Consiliului Judeþean Hunedoara ºi atragerea mediul de afaceri din întreg judeþul sunt esenþiale pentru a acorda substanþã cooperãrii franco – române. În prima parte a anului 2013 o misiune economicã din Belfort se va deplasa în judeþul Hunedoara, pentru identificarea concretã a partenerilor de afaceri, a potenþialilor furnizori ºi a posibilitãþilor de investiþii. Delegaþia din Belfort va fi, astãzi la Deva, pentru a se întâlni cu reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara ºi cei ai Camerei de Comerþ, care sunt omologii celor veniþi acum în judeþul Hunedoara.

12 Turism

Cronica Vãii Jiului |Luni, 12 noiembrie 2012

Salzburg iar finalul va fi zece zile mai târziu în Monaco. Concurenþii au de strãbãtut peste 900 de kilometri de teren montan fie pe jos sau în zbor cu parapanta. Coconea se aflã în aceastã perioadã în Nepal unde predã lecþii de zbor cu parapanta dar se pregãteºte ºi pentru competiþie.

Coconea este oficial înscris în cursa „Red Bull X-Alps” rganizatorii competiþiei extreme au anunþat lista celor 31 de competitori selectaþi pentru a participa la Red Bull X-Alps dupã o lunã de zile de dezbateri. Hunedoreanul Toma Coconea este unul dintre cei care se vor bate la titlu ºi este descris ca una dintre figurile legendare ale competiþiei.

Maximilian GÂNJU Parapantistul din Petroºani n-

a ratat nici o ediþie a concursului exclusivist de cãþãrare ºi parapantã care se desfãºoarã în

Alpi, iar zilele trecute a primit invitaþia din partea organizatorilor Red Bull X Alps de a lua parte ºi la ediþia din 2013. La ediþia aniversarã de 10 ani, startul a fost selectat din concurenþi care s-au impus în competiþie sau sunt populari printre fani, iar Toma este unul dintre copii teribili ai concursului extrem fiind medaliat cu argint de douã ori. Starul va fi dat pe 9 iulie 2013 la

Þinute haioase de iarna pentru prietenii noºtrii necuvântãtori oþi simþim în ultima perioadã de timp capricile vremii ºi cât de scimbãtoare poate fi ea chiar ºi de la o orã la cealaltã. Cel mai mult, din cauza acestor fluctuaþii, are de suferit organismul pentru cã este obligat sã se adapteze foarte repede.

Raul IRINOVICI În acest sens începem sã ne îmbrãcãm mai gros sau dacã încã în dulapurile de acasã lipsesc hainele de iarnã va trebui sã facem un drum prin magazine pentru a le cumpãra. Facem totul

pentru confortul nostru termic. Dar noi suntem oameni ºi gândim raþional ºi putem sã ne exprimãm toate neplãcerile prin cuvinte. Mulþi dintre noi însã au animale de companie care nu vor putea niciodatã sã ne spunã

dacã le este cald, frig, dacã se simt rãu. Trebuie sã ne gândim cã dacã pentru noi a venit frigul, ºi pentru prietenii noºtrii necuvântãtori este aceeaºi situaþie chiar dacã multã lume spune cã ei sunt obiºnuiþi sau cã au blana care le þine de cald. Aceºtia din urmã se înºealã pentru cã atâta timp cât un animal, fie pisica, fie câine este þinut în casã, el se obiºnuieºte

cu temperatura de acolo exact ca ºi un om. Astfel pentru a nu avea nici ei de suferit trebuie sã le cumpãrãm ºi lor tot felul de hãinuþe ºi de pantofiori care deºi par haioºi pentru noi, patrupedele se simt foarte bine în ele ºi putem sta liniºtiþi cã nu se vor inbolnavi din cauza frigului. În sprijinul acestor iubitori de animale, pe lângã cabinetele veterinare

de unde sigur putem achiziþiona aceste obiecte de vestimentaþie, au mai apãrut ºi alte magazine de specialitate în oraº care ne oferã ºi chiar la preþuri bune tot ce avem nevoie pentru cã prietenii noºtrii necuvântãtori sã se simtã ºi ei bine ºi sã aibã tot

confortul pentru iarnã care se apropie. Nu trebuie sã uitãm cã pânã la urmã ei sunt adevãraþii prieteni care indiferent de situaþie ne sunt alãturi dar care ºi ei la rândul lor aºteaptã de la noi o micã atenþie bine meritatã.