CVJ, NR. 242, MARTI 30 OCTOMBRIE 2012 by Geza Szedlacsek

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 242

Cronica Vãii Jiului Marti, 30 octombrie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Diluarea profesionalã în minerit ºi riscurile Complexului Energetic

ªefii de la Uricani vin, marþi, în faþa instanþei oºti ºefi ai minei Uricani acuzaþi în dosarul în care cinci oameni ºi-au pierdut viaþa în minã acum un an, vin din nou marþi în faþa judecãtorilor din Petroºani. Doi dintre ei sunt apãraþi de Paula Iacob, care ar putea ajunge marþi la Petroºani, pentru a le susþine nevinovãþia.

>>> PAGINA A 5-A

Cele mai grave accidente din ultimii 40 de ani n ultimii 40 de ani, în minele din Valea Jiului au fost înregistrate circa 30 de accidente colective grave de muncã. Cele mai dramatice dintre acestea, prin numãrul mare de decese înregistrate, s-au produs în anii 1972, 1980 ºi 1989, la exploatãrile miniere din Uricani, Livezeni ºi Vulcan.

>>> PAGINILE 6-7

Domeniile schiabile din Valea Jiului, între interesele aleºilor locali ºi neputinþa investitorilor locali omplexul Energetic, spun specialiºti de la UP ºi INSEMEX, poate fi salvarea Vãii Jiului, dar o salvare pe muchie de cuþit dacã nu se va acþiona la nivelul organizãrii muncii la nivelul personalului existent pentru a obþine eficienþa. Deci profesioniºtii trebuie scoºi din hibernare ºi de la naftalinã. >>> PAGINILE 6-7

amenii de afaceri din Valea Jiului aratã cu degetul înspre autoritãþile locale în cazul situaþiei jalnice în care se zbate turismul din zonã.

>>> PAGINA 12

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Marti, 30 octombrie 2012

A venit gerul peste Valea Jiului emperaturile scãzute anunþate de meteorologi i-a pus în gardã pe edili. Aceºtia au deschid centrul de primire pe timp de noapte a persoanelor fãrã adãpost.

Maximilian GÂNJU Meteorologii au prognozat o temperaturã de -3 grade Celsius în noaptea de luni spre marþi la Petroºani, iar gerul pare sã vinã mai devreme decât ar fi normal. Din acest motiv, municipalitatea a

Restricþii apã Ca urmare a ploilor excesive din ultimele 20 de ore turbiditatea apei brute din sursele de suprafaþã administrate de cãtre S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani a crescut la valori excesive, peste posibilitãþile de tratare ale staþiilor de tratare. Ca urmare se impune restricþionarea furnizãrii apei potabile astãzi, 29 octombrie 2012, între orele 14 - 20, pe inelul de presiune din zona Petroºani Nord care alimenteazã blocurile turn din aceastã zonã. Ne cerem scuze locuitorilor acestor blocuri pentru disconfortul creat iar dacã intervin situaþii neprevãzute vom face comunicãri ulterioare în timp util.

cerut ca în localitate sã fie furnizat agent termic ºi ziua, iar pentru persoanele care trãiesc pe strãzi, a deschis adãpostul de noapte. „Centrul este deschis ºi pregãtit sã-i primeascã pe cei care trãiesc pe strãzi dacã doresc sã se adãposteascã de frig. Funcþioneazã în aceeaºi locaþie, la sediul Poliþiei Locale Petroºani, ca ºi în anii trecuþi”, au precizat reprezentanþii municipalitãþii Petroºani.

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani? Noi suntem partenerii pe

care îi cauþi! Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374.906.687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 Întâmplãri hazlii 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator

22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)

National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Taxi Driver (r) 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Grupul Vouã (r) 14:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:30 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Fosta mea iubire

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Pariu cu viaþa (r) 12:00 Pariu cu viaþa (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Amnezie 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:15 Vocea României 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Spartacus: Zeii arenei 0:00 Apropo TV (r) 1:00 Dupã 20 de ani (r)

Prima TV 9:30 Un urs pe nume Winnie 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Naþiune, te cunosc! 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Copiii spun lucruri trãsnite

TVR 1 9:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:30 Dãnutz S.R.L. 12:30 Avocaþii schimbãrii 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:30 Avocaþii schimbãrii 17:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Marti, 30 octombrie 2012

Trei sãptãmâni de foc pentru municipalitatea Vulcan istat din cauzã cã s-a oprit finanþarea, proiectul de reabilitare derulat în cartierul Dallas din Vulcan a fost reluat pe banii municipalitãþii.

În aproximativ trei sãptãmâni de zile, cam cât se estimeazã cã va mai þine ºi vremea, echipele de muncitori trebuie sã finalizeze lucrãrile de reabilitare

asfaltic, sunt demarate ºi lucrãrile de înlocuire a reþelei de canalizare. Pentru infrastructura drumurilor lucrãrile efectuate sunt: reparaþii la infrastructura deja realizatã, remontare de borduri, refacerea stratului

începute în acest an în cartierul vulcãnean. Deja o mare parte din infrastructurã a fost terminatã, însã acum se va începe ºi reabilitarea reþelei de canalizare a cartierului care era o problemã pentru toatã localitatea. Din cauzã cã este învechitã ºi refula de cele mai multe ori, dejecþiile ajungeau pânã aproape de zona centralã unde se aflã ºi sediul municipalitãþii. „Primãria Municipiului Vulcan reîncepe lucrãrile de reparaþii de infrastructurã în cartierul Micro 3 B. Vestea bunã pentru cetãþenii acestui cartier este cã în afara lucrãrilor de reparare a drumurilor ºi aplicarea de covor

de infrastructurã, aplicarea covorului asfaltic. Lucrarea trebuie finalizatã în urmãtoarele 3 sãptãmâni”, a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. În ceea ce priveºte refacerea reþelei de canalizare lucrarea se deruleazã pe urmãtorii doi ani. „Executantul lucrãrii este firma Hidroconstrucþia care va înlocui toatã reþeaua de conducte de canalizare ºi va reface cãminele. Demararea efectivã a acestor lucrãri este programatã peste douã zile ºi va fi realizatã cu patru echipe de lucru, simultan în patru puncte ale cartierului”, a precizat ieri-luni, primarul Ile.

Petroºani. Acþiunea de control este una normalã, însã administratorii ºcolilor spun cã pompierii sau aplecat foarte mult pe cât de eficienþi sunt

hidranþii. Mai ales cã din cauza nefuncþionãrii acestora în urmã cu circa o lunã de zile, în Capitalã, un complex rezidenþial a fost mistuit de un incendiu.

Maximilian GÂNJU

Hunedoara nu mai vrea blocuri „pictate” -au sãturat de blocurile în 3 sau 4 culori! Hunedorenii nu mai pot sã-ºi izoleze faþada locuinþei ºi nici sã-ºi monteze geamuri termopan, fãrã un aviz de la autoritãþi, care vor sã facã ordine.

Diana MITRACHE Edilii municipiului Hunedoara nu mai agreeazã ideea ca fiecare locatar sã-ºi izoleze parþial câte o parte a blocului, în culori stridente, cu materiale de diferite grosimi. Asta au constatat experþii din primãrie, care au elaborat ºi adoptat o hotãrâre de consiliu în acest sens. „Lucrãrile de refacere a finisajelor exterioare inclusiv realizarea reabilitãrii termice exterioare

se pot realiza numai pe baza Autorizaþiei de construire emisã în conformitate cu prevederile Legii privind autorizarea lucrãrilor de construcþii, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, asociaþiilor de proprietari. Culorile finisajelor exterioare vor fi stabilite de cãtre Serviciul Urbanism, amenajarea teritoriului, cadastru ºi control în construcþii din cadrul Primãriei municipiului Hunedoara. Tâmplãria exterioarã (

ferestre , închideri perimetrale , balcoane, uºi) se va realiza unitar, iar lucrãrile de refacere a finisajelor exterioare inclusiv realizarea reabilitãrii termice exterioare se vor putea executa ºi parþial pe toate faþadele unei scãri de bloc”, se aratã în hotãrârea de consiliu adoptatã recent. La lucrãrile de reabilitare termicã exterioarã ce se executã la blocurile din municipiul Hunedoara s-a constatat cã în majoritatea cazurilor, acestea se executã parþial pe apartamente folosindu-se pentru izolaþii polistiren de diferite grosimi acestea dând un aspect inestetic faþadelor blocurilor. De asemenea zugrãvelile

Pompierii fac controale la ºcoli ºi instituþii publice ompartimentul de inspecþie din cadrul ISU a fãcut mai multe verificãri la unitãþile de învãþãmânt din Petroºani, iar conducãtorilor acestora li s-a pus în vedere sã-ºi remedieze deficienþele în cel mai scurt timp.

Maximilian GÂNJU Acþiunile de control ale inspectorilor din cadrul ISU Hunedoara au fost efectuate sãptãmâna trecutã la toate unitãþile de învãþãmânt de pe raza Petroºaniului, însã nu au scãpat nici restul instituþiilor publice cum ar fi sediul municipalitãþii. Inspectorii au verificat amãnunþit dacã se respectã normele pentru prevenirea ºi stingerea incendiilor dar mai ales dacã unitãþile sunt dotate cu toate materialele ºi echipamentele necesare în cazul unui dezastru.

S-a verificat inclusiv presiunea din hidranþii aflaþi în ºcoli. „A fost un

control foarte aplecat, s-a verificat totul de la a la z. Cum era normal au fost descoperite deficienþe, ar mai trebui sã achiziþionãm un furtun ºi alte câteva lucruri. Ni s-a pus în vedere sã remediem cele constate cât mai repede ºi noi vom face o înºtiinþare cãtre primãrie

care se executã la aceste lucrãri în general sunt fãcute în culori stridente diferite de la apartament la apartament dând un aspect foarte neplãcut cartierelor de locuit. Zugrãvirea izolatã pe apartamente în culori stridente se constatã ºi la lucrãri de schimbare a tâmplãriei din lemn cu tâmplãrie din PVC ºi geam termopan. Pentru a reglementa situaþiile de mai sus în sensul realizãrii unor faþade corespunzãtoare, atât din punct de vedere al execuþiei cât ºi al coloristicii, se propun mãsurile din proiectul de hotãrâre, aºa încât nimeni nu mai poate face asta de capul lui.

pentru alocarea fondurilor necesare”, a spus administratorul unui liceu din Petroºani. „În urma controalelor efectuate de cei de la ISU, au fost descoperite mici inadvertenþe la unele ºcoli de pe raza municipiului. Primãria Petroºani va oferi baza materialã pentru a rezolva în cel mai scurt timp deficienþele constatate”, a precizat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti, 30 octombrie 2012

Burse pentru elevii de la învãþãmântul profesional levii care frecventeazã învãþãmântul profesional vor putea beneficia, lunar, de o bursã profesionalã în valoare de 200 de lei, potrivit unui proiect de Hotãrâre de Guvern privind modalitatea de subvenþionare de cãtre stat a costurilor pentru elevii care frecventeazã învãþãmântul profesional publicat pe site-ul MECTS.

Raul IRINOVICI “Bursa profesionalã’’ se acordã tuturor elevilor care frecventeazã învãþãmântul profesional ºi constã într-un sprijin financiar lunar de 200 lei, al cãrui cuantum poate fi modificat anual prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea MECTS. ‘’Bursa profesionalã’’ se acordã ºi copiii strãinilor beneficiari ai unei forme de protecþie în România sau ai strãinilor, respectiv cetãþenilor UE/SEE ºi ai Confederaþiei Elveþiene cu drept de ºedere/rezidenþã pe teritoriul României, care

frecventeazã învãþãmântul profesional, prevede proiectul. Bursa se va acorda în fiecare an ºcolar, pe perioada cursurilor ºcolare, a pregãtirii practice ºi pe timpul pregãtirii ºi susþinerii examenului de certificare a calificãrii profesionale. Nu vor beneficia de bursã, pentru anii de studiu pe care îi repetã, elevii declaraþi repetenþi. De la prevedere se excepteazã cazurile de prelungire a studiilor din motive medicale. “Elevii din învãþãmântul profesional nu pot beneficia simultan de ‘Bursa profesionalã’ ºi de sprijinul financiar ce se acordã elevilor în cadrul

Programului naþional de protecþie socialã ‘Bani de liceu’, precizeazã proiectul. Bursa profesionalã nu se va acorda pe o perioadã de o lunã dacã elevul înregistreazã mai mult de zece absenþe nemotivate în luna precedentã, nu se va acorda, pe o perioadã de trei luni, în cazul în care elevul a comis abateri disciplinare grave, care conduc la scãderea notei la purtare sub 7, conform Regulamentului de organizare ºi funcþionare a unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar sau dacã elevul înregistreazã cel puþin 20 de absenþe nemoti-

Aninoasa poate fi salvatã doar de Guvern raºul Aninoasa poate fi salvat doar cu ajutor de la Guvern. Asta este concluzia la care a ajuns deputatul Monica Iacob Ridzi care susþine cã oraºul Aninoasa poate fi redresat doar cu ajutor guvernamental.

Raul IRINOVICI “Aninoasa poate fi salvatã într-un singur mod. Din fondul de rezervã al Guvernului se va aloca o sumã de bani cãtre Aninoasa. Este vorba de o sumã de bani în regim de urgent. Rog Guvernul USL sã aloce o sumã de bani pentru Aninoasa”, a declarat Monica Iacob Ridzi, într-o conferinþã de presã susþinutã la Petroºani. Edilii din Aninoasa sunt legaþi de mâini ºi de picioare ºi abia mai pot achita salariile din cauza unor datorii ale vechii administraþii locale care depãºesc 7 milioane de lei noi. Suma este imensã, în condiþiile în care acest lucru înseamnã bugetul total al Primãriei Aninoasa pe doi ani. Primarul oraºului Aninoasa, Nicolae Dunca, spune cã nu sau mai fãcut plãti de prin 2003 – 2004 ºi, dupã preluarea mandatului, în acest an, s-a

trezit împresurat de creditori. „Numai la BCR datoria este de 37 de miliarde de lei vechi

(3,7 milioane RON – n.r.). Restul reprezintã sumele care trebuie plãtite cãtre terþi”, a declarat Nicolae Dunca. În principiu, este vorba despre restante la plata iluminatului stradal sau cãtre diverse societãþi cu care administraþia publicã a avut relaþii contractuale pentru lucrãri ºi servicii. Primarul Aninoasei a precizat cã a discutat

cu reprezentanþii firmelor creditoare ºi va plãti întreaga datorie, însã eºalonat, pentru cã altfel nu se poate. Bugetul total al administraþiei publice pe un an de zile este de circa 3,7 milioane de lei. Oricum, în aceste condiþii, puþine sunt lucrãrile de investiþii care se mai pot derula,

altele decât cele pe proiecte europene sau cu finanþare guvernamentalã.

vate din totalul orelor de studiu sau cel puþin 20% din totalul orelor la o singurã disciplinã de studiu/modul, cumulate pe an ºcolar. Totodatã, bursa nu se va acorda pe o perioadã de ºase luni, dacã elevul înregistreazã cel puþin 40 de absenþe nemotivate din totalul orelor de studiu sau cel puþin 30% din totalul orelor la o singurã disciplinã de studiu/modul, cumulate pe an ºcolar. Acordarea ‘Bursei profesionale’ înceteazã la pierderea calitãþii de elev, conform prevederilor Regulamentului de orga-

nizare ºi funcþionare a unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar. Bursa se acorda pe bazã de cerere, formulatã de elevul major ori de pãrintele sau persoana care exercitã autoritatea pãrinteascã pentru elevul minor ºi se va înregistra pentru fiecare an ºcolar, în perioada 15 -25 septembrie, la unitatea de învãþãmânt la care elevul este înscris. La nivelul fiecãrui inspectorat ºcolar judeþean, respectiv al municipiului Bucureºti, se va constitui o comisie de monitorizare a acordãrii ‘Bursei profesionale’ stabilitã de consiliul de administraþie al inspectoratului ºcolar. De asemenea, la nivelul Ministerului Educaþiei se va constitui o comisie naþionalã de monitorizare a acordãrii ‘Bursei profesionale’. Fondurile pentru finanþarea ‘Bursei profesionale’ se vor asigura de la bugetul de stat, prin bugetul MECTS, urmând ca sumele sã fie repartizate unitãþilor de învãþãmânt.

Fiecare pentru el Locuinþele sociale din Petroºani vor avea branºamente individuale u vor mai suferi toþi pentru unul, ci fiecare rãspunde pentru el. Locatarii blocului de locuinþe sociale de pe strada Tudor Vladimirescu din Petroºani vor avea branºamente separate la apa potabilã.

Carmen COSMAN Ca sã nu mai sufere toatã lumea din cauza celor care nu îºi plãtesc facturile la apa potabilã, conducerea SC ApaServ Valea Jiului SA a început branºarea individualã a apartamentelor sociale de pe strada Tudor Vladimirescu din Petroºani. Acþiunea va dura 10 zile, iar în teren sunt masate trei echipe, spun reprezentanþii furnizorului de apã potabilã din Valea Jiului. „Am avut mai multe discuþii în acest sens ºi, ca urmare a comenzii rpimite din partea proprietarului blocului de locuinþe sociale, respectiv Primãria Municipiului Petroºani, se vor realiza branºamente individuale, la fiecare locuinþã în parte. În termen de 10 zile vom finalizarea aceastã acþiune”, a declarat Costel Avram, directorul SC ApaServ Valea Jiului SA. Din cauza facturilor neachitate cãtre societatea furnizoare, anul acesta blocul de locuinþe sociale din Colonia Petroºani

a fost debranºat de mai multe ori de la reþeaua de alimentare cu apã potabilã. Ca sã nu sufere de sete, ApaServ le-a adus oamenilor apã cu cisterna, însã cei care ºi-au achitat facturile, ori cei care au încheiat angajamente de platã spun cã nu este corect sã sufere la un loc cu rãu – platnicii. În consecinþã, de comun acord cu municipalitatea din Petroºani, ApaServ realizeazã în aceste zile branºamentele individuale.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Marti, 30 octombrie 2012 tau pe un munte de cãrbune, dar încã aºteaptã ca administraþiile locale sã dea cãldurã în apartamente. Aºa se petrec lucrurile în Valea Jiului, unde rar întâlneºti o familie în care sã nu lucreze cineva la minã, iar acasã caloriferele sunt încã reci.

Termoficarea doar la unii merge!

Singurii care au primit cãldurã încã de sãptãmâna trecutã sunt locuitorii din Petroºani, în timp ce restul oamenilor care lucreazã la minã încã aºteaptã. În capitala Vãii Jiului, cei care sunt branºaþi la sistemul de termoficare, sunt singurii din toatã Valea Jiului,

ªefii de la Uricani vin, marþi, în faþa instanþei

care primesc ºi cãldurã. „De luni, sãptãmâna trecutã, s-a dat drumul la cãldurã. Au fost mici defecþiuni în sistem, dar s-au remediat de cãtre cei de la Paroºeni, împreunã cu cei de la Termoficare din Petroºani. De joi suntem în parametrii normali ºi toþi primesc cãldurã la parametri optimi”, a preCel de-al IV-lea termen de judecatã din dosarul tragediei de la Mina Uricani are loc în aceastã sãptãmânã, dupã ce a fost amânat la începutul lunii septembrie.

cizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani, singurul care a pus la punct din timp acest sistem. Din pãcate, însã, restul celor branºaþi la termoficare aºteaptã încã agentul termic în caloriferele reci. Asta e valabil în toate oraºele din Vale ºi doar la Vulcan se vorbeºte de furnizarea

agentului din prima zi a lunii viitoare. „De la 1 noiembrie sperãm sã pornim sã amorsãm instalaþia ºi apoi sã livrãm cãldurã. La ºcoli, ne-am bazat pe panourile solare pânã acum ºi populaþia va primi în câteva zile dupã 1 noiembrie”, a spus Marius Danci, directorul Societãþii de Termoficare Pregoterm

Doi dintre inculpaþi, Dragoº Aurelian Ciucã ºi Claudiu Lucian Butari, sunt apãraþi de avocatul Paula Iacob, cea care a cerut la termenul din februarie sã studieze dosarul. Asta pen-

oºti ºefi ai minei Uricani acuzaþi în dosarul în care cinci oameni ºi-au pierdut viaþa în minã acum un an, vin din nou marþi în faþa judecãtorilor din Petroºani. Doi dintre ei sunt apãraþi de Paula Iacob, care ar putea ajunge marþi la Petroºani, pentru a le susþine nevinovãþia.

Vulcan. ªi la Lupeni sunt ºanse sã fie livrat de luna viitoare agent termic. Responsabilii din primãrie spun cã au alocat deja 842 de mii de lei pentru ca punctele termice sã intre în funcþiune cu 1 noiembrie. „Universal Edil avea datorii la curent. Administraþia a dat banii

cãtre aceastã societate ºi acum va putea, dupã 1 noiembrie sã se racordeze la curent ºi sã livreze cãldurã la oameni branºaþi ºi la ºcoli”, a precizat Gabriel Lungu, administratorul municipiului Lupeni. Asta în condiþiile în care anul trecut, oamenii doar în decembrie au primit cãldurã, iar mulþi lucreazã la minã ºi dau cãrbuni. La Petrila, Aninoasa ºi Uricani nici nu se pune problema sã fie livrat agent termic. Acolo nu mai sunt nici centrale termice, nici firme care sã gestioneze acest sistem ºi nici oamenii nu au mai rãmas branºaþi, deºi mulþi sunt pensionari, ori angajaþi la minã ºi ar putea sã primeascã agent termic la costuri subvenþionate. Diana MITRACHE

tru ca avocata e de pãrere cã accidentul în care 5 electricieni au murit pe galeria principalã s-a produs din cauza unor cauze fortuite. În 5 februarie 2011, cinci persoane cu vârste cuprinse între 36 ºi 41 de ani ºi-au pierdut viaþa în subteran, în urma unei explozii de metan. Asta, deºi oamenii lucrau la un transformator electric pe galeria principalã. Patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere Uricani, respectiv Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, au fost trimiºi în judecatã de procurori, pentru ucidere din culpã.â Diana MITRACHE

Magazinele second hand, o alternativã pentru toate clasele sociale ie varã, fie iarna cea mai bunã alternativã pentru persoanele cu un venit scãzut ºi nu numai, o reprezintã magazinele second hand unde varietatea produselor este foarte mare ºi unde ne putem îmbrãca din cap pânã în picioare cu foarte puþini bani.

Aceste magazine sunt o alternativã foarte bunã la celelalte magazine din oraº sau mai mult la shoping center-urile existente unde marfa este foarte scumpã ºi de multe ori nu este la fel de diversificatã ºi de aceeaºi calitate ca la second-uri. La aceste magazine care au devenit în ultima vreme niºte ’’ magazine bugetare’’ marfa

adusã, chiar dacã este la sac sau preþ pe bucatã, este în mare parte de calitate superioarã ºi pe gustul tuturor oamenilor. Putem gãsi de la haine ºi accesorii vestimentare de toate sezonurile, încãlþãminte articole sportive, lenjerii de pat sau electrocasnice, pânã la articole de lenjerie intimã. Administratorii acestor magazine ºtiu sã profite de marfã pe care o au din prima pânã în ultima zi când se afla în magazin. Astfel dacã în primele zile marfa este la un preþ întreg, care ºi aºa este mai mult decât accesibil faþã de magazinele cu haine noi, în ultimele zile clienþii sunt atraºi de preþuri reduse care încep de la 50 la sutã, pânã la suma de un leu pentru aproape orice obiect care este de vânzare. În acest fel toatã lumea este mulþumitã, unii cã îºi vând marfa ºi ceilalþi cã au achiziþionat lucruri bune ºi de

calitate la niºte preþuri foarte avantajoase. Cum aflãm de existenþa mãrfii noi în aceste magazine? Foarte simplu. Nu existã aproape douã persoane pe lângã care sã trecem pe stradã ºi sã nu auzim de locurile cu marfa nouã sau de cele mai bune oferte sau reduceri din oraº. Pe lângã acestea mai sunt ºi toate reclamele din vitrine sau din faþa magazinelor unde ne sunt prezentate preþurile ºi reducerile mari care existã. Oprind câteva persoane pe stradã ºi întrebându-le ce pãrere au de aceste magazine, toate ne-au dat acelaºi rãspuns. Lucruri de calitate superioarã la niºte preþuri foarte avantajoase, nu doar faþã de magazinele

similare cu haine noi din oraº ci ºi faþã de târgurile sãptãmânale care au loc în toatã Valea Jiului unde raportul preþ, calitate lasa în cele mai multe cazuri de dorit. Poate cã la începuturile acestor magazine lumea era scepticã ºi mulþi se fereau sã intre pentru cã le era jena sau teamã sã nu fie vãzuþi, acum lucrurile s-au schimbat radical. Nu doar cei din pãturã medie îºi fac cumpãrãturile de aici ci ºi cei cu dâre de mâna care au vãzut cã pot sã-ºi achiziþioneze lucruri foarte bune la preþuri excelente ºi mai departe sã se afiºeze cu ele în locuri publice fãrã ca cineva sã ºtie de unde au fost cumpãrate. Raul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului |Marti, 30 octombrie 2012

6 Actualitate omplexul Energetic, spun specialiºti de la UP ºi INSEMEX, poate fi salvarea Vãii Jiului, dar o salvare pe muchie de cuþit dacã nu se va acþiona la nivelul organizãrii muncii la nivelul personalului existent pentru a obþine eficienþa. Deci profesioniºtii trebuie scoºi din hibernare ºi de la naftalinã.

ªcoala româneascã în domeniul minier a fost una de marcã, recunoscutã începând cu ”mama” Rusie, Polonia, Germania, Franþa ºi pânã hãt, departe peste ocean. Un miner adevãrat se formeazã în cel puþin 10 ani, iar un specialist preþios, în vreo 20. În toþi aceºti ani minerii ºi specialiºtii ajung sã simtã mina, sã prevadã ”acþi-

unile” imprevizibile ale subpãmântului, ale cãrui legi fizice ascund reacþii nemaiîntâlnite. În plus, mina construieºte caracterul – puternic, cutezãtor, loial, exigent ºi înþelept… Dupã 1990, gradual, în Valea Jiului, atenþia cuvenitã formãrii acestor oameni a fost sporadicã. Doar dupã accidente de muncã majore,

Diluarea profesionalã în minerit

ºi riscurile Complexului Energetic cum a fost cel dublu, de la mina Vulcan, s-a trecut la testarea ºi recalificarea personalului din minerit. Marea diluare a început o datã cu disponibilizarea masivã de personal din anul 1997. Au urmat alte disponibilizãri, mineritul Vãii a fost deprofesionalizat prin aberanta lege care scoate la pensie bãrbaþi maturi în meserie, tocmai la momentul când aceºtia au ajuns la ciclul complet de perfecþionare ºi experienþã. S-au chinuit unii directori generali sã pãstreze o parte dintre aceºtia, dar, de exemplu, 5-10 dintre minerii ºi inginerii minieri cu experienþã ºi chemare nu pot þine în spate o minã.

as-o, mã, cã L merge-aºa – nu mai merge! Cu ani în urmã, echipele sau brigãzile de lucru plasate în fronturile de lucru sau la lucrãri miniere de întreþinere erau compuse din toate categoriile de calificare: muncitori necalificaþi, muncitori calificaþi, (vagonetari), ajutor miner, mineri ºi miner specialist. Astãzi, minerii suflinesc toate celelalte munci pentru cã majoritatea echipelor ºi a brigãzilor de lucru sunt compuse din personal doar calificat, adicã minieri. ªi cum practica românului bun la toate ºi la nimic cum trebuie/las-o, mã, cã merge-aºa, randamentul lasã mult de dorit ºi nu este vina celui ce munceºte în

front. La nivelul personalului cu studii superioare, dupã 1990, a început o luptã pentru prinderea scaunului ºi pãstrarea acestuia cu orice preþ. Jocurile dintre conducere, sindicate ºi politic au fost principala preocupare. Dacã nu ar mai fi existat specialiºti cu chemare în domeniu, CNH ar fi murit demult. Mulþi, au dat din coate ºi aºa s-a ajuns ca din simpli ingineri, unii sã ajungã sã conducã o minã care apoi în câþiva ani sã se închidã. ªi situaþia a mers mai departe, împinsã de reprezentanþi ai guvernelor, pânã astãzi. Opiniile specialiºtilor scoºi din sistemul minier, profesori universitari de la

Universitatea Petroºani, cercetãtori remarcabili de la INSEMEX sunt împãrþite, iar acuzele pentru situaþia mineritului din Valea Jiului au curs valuri la adresa guvernanþilor, a politicienilor, a conducerilor CNH, a sindicatelor... Complexul Energetic, spun aceºtia, poate fi salvarea Vãii Jiului, dar o salvare pe muchie de cuþit dacã nu se va acþiona la nivelul organizãrii muncii la nivelul personalului existent pentru a obþine eficienþa. Deci profesionalismul trebuie scos din hibernare. Inginerul Viorel Pascu, din Petroºani, cu 20 de ani la mina Lonea ºi patru ani la CNH, cu mulþi ani în funcþii de conducere, cu un CV impresionant, printre care ºi

specializãrile de administraþie minierã în Franþa anilor 2000, la ªcoala Superioarã de Mine din Paris, povesteºte cu multã pasiune despre minerit, iar suferinþa este evidentã ca urmare a ceea ce se întâmplã, pentru cã, spune Pascu, ”prin minerit s-a realizat ca OM în adevãratul sens al cuvântului”.

rganizare sau cãrbune de export

,,Este clar cã înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara este o victorie, deºi târzie. Acest CEH nu va putea funcþiona doar cu unitãþile viabile ºi va depinde de import în continuare.

Problema Companiei, cu unitãþile viabile, este sã susþinã CEH, într-un procent cât mai mare de cãrbune livrat ºi în aceeaºi mãsurã, calitativ. Cu abataje plasate pe schimburi cu o mânã de muncitori, cu probe ºi calitãþi ale cãrbunelui mãsluite, cu nerespectarea programului de lucru, cu programarea slabã a sâmbetelor la lucru, cu conducãtori care nu se angajeazã în obiective clare, este greu, foarte greu ºi succesul CEH va fi importul. Pe termen scurt, eu vãd soluþia care am tot prezentat-o în fiecare an din 2001 pânã în 2010 la întrebarea de propuneri pentru CCM. Este vorba de o reorganizare a activitãþii în subteran care sã fie discutatã de Conducerea CNH cu sindicatele, cu ºefii de brigadã ºi echipe. Aceastã reorganizare se referã la plasarea în subteran pe 3 schimburi a câte 7 ore (ca în Franþa pânã în anul 2004), iar ora de intrare ºi ieºire nu va intra la plata personalului, sau 8 ore la front. Astfel, vor creºte salariile personalului muncitor cu un procent însemnat, locul de muncã va fi supravegheat mai bine, din punct de vedere al muncii efective, iar cheltuielile auxiliare vor fi reduse mult de transportul la ºi de la muncã, funcþionarea cantinelor, a bãilor, funcþionarea puþurilor, fluxurilor în subter-

Cele mai grave accidente din ultimii 40 de ani Î E MlistãLivezeni, cap de n ultimii 40 de ani, în minele din Valea Jiului au fost înregistrate circa 30 de accidente colective grave de muncã. Cele mai dramatice dintre acestea, prin numãrul mare de decese înregistrate, s-au produs în anii 1972, 1980 ºi 1989, la exploatãrile miniere din Uricani, Livezeni ºi Vulcan.

Actualitate 7

M Uricani, o minã „neagrã”

Mina din vestul Vãii Jiului ocupã cea de-a doua poziþie într-un, de nimeni dorit, clasament al celor mai grave evenimente de muncã înregistrate dupã anul 1970. În data de 2 noiembrie 1972, la EM Uricani, în abatajul camerã din stratul 3, blocul III s-a produs o puternicã explozie de metan, în urma cãreia au fost accidentaþi 53 de mineri, 43 dintre

aceºtia pierzându-ºi viaþa. Printre cauzele care au condus la producerea tragicului accident s-au numãrat: adoptarea unei metode de exploatare necorespunzãtoare, deficienþe în

aeraj, precum ºi „alte cauze organizatorice”. În acelaºi timp, sursa exploziei a fost generatã de cãtre lucrul sub tensiune la un întrerupãtor AG 25.

Opt ani mai târziu, în data de 29 noiembrie 1980, de aceastã datã la EM Livezeni, s-a produs o nouã explozie de metan, numãrul minerilor care au suferit accidentãri fiind de 77, dintre care 53 au decedat. Cauzele care au stat la baza producerii tragicului accident colectiv de muncã au fost legate de unele deficienþe în aeraj, întreþinerea

an ºi suprafaþã. La nivelul documentelor ºi evidenþelor la sectoare se va constata o oxigenare. Dar cel mai mare câºtig va fi la plasarea muncitorilor în fronturile de lucru, la întreþinerea lucrãrilor miniere, la personalul care se ocupã de lucrãrile de aeraj ºi preîntâmpinare a focurilor de minã. De asemenea se va putea face o selecþie ºi a inginerilor conducãtori ai locurilor de muncã. Tot pe termen scurt, este necesarã investiþia pentru 2 maºini de înaintare în steril, pentru estul ºi vestul CNH. De asemenea tot la investiþii intrã ºi ,,grinda pãºitoare” de la nivelul abatajelor individuale, unde cel mai mare con-

putea face ceva. Desigur cã un alt capitol important este calitatea producþiei realizate ºi livrarea acesteia. Nu se poate continua amãgind beneficiarul, ci trebuie acþionat pe respectarea tehnologiei de lucru la nivelul abatajelor ºi o investiþie în procesul de sortare ºi încãrcare a producþiei, la unitãþile miniere. Este momentul ca nou înfiinþata companie, care are obiect de activitate managementul minelor neviabile, sã gestioneze patrimoniul acestor exploatãri. Sã nu uitãm cum au înflorit centrele de fier vechi pe lângã unitãþile miniere care s-au închis” – a declarat Viorel Pascu precizând cã “dacã

sum fizic al muncitorului, este la operaþia de dirijare al abatajului. Trebuie sã spun cã aceastã idee a fost îmbrãþiºatã în anul 2007 ºi chiar s-a concretizat într-un stand la S.C. GEROM S.A., prin grija experimentatului ing. Aurel Soare, dar nu a fost susþinutã de Conducerea C.N.H., la un moment, când încã se mai

respecþi dealul , acesta îþi dã cãrbune”. Specialiºti ai UP ºi INSEMEX susþin ideea conform cãreia, respectând legile, Complexul Energetic Hunedoara va face apel la o mânã de ingineri tineri-pensionari, care mai au multe de spus în mineritul Vãii Jiului. Ileana FIRÞULESCU

ºi exploatarea necorespunzãtoare a instalaþiilor electromecanice ºi, bineînþeles, „alte cauze organizatorice”. Sursa de producere a evenimentului de muncã a fost identificatã drept „o scânteie electricã produsã în urma secþionãrii unui cablu electric ca urmare a cãderii de roci”.

M Vulcan – locul III Anul 1989, ultimul al orânduirii socialiste multilateral dezvoltate, a adus o nouã dramã în rândul familiilor de mineri din Valea Jiului. În 19 septembrie, La EM Vulcan, 39 de mineri au fost accidentaþi, 29 dintre ei pierzându-ºi vieþile. Cauzele care au condus la explozia metanului au

fost identificate ca: nerealizarea mãsurilor de combatere a acumulãrilor de metan ºi praf de cãrbune, utilizarea în subteran a unor aparate cu flacãrã deschisã fãrã luarea mãsurilor corespunzãtoare, defecþiuni în aeraj, amplasarea greºitã a capetelor de detecþie a metanului ºi, nelipsitele „alte cauze organizatorice”. Ca sursã generatoare a exploziei de metan a fost considerat arcul voltaic produs de aparatul electric de sudurã utilizat la amenajarea unui siloz. Mir cea NISTOR

Cronica Vãii Jiului |Marti, 30 octombrie 2012

Diluarea profesionalã în minerit

rganizare sau cãrbune de export

,,Este clar cã înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara este o victorie, deºi târzie. Acest CEH nu va putea funcþiona doar cu unitãþile viabile ºi va depinde de import în continuare.

Actualitate 7

M Uricani, o minã „neagrã”

aceºtia pierzându-ºi viaþa. Printre cauzele care au condus la producerea tragicului accident s-au numãrat: adoptarea unei metode de exploatare necorespunzãtoare, deficienþe în

aeraj, precum ºi „alte cauze organizatorice”. În acelaºi timp, sursa exploziei a fost generatã de cãtre lucrul sub tensiune la un întrerupãtor AG 25.

Cronica Vãii Jiului |Marti, 30 octombrie 2012

8 Politicã

Haralambie Vochiþoiu (PP-DD): “Mã voi bate pentru a-i reprezenta cu cinste pe locuitorii din Valea Jiului” u mai puþin de douã sãptãmâni înainte startului campaniei electorale, candidatul Partidului Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD) la funcþia de senator, Haralambie Vochiþoiu, a analizat principalele probleme ale Vãii Jiului, suþinând totodatã un set de soluþii pe care le propune pentru a schimba în bine faþa acestei zone.

“Din punctul meu de vedere, nu ne mai putem agãþa de fantasmele trecutului. A fost o perioadã în care mineritul a adus prosperitate locuitorilor Vãii Jiului pentru cã oamenii erau plãtiþi decent, îºi puteau întreþine familiile. A veni acum ºi a susþine discursuri populiste

drian Popa, candidat pentru Camera Deputaþilor. Un bãrbat de 33 de ani are intenþia de a candida pentru un mandat în Camera Deputaþilor în Colegiul Haþeg Þinutul Pãdurenilor.

Adrian Popa este candidatul Noii Republici, un partid cunoscut de puþinã lume. Motivul care l-a determinat pe Andrei Popa sã candideze la alegerile parlamentare este unul complex, spune el. “Am simþit în toatã aceastã perioadã lipsa unei coerenþe, a unei viziuni. Poate ºi din acest motiv generaþia mea a ales sã se realizeze în alte þãri. Cred cã oamenii din Þara Haþegului ºi Þinutul Pãdurenilor trebuie ajutaþi sã-ºi construiascã singuri bunãstarea. Ei au nevoie de legi simple ºi clare. Am aderat cu entuziasm la proiectul

Candidaþi necunoscuþi, cu promisiuni multe Noii Republici iniþiat de dl. Mihail Neamþu. Am redescoperit prin acest proiect faptul cã entuziasmul generaþiei mele nu e pierdut, cã putem face încã mult pentru þara asta. Cred cã locul celor plecaþi e lângã familiile lor, cu toþii avem nevoie de ei, aici. Voi candida într-un colegiu cu oameni harnici, gospodari. Îmi doresc sã îi ajut în proiectele lor de viitor”, se arata într-o scrisoare deschisã a candidatului. Mai mult, el spune cã alegãtorii din colegiul în care candideazã vor avea o misiune dificilã în a alege viitorul OM care îi va reprezenta în parlament. „Haþeganii vor avea de ales între oameni notorii care au avut mare grijã de propriile proprietãþi, dar nu s-au îngrijit de haosul din cadastrul oamenilor pe care îi reprezintã de atâþia ani.

privind redeschiderea tuturor minelor din Vale nu ar avea niciun rost ºi nu ar avea acoperire în realitate. Sã nu uitãm totuºi cã în 1990 erau angajaþi în sectorul minier din Valea Jiului aproximativ 47.000 de oameni. Acum au mai rãmas sub 10.000. Este o realitate pe care trebuie sã o înþelegem, sã o acceptãm, dar este esenþial sã venim în faþa oamenilor de aici cu alternative la minerit. O spun cu toatã responsabilitatea ºi vorbesc în cunoºtinþã de cauzã pentru cã am lucrat în minã, la Petrila, între 1988 ºi 2001.”. “Fiincã oamenii au aºteptãri concrete, realiste legate de asigurarea unor investiþii economice serioase care sã producã locuri de muncã plãtite decent. Sigur, aceste noi locuri de muncã nu pot fi create instant, peste noapte, dar trebuie sã existe mãcar o preocupare realã, o viziune pe termen mediu ºi lung. Doar aºa lucrurile vor începe sã se miºte”, a adãugat Vochiþoiu. Vochiþoiu a þinut sã sublinieze cã existã alternative la

minerit, doar cã cei mai mulþi dintre politicienii care au avut de-a lungul timpul frâiele Vãii Jiului nu au avut niciun interes în a-I ajute pe oameni. “Este evident cã dacã votãm în Valea Jiului parlamentari din alte zone care nu cunosc problemele locale nu vom avea soluþii. Este evident cã dacã soarta Vãii Jiului este decisã la Bucureºti fãrã ca cei de acolo sã ne consulte nu ne va fi mai bine. În Vale Jiului avem nevoie de un senator hotãrât ºi cu verticalitate care sã tranºeze problemele Vãii Jiului, sã spunã lucrurilor pe nume ºi sã se batã pentru zona noastrã”. Întrebat despre planurile pentru campania electoralã, liderul PP-DD ºi-a precizat obiectivele. “Spre deosebire de alþi candidaþi, eu am avantajul cã nu am fost parlamentar, nu am venit cu promisiuni pe care mai apoi sã nu le onorez, aºa cum au fãcut alþii. Voi demonstra cã, dacã oamenii din Valea Jiului îmi vor acorda încrederea lor, nu-I voi dezamãgi ºi mã voi bate pentru a-i reprezenta cu cinste. Valea Jiului este casa mea.”

Politicã 9

„Dalmaþianul” Mir cia Muntean chemat din nou la barã Un dosar extrem de longeviv, ajuns pe rolul instanþei din bucureºti în februarie 2005, iar cauza este exact cea care a atârnat greu în luarea deciziei de cãtre comisia de eticã a Alianþei România Dreaptã, din care face parte ºi PDL, partidul unde se aflã acum fostul primar al Devei. Cunoscut sub numele de „trafic cu maºini de lux” , dosarul se aflã de 8 ani pe rolul instanþelor de judecatã. Alãturi de alþi patru inculpaþi, fostul primar al Devei, Mircia Muntean – candidat la

Dalmaþianul” Mircia Muntean – aºa cum au fost denumiþi cei care nu au primit girul comisiei de eticã a ARD din cauza „petelor” din dosarul de candidat” – se va afla marþi din nou în sala de judecatã.

„

La Judecãtoria sectorului 2 Bucureºti este programat un nou termen de judecatã în care Mircia Muntean este judecat pentru infracþiuni la regimul vamal.

Trafic rutier blocat de un accident pe DN 7 raficul rutier pe DN 7 a fost întrerupt, luni dimineaþa, între localitãþile hunedorene Leºnic ºi Veþel din cauza unui accident în care au fost implicate un autoturism ºi un autocar.

În urma impactului, o persoanã a decedat, iar alta a fost rãnitã, ambele victime fiind pasagere în autoturismul implicat în coliziune. Cauza evenimentului este, din primele informasþii, neadaptarea vitezei la condiþiile meteo-rutiere. Pentru prevenirea accidentelor grave, conducãtorii auto sunt sfãtuiþi sã conducã prudent, cu o vitezã adaptatã mereu la condiþiile meteo-rutiere. Car men COSMAN

Camera Deputaþilor pe Colegiul deva – Cârjiþi - este judecat pentru infracþiuni la regimul vamal. Procurorii au încheiat cercetãrile în anul 2003, iar lucrarea penalã a intrat pe rolul instanþei de judecatã un an mai târziu. În februarie 2005 a fost reluat, sub un alt numãr de înregistrare, la Judecãtoria Sectorului 2 Bucureºti unde se aflã ºi acum. Cu puþin noroc, instanþa s-ar putea pronunþa înainte de alegerile din data de 9 decembrie, cã tot spunea preºedintele PDL, Vasile Blaga, cã acesta „are un dosar penal în cercetare de acum 14 ani ºi nici pânã în prezent nu a fost finalizat”. Car men COSMAN

Accident în lanþ pe Bulevardul „1 Decembrie” rei maºini au fost T implicate într-un accident „în serie” produs luni pe Bulevardul „1 Decembrie” din Petroºani. Un bãrbat a ajuns la spital pentru îngrijiri medicale. Accidentul s-a produs din vina unui ºofer neatent, care nu a vãzut din timp cã maºinile din faþa lui au oprit la trecerea de pietoni. La volanul unei maºini pu-

ternice, acesta a intrat în plin în autoturismul din faþa sa, o Dacie Solenza, pe care l-a proiectat în autoturismul de teren din faþã. Dacia a fost prinsã ca într-o menghinã între cele douã autovehicule, iar ºoferul a fost transportat la Spitalul de Urgenþã Petroºani pentru investigaþii medicale. În cauzã a fost întocmit un dosar de cercetare penalã pentru vãtãmare corporalã din culpã. Carmen Carmen COSMAN

Foºti prieteni, acum duºmani Polonezii au ºtiut, înainte de a clãdi gospodãrii sau proiecte industriale noi, sã facã ordine în actele de proprietate pe bani europeni. Noi aveam alte prioritãþi atunci. Dar poate nu e târziu pentru curãþenie nici acum. Sunt optimist. Campania electoralã va fi un prilej sã aflu ce îi arde pe oamenii inimoºi din Þara Haþegului ºi Þinutul Pãdurenilor”, se mai

arãta în aceeaºi scrisoare. Mai multe partide au luat naºtere în ultima perioadã însã toþi candidaþii promit marea cu sarea. Fie cã e vorba de candidaþi deja consacraþi sau persoane necunoscute, abia intrate pe scena politicã, o scenã politicã în continuã schimbare ºi formare de alianþe care mai de care mai colorate. Raul IRINOVICI

in prieteni, au devenit duºmani, iar acum ºi adversari politici, dupã ce au stat ani de zile de aceeaºi parte a baricadei. Senatorul PSD de Valea Jiului, Cosmin Nicula, îi aruncã vorbe grele fostului coleg de partid, actual contracandidat din partea PP-DD, Haralambie Vochiþoiu.

Istoria ne-a arãtat în nenumãrate rânduri cum oamenii pot deveni din prieteni, chiar duºmani. Dupã ce ani de zile au fost împreunã în acelaºi

partid, respectiv PSD, acum, Cosmin Nicula ºi Haralambie Vochiþoiu sunt adversari ºi chiar duºmani. Nicula a fost primul care a dat foc fitilului, printr-o declaraþie fãcutã la Mondo Tv, în care spunea vorbe dure la adresa fostului coleg, începând cu cuvântul “prost”. “Nu vorbesc neapãrat de PP-DD, ci de reprezentantul lui pe Senat, care a fost membru PSD ºi pe care eu l-am dat afarã din partid la solicitarea a mulþi locuitori din Petroºani. O sã am o mare plãcere sã-l scot ºi din viaþa politicã definitiv pe 10 decembrie”, a declarat Cosmin

Nicula. În replicã, Haralmbie Vochiþoiu, spune cã… nu are replicã. “Eu nu-i dau nicio replicã! Replica o vor da cetãþenii din Valea Jiului acestui domn din Municipiul Deva, care timp de patru ani de zile nu a trecut prin Valea Jiului, care acum îºi permite sã jigneascã încã un locuitor din Valea Jiului, nãscut în Valea Jiului ºi care a fãcut multe pentru Valea Jiului. Întâmplãtor, acest om este Vochiþoiu Haralambie. Domnul Nicula ºi-a bãtut joc timp de patru ani de toþi locuitorii din Valea Jiului, aºa cã nu mã

pot supãra cã ºi eu sunt unul dintre aceºti oameni. Aºa cum spuneam, replica i-o vor da oamenii în data de 9 decembrie, indiferent de apartenenþa lor politicã ”, a declarat Haralambie Vochiþoiu, candidat PP-DD pentru postul de senator. Mai mult, dupã ce spune cã l-a dat afarã pe Vochiþoiu din PSD, Nicula mai afirmã cu tãrie cã nu are niciun regret ºi se aratã convins de reuºit lui în faþa lui Vochiþoiu. “ Ca sã iei faþa cuiva, acel cineva trebuie sã aibã faþã. Acest individ nu are nici mãcar faþã”, a completat Nicula. Vochiþoiu nu se

lasã nici el mai prejos ºi þine sã îi dea o veste lui Nicula. “Domnul Nicula cred cã se bazeazã foarte tare pe eticheta care crede cã o are, adicã aceea a USL-ului, dar îi dau o veste: nici mãcar USL-iºtii nu-l vor vota pe Nicula . USL-iºtii din Valea Jiului vor vota un om din Valea Jiului, iar acela este Vochiþoiu Haralambie”, a mai spus ºi Vochiþoiu. Haralambie Vochiþoiu a fost exclus cu unanimitate de voturi din PSD în data de 9 mai 2011, în urma unei ºedinþe a Comitetului Executiv al partidului. Luiza ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului |Marti, 30 octombrie 2012

8 Politicã

drian Popa, candidat pentru Camera Deputaþilor. Un bãrbat de 33 de ani are intenþia de a candida pentru un mandat în Camera Deputaþilor în Colegiul Haþeg Þinutul Pãdurenilor.

Politicã 9

„

La Judecãtoria sectorului 2 Bucureºti este programat un nou termen de judecatã în care Mircia Muntean este judecat pentru infracþiuni la regimul vamal.

Istoria ne-a arãtat în nenumãrate rânduri cum oamenii pot deveni din prieteni, chiar duºmani. Dupã ce ani de zile au fost împreunã în acelaºi

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Marti, 30 octombrie 2012

Unii cer ºi alþii se opun defriºãrilor rimãria Municipiului Petroºani înregistreazã zeci de cereri pentru defriºarea unor arbori ce ar putea reprezenta un pericol pentru populaþie.

balcon când bate vântul. Nu se poate aºa ceva, defriºãrile le facem doar unde este cazul. Am mai fasonat acolo unde era nevoie, dar nu poþi rade un copac pentru cã aºa vrea cineva”, spun reprezentanþii municipalitãþii. La municipalitate se mai adaugã alte cereri, dar care au fost verbale ºi nu sunt înregistrate în scris la edili.

Maximilian GÂNJU De cealaltã parte sunt însã cei care se opun retezãrii copacilor, chiar ºi când este evident cã sunt un pericol public. Astfel, angajaþii SPADPP din Primãria Petroºanitrebuie sã ducã muncã de lãmurire cu ambele tabere. Aproape în fiecare zi ajung solicitãri de la cetãþeni pentru defriºãri, iar dacã ar fi aprobate toate petiþiile, în doar câteva zile municipiul ar rãmâne fãrã pic de arbore. „Eu nu sunt de acord cu defriºarea în masã, iar multe solicitãri de la populaþie sunt nejustificate. Vin sã tãiem copaci sãnãtoºi doar pentru cã îi intrã frunzele în

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

30 octombrie 2012

Va trebui sã acorzi ceva mai multã atenþie situaþiei materiale ºi mai ales investiþiilor pe termen lung pe care intenþionezi sã le faci. La serviciu va fi în fiecare secundã câte ceva de fãcut.

ªansa îþi va surâde în cazul în care doreºti sã îþi pui în practicã un proiect mai vechi. Colaborãrile te vor avantaja în aceastã perioadã, iar ofertele vor fi oarecum surprinzãtoare.

În cazul în care doreºti sã pleci la drum mare atenþie, cãci ai putea avea parte de o situaþie mai puþin plãcutã spre sfârºitul zilei. Fie colegii de drum nu vor fi o companie tocmai plãcutã.

Din punct de vedere fizic veþi funcþiona excelent. Veþi fi dinamic, iar reacþiile rapide îþi vor permite sã te descurci cu o situaþie destul de delicatã. Mintea ta produce idei excelente.

În cazul în care ai în plan o cãlãtorie, conjunctura astralã te va avantaja. Indiferent cã vei pleca la drum singur sau cu prietenii, pentru divertisment sau pentru a rezolva chestiuni profesionale.

Deciziile luate în grabã îþi vor aduce pagube, nu câºtiguri. De asemenea, vei fi dornic sã participi la diverse activitaþi sociale care îþi vor da ocazia sã cunoºti persoane noi ºi sã te simþi excelent.

Plin de farmec, vei avea ocazia sã-þi lãrgeºti cercul de prieteni. Unii dintre aceºtia te vor ajuta sã-þi pui proiectele în practicã. Nu este un moment favorabil pentru a lua decizii rapide.

La slujbã vei avea unele controverse cu superiorii ierarhici ºi ar fi bine sã nu insiºti sã-þi impui punctele de vedere. Oricum, iniþiativele tale vor fi apreciate de ºefi, doar cã nu sunt dispuºi sã te laude.

Situaþia financiarã te va interesa în mod special în aceastã perioadã. Dialogul cu partenerul de suflet te-ar putea ajuta sã pui lucrurile la punct. N-ar fi exclus sã primeºti o propunere.

Starea ta generalã este bunã, dar totuºi, atenþie, cãci suprasolicitarea îþi poate crea probleme de sãnãtate pe fond nervos Activitãþile practice îþi vor da posibilitatea sã te mai relaxezi.

La slujbã reuºeºti sã fii eficient, iar implicarea în activitãþi financiare va avea rezultate mulþumitoare. Relaþia cu colegii de serviciu va fi ceva mai agitatã ºi nu este cazul sã te implici în discuþii.

Pe cât posibil evitã sã îþi exprimi nemulþumirile legate de rudele apropiate deoarece oricând ar putea izbucni discuþii neplãcute. N-ar fi exclus nici sã se deterioreze câte ceva prin apartament.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Marti, 30 octombrie 2012

Asta pentru cã banii ar trebui sã vinã de la bugetul local, iar la Petroºani nu s-au prevãzut bani pentru astfel de cheltuieli. Monica Iacob Ridzi spune cã turismul este singura alternativã viabilã la minerit ºi cã susþine dezvoltarea acestuia în paralel cu susþinerea mineritului din Valea Jiului. În plus, dacã investiþiile în munte ar fi fost finalizate, Monica Iacob Ridzi crede cã cel puþin câteva sute de locuri de muncã.

DA pentru Parâng inistrul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului a primit luni o interpelare din partea deputatei de Valea Jiului Monica Iacob Ridzi. Aceasta i-a cerut sã spunã din ce cauzã banii care trebuiau sã ajungã pentru finanþarea lucrãrilor din Parâng nu au mai venit în Vale.

Diana MITRACHE Monica Iacob Ridzi a trimis luni o interpelare ministrului Turismului în care îi cere socotealã pentru faptul cã fondurile destinate turismului din Parâng, care au fost diminuate. Asta pentru cã, spune deputatul de Valea Jiului, lucrãrile au fost deja executate în munte, iar lipsa Fondurilor pentru finalizarea lor ar genera alte probleme. Prima fiind aceea cã nu sunt bani nici pentru conservarea lucrãrilor rãmase nefinalizate. „E vorba despre o interpelare pe care i-o propun ministrului Dezvoltãrii Regionale ºi

Turismului prin care îi cer sã deblocheze fondurile pentru continuarea lucrãrilor la domeniul schiabil din Parâng. În paralel încerc de azi strângerea de semnãturi de la cetãþeni. E un demers pe care l-am intitulat „Da, pentru Parâng”, prin care îi rog pe toþi cei din Valea Jiului, care îºi doresc ca acest proiect sã continue, sã semneze pentru. Vrem sã aducem valoare Vãii Jiului,pentru cã nu mi se pare corect faþã de oamenii din Vale, ca proiectele începute deja sã fie întrerupte, blocate, doar pentru cã nu mai sunt o prioritate pentru actualul Guvern. Cer, totodatã

Guvernului sã dea dovadã de responsabilitate ºi sã deblocheze cât mai urgent fondurile pentru acest proiect extrem de important”, a declarat Monica Iacob Ridzi, deputat. Proiectul din Parâng avea alocate 7 milioane de lei pentru 2012, dar, din pãcate, peste 2

milioane de lei au fost sistate. Asta deºi în munte s-au executat lucrãri care ar trebui achitate. Mai mult, nu sunt nici bani pentru conservarea lucrãrilor care nu pot fi finalizate.

Gripa e tot mai aproape în Hunedoara

edicii hunedoreni se pregãtesc de un posibil val de gripã. Având în vedere faptul cã previziunile meteo arata o scãdere a temperaturilor spre sfârºitul sãptãmânii, iar circulaþia bolilor acute respiratorii reprezintã principala cauzã de îmbolnãvire în rândul populaþiei, medicii recomandã populaþiei sã-i ia mãsuri de precauþie.

Diana MITRACHE Deja au apãrut primele cazuri de viroze respiratorii ºi medicii se aºteaptã ca în noiembrie sã întâmpine un val de cazuri de rãceli sau chiar gripe. Sezonul a fost deschis practic, odatã cu începerea ºcolilor, iar în câteva zile se vor înmulþi ºi mai mult din cauza vremii care se va rãci considerabil. „Ca în fiecare toamnã, apar aceste viroze. De obicei, dupã ce începe ºcoala apar virozele de grup ºi astea pot duce la complicaþii. Acum nu e încã un fenomen alarmant, cã nu avem complicaþii. Vreau sã vã spun, însã, cã sfãtuiesc oamenii sã nu administreze direct antibiotice. Aceasta este o mare greºealã, pen-

tru cã se activeazã o florã microbianã, care poate sã dea niºte infecþii secundare, pe fondul de virozã, cu complicaþii mai ales la cei cu organisme slãbite”,

declarã dr. Constantin Gheorghiu, medic de familie. Medicii de familie spun cã, în cazul unei viroze, trebuie doar sã ajutãm organismul sã lupte. Fãrã antibiotice ºi bãi fierbinþi. Doar bãi calde la picioare. „Febra e o formã de apãrare a organismului,

împotriva unui virus. De aceea, noi nu trebuie sã stopãm febra, decât dupã ce trece de 38,5 – 39 de grade. Abia atunci începi sã-þi faci probleme. Pânã atunci, merge cu paracetamol, o jumãtate de aspirinã, eventual antitusive ºi vitamina C”, mai susþine medicul de familie. Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara a solicitat Ministerului Sãnãtãþii nu mai puþin de 42.000 de doze de vaccin antigripal conform cererilor primite de la unitãþile sanitare ºi medicii de familie. Campania de vaccinare gratuitã va demara, însã, imediat ce va fi repartizat vaccinul antigripal. „Normal ar fi fost ca vaccinarea sã se poatã face înainte sã aparã vârfurile de îmbolnãvire. Ar fi trebuit deja sã înceapã, dar se poate ca sã primim vaccinul antigripal abia dupã mijlocul lunii noiembrie. Deocamdatã nu avem ºi oricum nu vor veni suficiente doze. Vom vaccina mai ales persoanele cu risc, oamenii în vârstã, cei cu

afecþiuni cronice ºi copiii”, a mai adãugat medicul Constantin Gheorghiu. La mijlocul lunii octombrie 2012, potrivit reprezentanþilor DSP, numãrul infecþiilor acute respiratorii înregistrate pe teritoriul judeþului Hunedoara este de 1.069 de cazuri, faþã de aceeaºi sãptãmânã din 2011, când au fost înregistrate 1.272 de cazuri. Pânã acum au ajuns la medici 371 de oameni cu pneumonii, faþã de aceeaºi sãptãmânã din 2011, când au fost înregistrate 392 de cazuri. Totuºi, pânã la aceastã orã nu au fost înregistrate cazuri de gripã.

12 Turism

Cronica Vãii Jiului |Marti, 30 octombrie 2012

D o m e n i i l e s c h i a b i l e d i n Va l e a aleºilor locali ºi neputinþa

Jiului, între interesele investitorilor locali

amenii de afaceri din Valea Jiului aratã cu degetul înspre autoritãþile locale în cazul situaþiei jalnice în care se zbate turismul din zonã. Deºi, toþi primarii Vãii Jiului, dar ºi politicienii locali au spus public, nu o datã, cã alternativa la dezvoltarea zonei este turismul, concret nu fac mai nimic dacã nu “ le picã” ºi lor ceva. ªi sã le luãm pe rând.

Marius MITRACHE

n zona montanã Parâng...,

... investiþiile din ultimii ani din cadrul proiectului de dezvoltare a domeniului schiabil derulat de Ministerul Dezvoltarii Regionale ºi Turismului au fost lãsate în voia sorþii de aleºii locali. În aceste condiþii, în loc ca staþiunea sã arate mai bine, anul acesta va fi una jalnicã. De ce? Simplu, din cauza aleºilor locali, care nu au înþeles necesitatea concesionãrii domeniului schiabil din Masivul Parâng unuia sau mai multor oameni de afaceri, care sã rãspundã de

pârtii, de instalaþiile de transport, de tunurile de zãpadã, respectiv de toate echipamentele achiziþionate pânã acum. Ratracul, tunurile de zãpadã ºi toate materialele din staþiunea Parâng, adicã echipamente de câteva sute de mii de euro, stau într-un hangar ºi ruginesc, ca sã nu fie distruse ºi furate, pentru cã nu existã nimeni abilitat care sã le protejeze ºi sã le întreþinã. Oamenii de afaceri din Valea Jiului carer ar putea sã investeascã în turism sunt revoltaþi de situaþia generatã de aleºii locali. “În turismul din Valea Jiului

de dupã 1989 nu s-a schimbat absolut nimic, sau poate s-a schimbat ceva, aratã mai rãu. Este o situaþie de neînþeles. Aleºii locali ne dau pe noi, oamenii de afaceri locali, la o parte ºi îi aºteaptã sã vinã pe alþii din alte zone. Noi suntem þinuþi pe la uºi ºi avem acces doar în timpul audienþelor, în timp ce dacã se anunþã un alt investitor din afara Vãii Jiului i se pune ºi covor roºu. Este o repulsie a aleºilor locali pentru oamenii de afaceri locali, lucru inexplicabil în condiþiile în care noi plãtim sume importante la bugetul local din impozite ºi taxe”, declarã Emil Bercea, om de afaceri.

În aºteptarea finanþãrii

Lucrãrile din Parâng riscã sã se degradeze pânã la primãvarã

“Este extrem de important ca aleºii locali sã caute un administrator privat domeniului schiabil din Parâng, din Straja ºi din Pasul Vâlcan pentru protejarea pârtiilor ºi întreþinerea echipamentelor. Vom avem zãpadã, dar turiºti nu. De ce? Pentru cã domeniul schiabil din Parâng este lãsat în voia sorþii ºi parcã nu se doreºte sã se dezvolte aici nimic. Echipamentele, pe timpul verii, trebuiesc întreþinute ca în orice moment sã poatã sã fie în stare de funcþionare. La noi toate aceste lucruri nu s-au întâmplat, echipamentele de sute de mii de euro au stat în hangar, iar acest lucru prevesteºte un nou sezon de iarna ratat din cauza incompetenþei aleºilor locali”, declara un investitor din masivul Parâng.

Staþiunea Î nStraja...,

... situaþia este puþin mai

pentru cã firma care ar concesiona instalaþiile de transport pe cablu ºi terenul de sub ele ar plãti atât o redevenþã ºi o cotã

e apropie iarna, iar Primãria Municipiului Petroºani nu ºtie ce sã facã cu domeniul schiabil din Parâng. Lucrãrile nu sunt finalizate, finanþarea a stagnat, iar ceea ce s-a fãcut pânã acum are toate ºansele sã se distrugã pânã la primãvarã.

Carmen COSMAN Edilii din Petroºani nu ºtiu cum sã protejeze peste iarnã lucrãrile demarate în Parâng pentru dezvoltarea domeniului schiabil. Varianta concesionãrii cãtre un om de

afaceri, care sã asigure ºi paza în munte, a picat, deocamdatã, pentru cã proiectul nu a primit girul aleºilor locali. Aºa cã trebuie gãsitã o altã soluþie, mai ales cã existã o serie de lucrãri începute ºi nefinalizate, în lipsa,

finanþãrii de la bugetul de stat. „Deocamdatã nu ºtim ce vom face. Cãutãm o soluþie”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Municipalitatea ar fi vrut sã meargã pe varianta concesionãrii lucrãrilor deja executate, pânã la finalizarea proiectului în valoare de aproximativ 60 de milioane de euro, implementat cu bani de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, mai ales cã ar fi obþinut ºi beneficii financiare,

din veniturile obþinute din exploatarea acestora. Fost deja întocmit un studiu de oportunitate privind concesionarea unor bunuri proprietate publicã ce aparþin domeniului schiabil din Parâng, iar în prima fazã ar fi trebuit sã se concesioneze ceea ce deja existã, urmând ca, pe parcursul realizãrii lucrãrilor, sã se încheie contracte subsecvente cu firma care câºtigã licitaþia. Numai cã CL Petroºani nu ºi-a dat acceptul, iar edilii nu au

bunã decât în Parâng, însã ºi aici autoritãþile locale ºi-au dat cu stângul în dreptul. Dupã ce au anunþat cã au încheiat un acord cu omul de afaceri Emil Pãrãu prin care i-au atribuit administrarea telegondolei ºi a investiþiilor realizate pânã acum, zilele trecute au revenit asupra acordului. ªi omul de afaceri Emil Bercea s-a arãtat interesat de a investii în Straja, dar la fel ca ºi în cazul Parângului, aleºii locali reacþioneazã ca ºi cum s-ar opune dezvoltãrii zonelor turistice ale Vãii Jiului. “ªi în Straja, ca ºi în Parâng, aleºii locali au o strategie care nu face altceva decât sã omoare turismul. Nu vor sã încurajeze competiþie. Nu vor sã dezvolte aceste zone cu investitorii locali. Ei tot amânã ºi aºteaptã ceva. Oamenii aceºtia nu vãd cã, atât în Parâng, cât ºi în Straja, ce s-a fãcut pânã acum a fost fãcut tot de investitori locali. ªi cu cât amânã sã ia o decizie cu atât turismul din zonã se afundã ºi va fi mai greu pentru a-l face competitiv”, a conchis Emil Bercea.

n ce priveºte Pasul Vâlcan...,

...aici situaþia este simplã. Existã o telegondolã care de când a fost inauguratã duce într-o zonã montanã ce, în momentul de faþã, nu se poate emite pretenþia cã este staþiune turisticã.

bani pentru a pune pazã în munte ºi se gândesc cum sã protejeze ceea ce s-a executat pânã acum. În Parâng, la finalul proiectului implementat cu fonduri de la MDRT, ar trebui sã funcþioneze cel mai mare domeniu schiabil din Europa de

Sud-Est, care se va întinde pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pãrþii. De asemenea, pentru acces, între Petroºani ºi staþiunea montanã Parâng va fi amenajata ºi o telegondolã, care sã înlocuiascã vechiul telescaun.