CVJ, NR. 237, MARTI 23 OCTOMBRIE 2012 by Geza Szedlacsek

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 237

Cronica Vãii Jiului Marti, 23 octombrie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Muzeele, doar pentru cunoscãtori

Nu ies bani din istoria Vãii Jiului

Cu alcool la „bord”, în Noaptea Europeanã Fãrã Alcool! u fost prinºi bãuþi la volan ºi au rãmas fãrã permise de conducere. În plus, s-au ales ºi cu dosare penale, dar acestea nu au fost singurele nereguli descoperite de poliþiºtii hunedoreni care, timp de douã nopþi consecutive, au efectuat mai multe acþiuni preventive.

>>> PAGINA A 3-A

Deponee ecologice controversate

Dupã Petrila, apare o nouã opoziþie la Bârcea onstrucþia deponeului ecologic, o nouã opoziþie. La nivel judeþean s-a stabilit cã deponeul ecologic sã fie construit la Barcea Mare. Acum, o nouã opoziþie este depusã de un senator hunedorean.

>>> PAGINA A 4-A

Paºi mici, dar concreþi

Se aºteaptã actul normativ pentru noua societate de Închidere Mine ocumentele pentru D înfiinþarea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului au fost depuse, însã existã o problemã din partea Guvernului. Dupã ce ºi acest inconvenient va fi rezolvat, atunci se va putea vorbi de separarea efectivã a activelor viabile de cele neviabile ale Companiei Naþionale a Huilei.

>>> PAGINA A 5-A

storia nu face bani ºi asta o demonstreazã muzeele din Valea Jiului, care sunt vizitate, dar mai rar. Unele nu sunt cunoscute publicului, altele abia au luat fiinþã, în timp ce pentru o altã categorie, construcþia ºi restaurarea lor încã e o poveste fãrã sfârºit. Municipiul Petroºani are 3 muzee ºi ele sunt împãrþite dupã specificul zonei: cele care pãstreazã tradiþia minereascã ºi cele ce conservã viaþa momârlanilor. >>> PAGINILE 6-7

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Marti, 23 octombrie 2012

50 de ani de activitate la ªcoala Nr. 4 omunitatea ºcolarã a Vulcanului ºi-a reconfirmat tradiþia de ºcoalã de prestigiu la sfârºitul sãptãmânii trecute, în cadrul festivitãþilor prilejuite de aniversarea jubileului de 50 de ani la ºcoala nr.4.

O întâlnire cu mai multe generaþii de profesori care au slujit ºi slujesc acest lãcaº de învãþãmânt ºi cu elevii de ieri ºi cei de astãzi, sub auspiciile bucuriei, ale recunoºtinþei ºi ale iubirii pentru cunoaºtere. Festivitãþile au fost onorate de prezenþa unui numãr impresionant de invitaþi: oficialitãþi locale, reprezentanþi ai Consiliului Local, ai Primãriei, ai Inspectoratului ªcolar, ai Ministerului

Educaþiei, foºti ºi actuali profesori, foºti ºi actuali elevi, prieteni mai vechi sau mai noi ai ºcolii. Dezvelirea plãcii aniversare, sfinþirea acesteia ºi a ºcolii, slujbele religioase, alocuþiunile oficialilor ºi ale gazdelor încãrcate de emoþii foarte puternice ºi programul de prezentare a istoriei ºcolii, au înveºmântat aceastã zi de sãrbãtoare a ºcolii nr.4. Conducerea ºcolii a editat cu aceastã ocazie monografia

intitulatã Omagiu la porþile ºcolii, a cãrei prefaþã este semnatã de Primarul Gheorghe Ile, prefaþã din care extragem un fragment: ,,Nici o societate care aspirã la o formã de organizare structuratã pe un sistem de valori autentic, nu poate obþine rezultate fãrã o educaþie sãnãtoasã. Vulcanul a fost ºi este una din comunitãþile româneºti unde ºcoala este respectatã ºi recunoscutã la toate nivelele. Sã nu uitãm cã întreaga societate a Vãii Jiului s-a clãdit pe valorile unei culturi complexe, o culturã europeanã care s-a regãsit aici mai mult de un secol , graþie exploatãrii huilei. Culturã care a dat jaloanele întregii vieþi spirituale,culturale, administrative, sociale ºi economice. Forma de educaþie promovatã de-a lungul timpului în urbea noastrã prin minunaþii învãþãtori ºi profesori, a dat temelia umanã a

Vulcanului. Oamenii de seamã pregãtiþi de aceºti minunaþi educatori fac parte din patrimoniul uman valoros al municipiu-

acestei sãrbãtori. Momentele artistice oferite profesorilor ºi tuturor invitaþilor de cãtre elevii talentaþi ai ºcolii, au fost concurate de corul doamnelor învãþãtoare ºi profesoare care au molipsit audienþa cu GAUDEAMUS IGITUR, sub bagheta magicã a dirijorului ad-hoc, primarul Vulcanului. Impresiile celor ce au participat la aceastã sãrbãtoare localã se pot rezuma la câteva cuvinte: sentimentul de normali-

lui nostru.” tate în comunicare, puterea de a transCei prezenþi au mite sentimente autvizionat un film cu entic umane, instantanee din istorecunoºtinþa faþã de ria ºcolii realizat de cei ce au construit fostul director al prestigiul acestei ºcoli, acesteia, prof. Dorin dorinþa de a continua Linz. Placheta de aur în spiritul perforºi diploma de excemanþei, al succesului, lenþã înmânate direc- al tradiþiei. toarei ºcolii prof. Ecaterina Illyeº din Vrei ca afacerea ta partenerii pe partea sã fie cunoscutã? care îi cauþi! Primãriei Vrei sã te dezvolþi? Casa de Culturã, Municipiului Vrei sã-þi gãseºti Str. 1 Decembrie Vulcan, au colaboratori serioºi 1918, nr. 100 completat de afaceri? suita de tel. 0374.906.687 momente de Vrei sã faci bani? e-mail: mare fruNoi suntem cronicavj@gmail.com museþe a

Cronica Vãii Jiului

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:30 Regele Scorpion

National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Taxi Driver (r) 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Grupul Vouã (r) 14:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:30 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Pariu cu viaþa (r) 12:00 Pariu cu viaþa (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Jurnalul 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:15 Vocea României 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 The Mentalist - În mintea criminalului

Prima TV 9:30 Crescându-l pe Scot 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Naþiune, te cunosc! 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Copiii spun lucruri trãsnite 21:30 Bãtrâni ºi neliniºtiþi

TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Dãnutz S.R.L . Prima parte 11:30 Dãnutz S.R.L. Partea a doua 12:30 Avocaþii schimbãrii 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:30 Avocaþii schimbãrii 17:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Studio UEFA

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Marti, 23 octombrie 2012 u fost prinºi bãuþi la volan ºi au rãmas fãrã permise de conducere. În plus, s-au ales ºi cu dosare penale, dar acestea nu au fost singurele nereguli descoperite de poliþiºtii hunedoreni care, timp de douã nopþi consecutive, au efectuat mai multe acþiuni preventive.

În urma acestor acþiuni au fost aplicate 140 de sancþiuni contravenþionale, în valoare de 19.595 lei. Au fost depistaþi în trafic 7 conducãtori auto care se aflau sub influenþa bãuturilor alcoolice ºi cãrora, pe lângã sancþiunea contravenþionalã a amenzii, li s-a aplicat ºi sancþiunea complementarã de suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pe o perioadã de 90 zile. De asemenea, în cazul a patru conducãtori auto se fac cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de cãtre o persoanã care are în sânge o îmbibaþie alcoolicã peste limita admisã. De exemplu, un bãrbat din comuna Ilia, care nu posedã permis de conducere, a fost depistat de poliþiºti conducând o motocicletã pe DJ706A, pe raza comunei Brãniºca. În plus, bãrbatul avea o concentraþie de

Cu alcool la „bord”, în Noaptea Europeanã Fãrã Alcool!

Ziua porþilor deschise la Tribunalul Hunedoara ribunalul Hunedoara îºi T deschide porþile pentru vizitatori de Ziua Europeanã a Justiþiei. În 25 octombrie sunt invitaþi sã le treacã pragul toþi cei care vor sã vadã cum funcþioneazã justiþia hunedoreanã.

0,77 mg/l, alcool pur în aerul expirat. În cauzã se fac cercetãri sub aspectul sãvârºirii de infracþiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de cãtre o persoanã care nu posedã permis de conducere ºi conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de cãtre o persoanã care are în sânge o îmbibaþie alcoolicã peste limita admisã. ªi un ºofer de ocazie din comuna Rapoltu Mare, care nu poseda permis de conducere, a fost depistat în trafic de cãtre poliþiºti conducând un autoturism pe strada Pricaz din municipiul Orãºtie. În urma testãrii cu aparatul alcooltest, s-a stabilit cã bãrbatul avea o concentraþie de 0.16 mg/l, alcool pur în aerul expirat. ªi în

Cât ne costã gigacaloria la iarnã unedorenii racordaþi la sistemul centralizat de termoficare nu trebuie sã îºi facã griji în privinþa costurilor în iarna care bate la uºã.

Facturile se pãstreazã la nivelul anului trecut, aºa încât populaþia sã nu sufere din aceastã cauzã. La Deva, preþul unei gigacalorii plãtite de populaþie este de 174 de lei, iar la aceste costuri se adaugã alte 60,3 lei pe gigacalorie care reprezintã subvenþia acordatã de municipalitate. În consecinþã, facturile pentru încãlzirea apartamentelor din Deva branºate la sistemul centralizat, se vor menþine ºi în iarna 2012-2013 la nivelul celor de iarna trecutã. La ora actualã, din cele aproximativ 20.000 de locuinþe din Deva, jumãtate sunt racordate la sistemul centralizat de încãlzire. Nici la petroºani facturile la încãlzire nu vor creºte. Preþul gigacaloriei va fi de 236,84 de lei, din care subvenþia pe care o suportã Primãria este 101,38 lei, respectiv 42,8 la sutã. Preþul care va fi plãtit de populaþie este de 135,46 lei pe gigacalorie, adicã la fel ca ºi anul trecut. La sistemul centralizat de termoficare din Petroºani mai sunt branºate circa 2.500 de apartamente. Cea mai scumpã gigacalorie, ºi nu numai din judeþul Hunedoara, este la Brad, unde existã o centralã ce funcþioneazã pe pãcurã, fãrã cogenerare. Gigacaloria costã peste 800 de lei, dar localnicii branºaþi la sistemul centralizat de termoficare vor plãti în aceastã iarnã 295 lei/ Gcal, în timp ce o diferenþã de 536 lei/ Gcal va fi suportatã sub formã de subvenþie de la bugetul local. Car men COSMAN

acest caz se fac cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de conducere, pe drumurile publice, a unui autovehicul de cãtre o persoanã care nu posedã permis de conducere. Un devean, în schimb, a condus un autoturism pe Calea Zarandului, fiind oprit în trafic ºi testat cu aparatul alcooltest, care a indicat o concentraþie de 0.64 mg/l, alcool pur în aerul expirat. „În cauzã se fac cercetãri sub aspectul sãvârºirii de cãtre suspect a infracþiunii de conducere, pe drumurile publice, a unui autovehicul de cãtre o persoanã care are în sânge o îmbibaþie alcoolicã peste limita admisã”, au precizat reprezentanþii IPJ Hunedoara. În primele 9 luni ale acestui

an, în judeþul Hunedoata au fost înregistrate 7 accidente grave de circulaþie în care au fost implicaþi cu vinovãþie conducãtori auto aflaþi sub influenþa bãuturilor alcoolice. Accidentele au fost soldate cu decesul unei persoane ºi rãnirea gravã a altor 6 persoane. Începând din anul 1995, la nivel european, în a treia sãptãmânã a lunii octombrie, se desfãºoarã evenimentul numit NOAPTEA EUROPEANÃ FÃRÃ ALCOOL, având drept scop prevenirea accidentelor de circulaþie produse pe fondul conducerii autovehiculelor de cãtre tinerii ºoferi aflaþi sub influenþa bãuturilor alcoolice. La acest eveniment participã peste 16 þãri, printre care ºi România. Car men COSMAN

Cauciucurile de varã trebuie înlocuite odatã cu îngheþul. Nu conteazã ce lunã este! oferii din Valea Jiului nu se par sã se grãbeascã sã-ºi echipeze maºinile de iarnã, deºi se apropie sezonul rece.

Garajele ºi service-urile auto s-au aprovizionat cu anvelope de toate tipurile ºi cu preþuri diverse, însã clienþii cam întârzie sã aparã. “ Faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut, acum avem mai puþini clienþi. De-abia dacã vine un client pe zi. Poate le au pe cele de anul trecut sau poate încã mai aºteaptã, nu ºtiu ce sã zic. Cert este cã noi suntem pregãtiþi ºi avem cauciucuri de toate felurile” , ne-a declarat reprezentantul unui service auto din Valea Jiului. Conducãtorii auto, în mare parte, cred cã mai pot sã mai tragã de timp ºi chiar dacã luna noiembrie bate la uºã, se gândesc cã poate, poate mai au rãgaz câteva zile, fie sã facã rost de fonduri, fie sã caute un service mai convenabil ca manoperã. “Încã am anvelopele de anul trecut

ºi sper sã mã folosesc de ele ºi în aceastã iarnã ”, ne-a declarat un ºofer din Petroºani. “Eu am fost mai mulþi ani plecat în strãinãtate ºi am venit acasã în aceastã varã, aºa cã nu am avut ocazia sã-mi echipez maºina de iarnã pânã cum. Dar, încã mai aºtept, cred cã mai am timp. Poate ºi cauciucurile se mai ieftinesc”, a declarat alt conducãtor auto. Aceastã reglementare, vizavi de obligativitatea de a avea anvelope de iarnã în condiþii de gheaþã, zãpadã sau polei, a intrat în vigoare de la data de 1 noiembrie anul trecut, însã nu face referire la nicio datã anume, adicã de când sã ne încãlþãm maºina sau nu. Conform reprezentanþilor Poliþei Rutiere Petroºani sau a purtãtorului de cuvânt al IPJ, Bogdan Niþu, nu ar fi nicio problemã dacã ºi în decembrie circulãm cu anvelope de varã, atâta timp cât vremea de afarã este caldã ºi nu ninge. Însã, dacã circulãm într-o zonã montanã înaltã, unde sã zicem prin

absurd, chiar ºi în luna iunie este zãpadã ºi îngheþ, dacã ne opreºte Poliþie, suntem pasibil de amendã. Sancþiunile în acest sezon vor fi mai mari cu 4,5% comparativ cu anul trecut. Majorarea este determinatã de creºterea de la 670 la 700 a salariului minim pe economie, în funcþie de care se calculeazã valoarea punctului de amendã. De asemenea, legislaþia mai prevede cã sancþiunile pentru cei care încalcã regulile sunt de la 9 la 20 de puncte amendã, acestea fiind însoþite ºi de reþinerea certificatului de înmatriculare. Luiza ANDRONACHE

Agenda manifestãrii cuprinde, în principal, vizitarea compartimentelor din structura instanþei, accesarea portalului Tribunalului Hunedoara de la un computer pus la dispoziþia publicului, informarea celor interesaþi cu privire la circuitul dosarelor, la modalitatea de accesare a soluþiilor dosarelor aflate pe rolul Tribunalului Hunedoara, sau a altor informaþii utile disponibile pe site-ul Tribunalului Hunedoara ºi la info-chioºcuri. „Celebrarea, în fiecare an, în data de 25 octombrie, a „Zilei europene a justiþiei civile” are ca raþiune principalã crearea unui eveniment simbolic, pentru a reaminti cã justiþia este în primul rând ºi cel mai important, un serviciu pentru cetãþeni care le dã dreptul de a-ºi rezolva disputele private ºi de a-ºi afirma drepturile”, se aratã într-un comunicat remis presei de Tribunalul Hunedoara. Joi, 25 octombrie 2012, la sediul situat în municipiul Deva, strada 1 Decembrie, nr.35, judeþ Hunedoara, între orele 10-13, manifestarea anualã intitulatã „Ziua Porþilor Deschise”, având ca scop asigurarea transparenþei actului de justiþie ºi familiarizarea justiþiabililor cu aspectele specifice activitãþii de judecatã. Tribunalul Hunedoara invitã elevi, studenþi, justiþiabili, reprezentanþi ai societãþii civile, jurnaliºti, pe toþi cei interesaþi sã afle mai multe informaþii despre circuitul unui dosar, etapele procesuale ce se parcurg pânã la soluþionarea unei cauze, condiþiile în care lucreazã judecãtorii ºi personalul auxiliar, cariera de magistrat, sã participe la „Ziua Porþilor Deschise”. Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti, 23 octombrie 2012

Deponee ecologice controversate

Dupã Petrila, apare o nouã opoziþie la Bârcea C onstrucþia deponeului ecologic, o nouã opoziþie. La nivel judeþean s-a stabilit cã deponeul ecologic sã fie construit la Barcea Mare. Acum, o nouã opoziþie este depusã de un senator hunedorean. Senatorul democrat Iosif Blaga i-a adresat o interpelare Ministrului Mediului Rovana Plumb, prin care el afirmã cã o construcþie a unor astfel de deponee are un „iz murdar”, adicã existã interese directe din partea unor persoane. “Cunosc o parte din activitatea pe care o desfãºuraþi, ºtiu cã sunteþi interesatã de înþelegerea ºi rezolvarea problemelor din domeniul dumneavoastrã de responsabilitate. Una dintre aceste problem, este fãrã îndoialã, ºi realizarea acestor deponeuri ecologice. Aceste gropi de gunoi, de cele mai multe ori, datoritã unor factor ice þin în multe cazuri de modul în care se acþioneazã, creazã

hotãrâre prin care Jiului nu se va putea care produc de fapt ºic ea problema preþului din neliniºte, nemulþumire, Valea Jiului. Astfel, o solicitãm un teren pe raza transporta la Bârcea mai mare cantitate de problem de discomfort ºi staþie de colectare a localitãþii unde sã pentru cã proiectul nu gunoi”, mai specificã sãnãtate, populaþiei afecdeºeurilor se va realiza la construim deponeul”, permite ca acestea sã fie senatorul hunedorean. tate de unele mãsuri, de Barcea Mare. afirma Mircea Ioan transportate mai mult de multe ori forþate ºi cu un “Am primit prin fax o Molot, preºedintele CJH. 70 de kilometric”, spun anumit interes privat. onstrucþii consolicitare de la MAI prin Mai mult, Moloþ este surse din cadrul CJH. Este ºi cazul, doamna troversate care solicitã o hotãrâre cu gândul ºi la locuitorii Consilierii locali de la ministru, Rovana Plumb, Deponeul ecologic va de Consiliu Judeþean din Valea Jiului. “Îmi Petrila nu au votat deponeului care se vrea a fi construit în localitatea pentru obþinerea unitãþii pare foarte rãu pentru proiectul de hotãrâre fi realizat între localitãþile Barcea Mare dup ace militare de la Barcea sã locuitorii din Valea Jiului. pentru construirea Barcea Mare ºi Bãcia”, consilierii locali de la construim deponeul Ei vor plãti mai mult pendeponeului ecologic pe scrie senatorul în prima Petrila au respins o ecologic, unicul deponeu tru gunoiul menajer, dar raza localitãþii pe motivul parte a interpelãrii. asemenea investiþie ce ecologic din judeþul nu am ce face”, a mai de a nu transforma oraºul Acum urmeazã urma sã fie realizatã pe Hunedoara. spus Moloþ. într-o groapã de gunoi. interesul locuitorilor. raza localitãþii. Acum o E nevoie de aceastã Mai mult, potrivit unor La mijloc sunt însã, Senatorul aduce în nouã opoziþie este depusã unitate militarã de la surse din cadrul CJH, potrivit unor surse, unele discuþie “neliniºtile” de senatorul migrator. Barcea Mare pentru a locuitorii Vãii Jiului nu interese de grup în celor de locuiesc în Reprezentanþii reuºi sã facem aces tunic vor putea suporta preþul spatele cãrora se afla apropierea viitorului Consiliului judeþean deponeu. Dupã cum ºtiþi, transportului gunoiului chiar edilul de la Petrila, deponeu ecologic. Hunedoara au rezolvat consilierii de la Petrila au menajer la Bârcea. Ilie Pãducel. “O parte importantã a problema deponeului, respins proiectul de Raul IRINOVICI “Gunoiul din Valea comunitãþii locale este însã nu vor putea rezolva neliniºtitã, nemulþumitã ºi revoltatã de modul În organizarea alonul de toamnã în care decurg acestor evenimente al artei lucrurile. (…) O sunt implicaþi mai petroºãnene este unul intrbare pe care mulþi factori. cetãþenii o pun, ºi dintre evenimentele “Mai mizãm pe caere cunosc care va avea loc în sprijinul pe care îl problemele ce le aceastã sãptãmânã la avem în fiecare an poate ridica o Petroºani. Este vorba din partea primãriei asemenea de o expoziþie care va fi privind salonul de investiþie pe terito- prezentatã la Casa de toamnã, în rest instiriul lor, este de ce Culturã a Studenþilor tuþia de care vorbesc, un astfel de din localitate. Casa de Culturã a deponeu nu se Studenþilor din face lângã oraºele Toamna se numãra Petroºani asigura mari Deva ºi expoziþiile. Sfârºitul acestei absolut tot, ceea ce Hunedoara, oraºe luni se anunþã unul încãrcat zic eu este un lucru extraordinar pentru din punct de vedere artissfârºitul lunii sau începutul oraºul nostru”, a conchis tic. La Petroºani vor avea lunii viitoare va fi organizat Hummel. loc mai multe expoziþii În cadrul expoziþiilor vor celebrul salon de toamnã al artistice. Prima acþiune fi prezentate lucrãrile mai artei din Petroºani. Atât de acest gen va avea loc multor tineri talentaþi din din punct de vedere finanastãzi la Casa de Culturã a Valea Jiului. Pentru organiciar cât ºi al efortului Studenþilor din Petroºani. zarea acþiunilor ºi adminisartiºtilor eu zic cã sunt “În calitate de artist plasendar deosebite”, a declarat traþia localã din Petroºani a tic sunt coorganizator a încãrcat ºi va fi o expoziþie contribuit cu sume de bani. Robert Hummel, coorganimai multor expoziþii pentru de fotografie artisticã ºi pe zator eveniment cultural. Raul IRINOVICI cã toamna asta are un cal-

Toamna se numãra expoziþiile

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Marti, 23 octombrie 2012 ocumentele pentru înfiinþarea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului au fost depuse, însã existã o problemã din partea Guvernului. Dupã ce ºi acest inconvenient va fi rezolvat, atunci se va putea vorbi de separarea efectivã a activelor viabile de cele neviabile ale Companiei Naþionale a Huilei.

Paºii fãcuþi în ultima perioadã pentru înfiinþarea Societãþii Naþionale de Închidere Mine Valea Jiului au fost mici, însã destul de importanþi.c el puþin asta ne spun reprezentanþii noii unitãþi. În tot acest timp existã ºi o problemã majorã legatã de o hotãrâre de Guvern care întârzie sã fie emisã. “Faþã de intervenþiile pe care le-am avut, paºii sunt destul de îndrãzneþi, ne aflãm aproape de final. Am putea spune cã în momentul de faþã toate documentele au fost aut-

Paºi mici, dar concreþi

Se aºteaptã actul normativ pentru noua societate de Închidere Mine personalului. “Dupã ce aceºti pasi vor fi îndepliniþi, practic se face acea separare, o separare în documente, practic este un alt angajator ºi de acolo cu tot ce decurge din documentele în vigoare, derogãrile care se fac pe anumite legi în vederea necreerii unui disconfort pentru pentru angajaþi,

entificate la notariat, au fost depuse, mai sunt mici retuºuri care se vor rezolva sãptãmâna viitoare cu deschiderea de cont în vederea transferului de capital social în lichiditãþi. Marea problemã rãmâne în continuare actul normativ de infintare a societãþii el a fost creionat aceastã sãptãmânã sub forma unui

Concurs pentru ocuparea unui post la Primãria Lupeni ngajãri la Primãria Lupeni. Administraþia localã din Lupeni organizeazã concurs pentru ocuparea funcþiei publice de execuþie temporar vacantã de consilier clasa I, grad profesional asistent în cadrul Serviciului Public Asistenþã Socialã.

Concursul pentru ocuparea funcþiei publice vacante va avea loc la sediul Primãriei municipiului Lupeni din Lupeni, str. Revoluþiei nr. 2, jud. Hunedoara.

document la Ministerul Economiei Comerþului ºi Mediului de Afaceri ºi a fost înaintat spre consultare la Ministerul de Finanþe urmând sãptãmâna viitoare sã aibã loc o discuþie pe fond vis a vis de acest pentru cã el sã fie înaintat Guvernului ºi aprobat ca sã devinã un act normativ în toatã puterea cuvântului”, a

Dosarele se pot depune la secretariatul comisiei sau la Biroul resurse umane din cadrul Primãriei municipiului Lupeni în termen de maxim 8 zile de la data publicãrii anunþului. Condiþiile pentru cei interesaþi sunt multiple. Astfel ei trebuie sã fie absolvenþi de studii superioare de lungã duratã absolvite cu diplomã de licenþã în unul din domeniile, asistentã socialã, ºtiinþe juridice, administraþie publicã, ºtiinþe economice, sociologie, psihologie. Totodatã, aplicanþii trebuie sã aibã o vechime în specialitatea studiilor absolvite de minim 1 an. Proba scrisã a examenului va avea loc în data de 30 octombrie, iar interviul pe 1 noiembrie. (R.I.)

declarat Petre Dragoescu, directorul Societãþii Naþionale de Închidere Mine Valea Jiului. Dupã ce la nivel guvernamental se va rezolva ºi aceastã problemã, atunci se va face separarea concretã a unitãþilor viabile de cele neviabile ºi de transferul

iar pentru angajatori toate condiþiile rãmân aceleaºi”, a mai precizat sursa citatã.

Totodatã se are în vedere ºi pãstrarea drepturilor de care ortacii beneficiazã în prezent, dar pe viitor se va negocia un nou Contract Colectiv de Muncã pentru angajtii noii societãþi. “Categoric da (semnarea unui nou CCM-n.r.), în prima parte dorinþa noastrã este preluarea angajaþilor cu toate drepturile salariale care le au în momentul de faþã ºi toate drepturile ce decurg din contractul colectiv de muncã existent pânã la semnarea unui nou contract de muncã într-o perioadã viitoare”, a mai declarat Dragoescu. Societatea Naþionalã Închideri de Mine Valea Jiului va fi înfiinþatã ca urmare a deciziei, din 2010, a Uniunii Europene privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune pânã în 2018. Astfel, s-a stabilit cã mina Petrila sã fie închisã pânã la sfârºitul anului 2015, iar celelalte douã, Uricani ºi Paroºeni, pânã în 2018. Raul IRINOVICI

Eforturi bugetare pentru continuarea investiþiilor uitate de Guver n a Lupeni s-au reluat lucrãrile de construcþie a grãdiniþei aferente ºcolii generale numãrul 1 din localitate.

Dupã o perioadã în care lucrãrile au stagnat, reprezentanþii administraþiei publice spera cã la începutul noului an ºcolar aceasta sã fie funcþionalã. Lucrãrile de investiþii începute de-a lungul timpului la infrastructurã ºcolarã au rãmas nefinalizate, existând posibilitatea ca puþinele construcþii sã se degradeze în timp. În aceastã situaþie este ºi o grãdiniþã din municipiul lupeni unde lucrãrile de construcþie au fost începute cu ani în urmã însã au stagnat o bunã perioadã de timp din cauza lipsei fondurilor. Reprezentanþii administraþiei locale au gãsit bani ºi au reluat acest proiect, pe care vor sã îl ºi finalizeze pânã anul viitor. “Este vorba de o lucrare în construcþie a unei grãdiniþe ce aparþine de ªcoala Generalã Nr1 din Lupeni. Este o grãdiniþã construitã din fondurile proprii ale primãriei, din câte se vede va avea parter ºi etajul unu, la parter vi fi cancelaria ºi o salã de festivitãþi ºi grupuri sanitare, iar la etajul unu vor fi trei sãli de clasa cu grupuri proprii. Totodatã trebuie sã precizãm cã nu am primit bani de Ministerul Educaþiei sau de la

Guvern, încercam sã o rezolvãm ca la anul odatã cu începerea anului ºcolar sã primim copii care în momentul de faþã sunt la ªcoala Generalã Nr1 grupul de lângã primãrie”, a declarat Gabriel Lungu, city managerul municipiului Lupeni. Alocãrile de fonduri din bugetul local îngreuneazã situaþia, mai ales în condiþiile în care se vorbeºte de sume foarte mari ºi insuficiente. “Valoarea investiþiei se ridicã la cincisprezece miliarde de lei vechi dintre care noi am plãtit vreo doau miliarde pânã acum la constructor ºi mai suntem ºi datori ºi binenteles cã pânã la

finalizarea lucrãrilor dotarea cu mobilier mai dureazã ºi asta este speranþa noastrã sã încheiem aceastã problemã la o datã cu 1 Septembrie 2013”, spune Lungu. ªi la Petroºani se construieºte o grãdiniþã de mai bine de patru ani, însã lucrãrile nu au fost finalizate nici pânã în prezent din lipsa fondurilor. Conform autorizaþiei de construire eliberatã de Primãria municipiului Petroºani, termenul de execuþie a lucrãrilor era de 14 luni, datã începerii fiind 30.10.2007, iar cea de finalizare 30.12.2008. Raul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului |Marti, 23 octombrie 2012

6 Actualitate storia nu face bani ºi asta o demonstreazã muzeele din Valea Jiului, care sunt vizitate, dar mai rar. Unele nu sunt cunoscute publicului, altele abia au luat fiinþã, în timp ce pentru o altã categorie, construcþia ºi restaurarea lor încã e o poveste fãrã sfârºit.

Municipiul Petroºani are 3 muzee ºi ele sunt împãrþite dupã specificul zonei: cele care pãstreazã tradiþia minereascã ºi cele ce conservã viaþa momârlanilor.

Muzeele, doar pentru cunoscãtori

Nu ies bani din istoria Vãii Jiului Unul este Muzeul Mineritului ºi locul e trecut, aºa cum susþin autoritãþile locale, de mii de oameni,unii fiind chiar plãtitori de bilet. Nu se îmbogãþeºte nimeni din asta ºi nici mãcar nu aduce profit, dar vizitatori vin din toatã þara ºi nu numai. „Într-o statisticã pe care colegii mei au realizat-o, la finalul lunii august, la Muzeul Mineritului din Petroºani au trecut pragul aproximativ 2.000 de vizitatori, din care

undeva la 1.100 au ºi plãtit bilet”, spune Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt la Primãria municipiului Petroºani. Muzeul Mineritului este unic în România ºi aici sunt pãstrate cele mai vechi unelte cu care s-a dat pentru prima datã huilã, dar tot aici sunt expuse ºi fotografii cu luptele minerilor de-a lungul anilor,pentru o viaþã mai bunã.

Pragul Muzeului Mineritului este trecut de elevii care vin la orele de istorie, de foarte turiºtii care ajung aici, ori de delegaþiile strãine care vin în vizitã la administraþia localã ºi prea puþini de elevi din alte localitãþi ale þãrii. ªi o stânã a devenit muzeu în apropierea bisericii construitã de mineri ºi care poartã hramul Sfintei Varvara. Locul e ºi el vizitat de lume ºi chiar de oameni

încântaþi de ce e aici. Vor sã vadã cum trãiau oamenii ºi vechiturile astea care sunt înãuntru. Vor sã vadã cum era în alte vremuri aici”, spune cel care îngrijeºte stâna Gicu Irofte. Poate cel mai important edificiu de tip muzeu etnografic din Valea Jiului este cel de pe Slãtinioara. Aici, o familie de momârlani, care iubesc tradiþia, au încropit un muzeu în naturã ºi lumea vine ºi le trece pragul cu drag. În casa ridicatã pe bârne, la câteva palme de sol, gãseºti tot ce aveau momârlanii în casele lor. Un pat, costume populare, crucea ºi opaiþul ce funcþiona cu sãu de oaie, dar ºi

Actualitate 7

tradiþionalele oale de lut, fusul de tors, ori steagul cu care flãcãii tineri plecau în piþãrãi sã anunþe Crãciunul. Recent, a fost montat un indicator în centrul municipiul Petroºani ºi lumea a început sã vinã. „Numai sâmbãta trecutã am avut 6 vizitatori. Vine lumea, aflã de noi de la unii, de la alþii. Eu þin la tradiþie foarte mult ºi mã bucur când vãd ca oamenii apreciazã asta. Vin aici ºi nemþi ºi cehoslovaci ºi italieni,iar de când avem indicatorul la intersecþie vin ºi mai mulþi”, ne povesteºte Lucreþia Mãrinesc, reprezentanta Muzeul Momârlanului, care este un fin conservator al istoriei ºi recunoaºte cã face asta din pasiune, iar vizitatorilor nu li se percepe taxã. „Doar dacã vor ei, lasã un leu, doi ºi eu îi pun sã conserv muzeul. Sunt carii, molii de care trebuie sã feresc toate lucrurile astea ºi doar din banii care îi lasã oamenii pot sã cumpãr câte ceva,în rest,nu e o afacere”, mai adaugã doamna Lucreþia. În Valea Jiului ar mai fi douã muzee, unul la Aninoasa, ºi care ar reprezenta o minã conser-

de peste hotare, chiar dacã sunt puþini ºi cei din Vale care au aflat de stâna adusã direct din munte ºi conservatã aºa cum era ea acolo de sute de ani. Coliba a fost coborâtã din zona de munte ºi acum ea e în oraº, conservatã. „Vin ªi aici oameni. Viziteazã ºi se anunþã între ei. Vã spun cã au venit ºi au filmat oameni din America. Nu ºtiu de unde au aflat, dar au venit ºi au fost foarte

vatã,aºa cum a fost ea când se exploata cãrbunele. Lucrarea, însã, nu e finalizatã ºi nici nu mai sunt bani. Asta în timp ce oameni de bine vor acum sã conserve Mina Petrila, dupã ce ea a fost pe inclusã pe lista muzeelor ce vor fi închise. Aºadar, istoria rãmâne doar pentru cunoscãtorii ce au idei, dorinþe ºi mai puþin pentru cei care vor sã facã o afacere din asta. Diana MITRACHE

Singurãtatea, boala secolului, se alinã la Matrimoniale n era telecomunicaþiilor ºi a vitezei, timpul zboarã cu o rapiditate uimitoare. Însã, în lumea asta mai sunt oameni ºi locuri în care ºi pentru care timpul parcã a stat.

Poate din comoditate, din nepricepere sau chiar mânaþi de dorinþa de a rupe în douã singurãtatea, în Valea Jiului, judeþul Hunedoara, încã mai sunt oameni care îºi cautã jumãtatea pe calea clasicã, foarte în vogã în anii 90, respectiv la secþiunea de matrimoniale a unor publicaþii. Rãsfoind un astfel de ziar, la rubrica cu pricina gãsim zeci de anunþuri, în principal din partea unor oameni trecuþi de 40 de ani,

care cu vorbe dulci în care pun toatã convingerea, încearcã sã-ºi gãseascã un suflet lângã care anii vârstei a doua sã fie mai uºor de trãit. “ Porumbiþa mea frumoasã, vino la mine acasã, cã am casã ºi avere ºi te iubesc cu plãcere”, stã scris într-un astfel de anunþ, în care, bineînþeles, este

fericire pentru tot restul vieþii. Întâlniri în Petroºani, Cod: Viaþã fericitã”. Rândurile de acest fel din partea unor oameni singuri sunt cele mai multe din secþiunea Matrimoniale, care doresc sã caute, convingã ºi cine ºtie, chiar sã gãseascã alinare ºi o ºansã la altã viaþã decât cea de pânã acum. Luiza ANDRONACHE

menþionatã data ºi locul de întâlnire între cei doi porumbei. Într-un alt anunþ, un bãrbat îºi exprimã regretul cã nu s-a putut prezenta la întâlnirea stabilitã tot prin scrisori trimise la redacþia ziarului cu pricina. “Pentru Cod Alexandra: Îmi cer scuze cã nu am putut veni la întâlnire, dar sunt ocupat cu muncile câmpului. Doresc sã reprogramãm, sã ne întâlnim în faþa Liceului Industrial din Petroºani. Nu vei regreta, eu voi fi cu un ziar în mânã”. În multitudinea de anunþuri de acest fel, gãsim ºi bãrbaþi cãsãtoriþi, trecuþi de prima tinereþe, care cautã plãceri carnale, distracþii înfocate, dar neapãrat cu femei focoase ºi frumoase. Dacã sunt ºi mai tinere, cu atât mai bine. “Domn, 47 de ani, educat, cu stare materialã bunã, cãsãtorit, doresc sã cunosc o

tânãrã doamnã sau domniºoarã ca amantã. Ofer fericire ºi sprijin material”, se aratã într-un singur anunþ din cele aproape 30 de acest fel. Dar, nu toate rândurile exprimã convingere ºi speranþã, ci ºi frustrare ºi aroganþã. “Pentru Cod S.A. Spre deosebire de tine, care esti nevastã de vagonetar cu patru clase, eu sunt actor pensionar, absolvent de Conservator. Toatã familia ta nu are atâta ºcoalã câtã vacanþã am luat eu. Þi-ai arãtat adevãratul caracter. Servus! Cod:Lake”. Însã, dincolo de rigiditate sau un oarecare pragmatism al unor astfel de mesaje, cele mai multe exprimã singurãtate ºi dorinþa de a nu îmbãtrânin singur. “Domn vãduv, 56 de ani, 1, 70 înãlþime, 70 kg, pensionar, nu beau alcool, foarte sincer, foarte serios, fãrã minciuni, harnic, adevãrat om de casã, foarte curat, fãrã copii deloc, foarte credicios ºi corect faþã de doamne, ofer

Ziua Recoltei s-a lãsat ºi cu pagube venimentul organizat de cãtre Administraþia Pieþelor Petroºani a lãsat în urmã ºi pagube nu doar profit. Chiar dacã manifestarea dedicatã recoltei a fost una apreciatã de cãtre locuitorii municipiului Petroºani, edilii trebuie sã acopere din buget pagubele produse pe timpul evenimentului.

Aceasta dupã ce mai mulþi petrecãreþi au dat foc pubelelor de gunoi din Parcul Central ori comercianþii au uitat sã-ºi facã ºi curat la plecare. „Trebuia sã luãm un detergent special pentru a spãla strãzile deoarece sunt numai pete de ulei pe asfalt. Doar cu apã nu se

duce ºi este pericol ºi pentru cei care circulã cu autoturismele. Apoi au distrus cred cã zece coºuri de gunoi din Parcul „Carol Schereter, le-au dat foc. Se vede cã au fost distruse intenþionat. Stau pe bancã ºi cu bricheta sub coºul de gunoi, îi dã foc. Asta este, a fost multã lume la Ziua recoltei ºi nu doar din Petroºani”, declarã Lucian Dragomir, director executiv SPADPP Primãria Petroºani. În plus, pe toatã durata manifestãrilor, traficul auto în Petroºani a fost dat peste cap spre nemulþumirea ºoferilor. Autoritãþile locale ar putea scoate din centrul localitãþii o mare parte din manifestãrile prilejuite de anumite evenimente. Un loc ideal pentru acestea ar fi zona stadionului în poligonul auto ºi nu mai este nevoie decât de o asfaltare a acelui perimetru. Asemãnãtor au procedat ºi edilii din Vulcan dupã ce au reabilitat principalul bulevard al municipiului. Aceºtia au decis sã þinã manifestãrile publice la stadionul localitãþii iar localnicii au îmbrãþiºat ideea. Maximilian GÂNJU

Cronica Vãii Jiului |Marti, 23 octombrie 2012

Municipiul Petroºani are 3 muzee ºi ele sunt împãrþite dupã specificul zonei: cele care pãstreazã tradiþia minereascã ºi cele ce conservã viaþa momârlanilor.

Muzeele, doar pentru cunoscãtori

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului |Marti, 23 octombrie 2012

8 Actualitate

Vor sã le vinã de hac fumãtorilor rofesorii se plâng cã metodele de a fuma la ºcoalã sunt tot mai ingenioase ºi pentru asta au cerut sprijin autoritãþilor locale. E vorba despre dascãlii de la Petroºani, care nu mai gãsesc acum soluþii pentru fumãtorii care îºi procurã þigãri la bucatã ºi pentru asta au cerut sprijin la primãrie.

Demeter Mohora. Autoritãþile locale spun, însã, cã nu prea pot face multe. Asta deºi legea e clarã ºi specificã faptul cã barurile ori unitãþile de alimentaþie publicã nu au voie sã vândã þigãri la bucatã ºi, în nici un

Diana MITRACHE Profesorii spun cã observã zilnic cã legea e încãlcatã flagrant. Copiii îºi procurã þigãri la bucatã, ajung la ºcoli ºi de acolo ei trebuie mereu verificaþi sã nu fumeze. Totul a ajuns ca un adevãrat fenomen ºi nu e ºcoalã în care sã nu se fumeze la baie, iar dascãlii cer sprijin autoritãþilor locale. „Solicitãm sprijinul autoritãþilor locale. Ne dorim sã se implice mai mult, pentru cã aici e vorba despre respectarea legii. Efectiv, ar trebui sã meargã în teren, sã identifice acele magazine care vând la bucatã þigãri. Elevii chiar ºi de gimnaziu, ca sã nu spun de liceeni, merg ºi îºi procurã aceste þigãri cu mare uºurinþã”, a declarat Nicoleta Mohora Demeter, director al ªcolii I.G Duca din Petroºani. Mai mult, în ºcolile de la Petroºani se fac acum adevãrate razii

printre elevi la toaletã. Asta pentru a identifica fumãtorii de þigãri electronice ºi ele atât de uºor de procurat de la magazine, chiar ºi de cãtre minori. „Se pare cã ºi aceste þigãri le preferã copiii ºi le experimenteazã, iar pentru noi misiunea e ºi mai dificilã. Pânã acum ieºea fum,mirosea a þigãri ºi intram la baie sã vedem, acum nu se mai simte fum. Ele se gãsesc în magazine de genul celor cu multe articole, la preþuri destul de mici ºi, din pãcate, sunt vândute copiilor”, mai susþine Nicoleta

caz, þigãri minorilor. „Primãria Municipiului Petroºani nu poate face foarte mult în acest sens. Poate, însã, sã sesizeze protecþia consumatorului, lucru pe care îl vom face în zilele urmãtoare. Este o temã importantã ºi este imperios necesarã luarea unor mãsuri”, a precizat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani. Zeci de tineri încep sã fumeze din clasele primare ºi pãrinþii sunt, la rândul lor sfãtuiþi sã nu le mai dea bani copiilor la ºcoalã.

Casa lor este gara sau spitalul rigul de peste noapte umple sãlile de F aºteptare din gãri sau alte instituþii publice deschise în Valea Jiului.

Actualitate 9

Fostul viceprimar al Hunedoarei a pãrãsit consiliul local

fur, iar dimineaþa la 5 plec din clãdire sã nu fie deranjaþi studenþii. Dorm în hol. Ziua umblu prin oraº ºi mai intru în câte un magazin când îmi este frig.

icolae Dan Robert, fost viceprimar al municipiului Hunedoara, ºi-a dat demisia din consiliul Local, unde a fost ales în aceastã varã.

Maximilian GÂNJU În sala de aºteptare a Staþiei CFR Petroºani, în fiecare searã îºi gãsesc adãpost cel puþin patru sau cinci persoane care trãiesc pe strãzi. Se întâmplã ca, de multe ori, poliþia sã-i scoatã afarã pentru cã ocupã locul cãlãtorilor, dar într-un final se întorc tot în garã. Responsabilii staþiei se împacã cu situaþia ºi-i lasã sã se refugieze în aceste spaþii. „Afarã e frig noaptea iar dacã nu deranjeazã pot sta în sala de aºteptare unde este mai cald. Totuºi ei nu trebuie sã abuzeze de bunãvoinþa noastrã”, au declarat persoane din cadrul Gãrii Petroºani. “Nu avem unde sã mergem, n-avem casã ºi nu avem de lucru. Stãm aici ca sã nu îngheþãm de frig. Ce sã facem? Sã dormim prin canale? Noi stãm în garã”, spune unul dintre oropsiþi. Un alt caz dramatic este cel al unui tânãr de 24 de ani din municipiul Petroºani, care de mai bine de opt ani trãieºte

Carmen COSMAN

pe strãzi. Adolescentul a fost þinut pe perioade scurte de timp în centrele de adãpost pentru minori, dar odatã ajuns la majorat, casa lui a devenit strada. Tânãrul spune cã ºi-ar fi dorit altã viaþã, mai bunã dar nu a avut pe nimeni care sã-l sprijine. „Am crescut mai mult pe strãzi, pe lângã cãminele studenþeºti ºi pe la centrele de plasament. Stau pe la cãmin seara când este frig. Pe portari îi cunosc ºi li se face milã de mine. Nu fac mizerie ºi nu

Pânã sã mã vadã vânzãtorul ºi sã mã dea afarã eu mã ºi încãlzesc”, spune tânãrul. Pentru familiile sãrace din municipiu, dar care au o locuinþã municipalitatea le-a asigurat combustibili pentru încãlzire pe timp de iarnã, astfel cã mãcar aceºtia nu vor îngheþa de frig. Când va veni gerul, municipalitatea va deschide ºi adãpostul de noapte unde cei care trãiesc pe strãzi sã se poatã refugia.

Adrian Sucilã rãmâne în închisoare ãmâne în arest. Poliþistul Adrian Sucilã nu a putut sã-i convingã pe magistraþii Tribunalului Hunedoara cã poate fi lãsat în libertate.

Carmen COSMAN Tribunalul Hunedoara a respins recursul formulat de Adrian Sucilã împotriva deciziei Judecãtoriei Petroºani, care a refuzat cererea de înlocuire a mãsurii arestãrii

preventive cu mãsura preventivã a obligãrii de a nu pãrãsi localitatea sau þara. În aceste condiþii, Sucilã rãmâne în continuare în stare de arest preventiv, fiind încarcerat la Penitenciarul Aiud, dupã ce a fost ridicat de la domiciliul sãu în data de 4 iulie, dupã o percheziþie a procurorilor hunedoreni. Adrian Sucilã este judecat pentru corupere sexualã ºi act sexual cu un minor, acesta fiind fiul fostului viceprimar din Vulcan, Angela Stoica. În

acelaºi dosar, fiica fostului viceprimar, Mihaela Stoica, este judecatã în libertate pentru complicitate la act sexual cu un minor ºi corupere sexu-

Strãinãtatea, mirajul unui trai mai bun opiii cu pãrinþii plecaþi în straintate C sunt monitorizaþi în permanenþã de reprezentanþii Serviciului Local de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului. În colaborare cu directorii instituþiilor de învãþãmânt se urmãreºte evoluþia acestui fenomen, care a devenit din ce în ce mai îngrijorãtor. Raul IRINOVICI Din ce în ce mai multe persone aleg sã îºi încerce norocul peste hotare. România se confruntã cu o crizã economicã de câþiva ani, lucru care îi îndeamnã pe mulþi sã pãrãseascã þara de origine, cãutând un trai mai bun în strãinãtate. Existã însã ºi mulþi pãrinþi în situaþia asta care îºi lasa copii în grijã altor persoane. Aceasta problematicã este

în atenþia celor de la Protecþia Copilului care monitorizeazã situaþia trimestrial. “Noi facem aceste situaþii trimestrial ºi le comunicãm tot Protecþiei Copilului din Deva ºi în perioada Iulie Septembrie 2012 avem în total 285 de familii, 76 în care ambii pãrinþi sunt plecaþi în strãinãtate, iar ca ºi un numãr de copii este vorba de 417”, afirma Cristina Mraz, ºef Serviciul Public

Local de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Petroºani. De cele mai multe ori aceºti pãrinþi care aleg sã caute o þarã care sã îi « adopte » lasa copiii în grija rudelor sau a unor persoane strãine. Cei care rãmân alãturi de cei mcii trebuie sã ºtie anumite lucruri despre condiþiile tutelare. “La cei la care ambii pãrinþi sunt plecaþi în strãinãtate copii stau în familia extinsã cu bunicii, fie o anumitã rudã. Ei ar trebui sã vinã la noi ºi sã notifice plecarea lor în strãinãtate dar nu prea fac. Aceste situaþii pe care le facem le avem de la ºcoli în general, cu ºcolile þinem legãtura. Au mai

fost cazuri în care s-a instituit curatela la bunici ca sã poatã avea grijã de copii, sã primeascã alocaþiile de stat”, a mai spus ºeful SPLAS Petroºani. Angajaþii Serviciului Public Local de Asistenþã Socialã au verificat modul în care sunt îngrijiþi aceºti copii, în familia extinsã ºi dacã pãrinþii pãstreazã legãtura atât cu copiii cât ºi cei în grijã cãrora au rãmas aceºtia. Serviciul Public de Asistenþã Socialã, persoanele cu atribuþii de asistenþã socialã din aparatul propriu al Consiliilor Locale de la domiciliul copilul, precum ºi Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului din judeþ au obligaþia de a întocmi lunar rapoarte de evaluare pentru copiii ai cãror pãrinþi sunt plecaþi în strãinãtate ºi aflaþi în grija persoanelor nominalizate.

Criza loveºte ºi mai tare în oraºele ºomerilor ocalitãþile hunedorene, odinioarã L puternic industrializate, au ajuns o fantome, în care mai stau bãtrânii ºi ºomerii. Maximilian GÂNJU

alã, dar în cazul ei magistraþii nu au stabilit nicio interdicþie. Urmãtorul termen de judecatã este programat pentru data de 6 noiembrie, la Judecãtoria Petroºani.

La fel ca în majoritatea oraºelor din Valea Jiului, unde de circa 10 ani, sãrãcia este la ea acasã, dupã ce minerii ºi-au pierdut locurile de muncã, ºi în oraºele din centrul judeþului unde industria a fost „restructuratã”, oamenii suferã de foame, se agaþã cu disperare de orice oportunitate care sã le punã o pâine pe masã. Criza a lovit puternic în oraºul Cãlan, care de la mijlocul anilor 90, a intrat în declin dupã ce Combinatul Siderurgic a început sã fie la propriu ras de pe faþa pãmântului. Astãzi doar câteva ruine mai amintesc

de faptul cã oþelul de aici ajungea în întreaga lume, iar oraºul se dezvolta de la o zi la alta, ori cã tot la Cãlan muncitorii primeau cele mai mari salarii din þarã. Bunãstarea se mai regãseºte doar la o mânã de oameni care au avut norocul sã-ºi gãseascã de lucru. Restul n-au avut de ales decât sã-ºi câºtige pâine zilnicã muncind în oraºele învecinate sau fugind peste hotare, în Italia sau Spania.

ºi B ãtrâni ºomeri De dimineaþa ºi pânã seara oraºul mai este animat doar de pensionarii

din siderurgie, întinºi pe bãncile din parcurile oraºului, care au o pensie bunicicã. Cei care nu au avut norocul sã prindã pensia sunt la lucru cu ziua în gospodãriile din satele vecine sau la pescuit. Pescuitul pe râul Strei de la porþile oraºului. „Am muncit 12 ani la combinat, apoi la construcþia de baraje. Am pensie de 700 de

lei ºi nu mã descurc. Vin de dimineaþa la pescuit pe Strei ºi mai prindem niºte fâþe d’astea, niºte albituri. Este foarte greu sã trãieºti în Cãlan dupã închiderea combinatului. Tinerii sunt toþi plecaþi la muncã la sârbi, la unguri, la italieni, pe unde au putut. Oricum e mai bine decât sã mori de foame la tine acasã”, spune Gheorghe Maftei.

Demisia social – liberalului este una de

sentinþã cu recurs, la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, unde sperã cã va fi disculpat.

onoare, dupã ec a fost condamnat de prima instanþã – respectiv Curtea de Apel Alba Iulia – la trei ani de închisoare cu executare pentru douã infracþiuni de abuz în serviciu ºi cinci infracþiuni de complicitate la infracþiunile de conflict de interese, într-un dosar instrumentat de procurorii DNA. Nicolae Dan Robert a atacat însã aceastã

Nicolae Dan Robert a fost condamnat într-un dosar de corupþie alãturi de fostul primar Ovidiu Hada ºi doi foºti funcþionari publici.

Cronica Vãii Jiului |Marti, 23 octombrie 2012

8 Actualitate

Casa lor este gara sau spitalul rigul de peste noapte umple sãlile de F aºteptare din gãri sau alte instituþii publice deschise în Valea Jiului.

Actualitate 9

Fostul viceprimar al Hunedoarei a pãrãsit consiliul local

fur, iar dimineaþa la 5 plec din clãdire sã nu fie deranjaþi studenþii. Dorm în hol. Ziua umblu prin oraº ºi mai intru în câte un magazin când îmi este frig.

icolae Dan Robert, fost viceprimar al municipiului Hunedoara, ºi-a dat demisia din consiliul Local, unde a fost ales în aceastã varã.

Carmen COSMAN

Adrian Sucilã rãmâne în închisoare ãmâne în arest. Poliþistul Adrian Sucilã nu a putut sã-i convingã pe magistraþii Tribunalului Hunedoara cã poate fi lãsat în libertate.

Carmen COSMAN Tribunalul Hunedoara a respins recursul formulat de Adrian Sucilã împotriva deciziei Judecãtoriei Petroºani, care a refuzat cererea de înlocuire a mãsurii arestãrii

acelaºi dosar, fiica fostului viceprimar, Mihaela Stoica, este judecatã în libertate pentru complicitate la act sexual cu un minor ºi corupere sexu-

Criza loveºte ºi mai tare în oraºele ºomerilor ocalitãþile hunedorene, odinioarã L puternic industrializate, au ajuns o fantome, în care mai stau bãtrânii ºi ºomerii. Maximilian GÂNJU

alã, dar în cazul ei magistraþii nu au stabilit nicio interdicþie. Urmãtorul termen de judecatã este programat pentru data de 6 noiembrie, la Judecãtoria Petroºani.

ºi B ãtrâni ºomeri De dimineaþa ºi pânã seara oraºul mai este animat doar de pensionarii

Demisia social – liberalului este una de

sentinþã cu recurs, la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, unde sperã cã va fi disculpat.

Nicolae Dan Robert a fost condamnat într-un dosar de corupþie alãturi de fostul primar Ovidiu Hada ºi doi foºti funcþionari publici.

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Marti, 23 octombrie 2012

Pregãtiþi borcanele a venit vremea murãturilor! ste forfotã mare în toate pieþele din Valea Jiului în ultima perioadã. Comercianþii sunt, ca numãr cel puþin, de douã ori mai mulþi decât de obicei, iar cumpãrãtorii de asemenea. Cei care vor ca la iarnã sã aibã cãmara plinã, încearcã acum sã-ºi cumpere de toate, iar partea bunã este cã acum au ºi de unde alege.

Luiza ANDRONACHE Preþurile se negociazã, iar marfã este din plin ºi pe alese. “ Este vremea de pus varza la murat, iar

eu mai stau câteva zile. Atunci vreau sã cumpãr de toate, ardei, gogonele, gogoºari, conopidã ºi varzã. Este an bogat ºi marfa este frumoasã, vãd eu”, a declarat ºi o

eu am zis sã mai aºtept o perioadã ca sã prind preþuri ºi mai bune, mai ales cã am de gând sã cumpãr o cantitate mare. Am o familie nuneroasã, iar de obicei, mesele în familie se fac sãptãmânal”, ne-a declarat un cumpãrãtor. “ Oamenii au început sã punã murãturi încã de luna trecutã, dar

cumpãrãtoare. Întradevãr, la Vulcan, cel puþin, maºinile din care se vinde direct varza, stau aliniate la intrarea în piaþa, iar în plus de asta, mai sunt ºi comercianþii care vând de pe tarabe. Cã se plâng sau nu de preþurile pe care trebuie sã le afiºeze, cã fac o comparaþie între cât câºtigã ºi cât au

muncit astã varã, cert este cã la sfârºitul toamnei, judecând dupã forfota zilnicã din pieþe, niciun producãtor sau comerciant nu va pleca acasã cu marfa. “ Într-o zi merge mai bine, iar alteori mai prost, ãsta este adevãrul. Dãm varza cu 1 leu sau chiar cu 50 de bani pe kilogram la cantitãþi mai mari, dar ºtiþi cât am muncit noi astã varã..?! Dar, asta e, acum stãm în piaþa cu marfa pânã când o vindem toatã. ªi doi lei profit dacã avem din tot, eu zic cã este bine, mãcar îi luãm, nu-i dãm”, a afirmat un producãtor din zona Gorj. Astfel, în aceste zile, preþul unui kilogram de roºii variazã între 3 ºi 4 lei, în funcþie de sortiment sau de abilitatea cumpãrãtorului de a negocia, preþul uni kg de conopidã este de 2 lei, gogoºarii sunt 3 lei, iar castraveþii undeva la 1, 5 lei. Însã, în sãptãmâna urmãtoare, cum marfa se împuþineazã pe zi ce trece, nu este exclus ca producãtorii, cel puþin, sã mai ridice preþurile cu cel puþin 50 de bani pe kilogram. Aºa cã, dacã nu vaþi umplut cãmãrile încã, este rost de grabã.

HOROSCOP

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

23 octombrie 2012

Ai dori sã îþi consolidezi relaþia de suflet, dar pentru asta ar trebui sã-ncerci sã fii ceva mai conciliant. Mai ales cei cãsãtoriþi vor avea o perioadã deosebit de agitatã. Pe cât posibil evitã sã te implici în activitãþi riscante, deoarece poþi avea surprize.

Gândeºte-te de douã ori înainte de a spune sau de a face ceva. La serviciu vei avea o mulþime de situaþii de rezolvat ºi nu îþi va fi prea uºor. Inspiraþia îþi va fi de un real folos în luarea deciziilor. Relaþia cu colegii va fi ceva mai puþin comodã.

Eºti mai optimist, mai încrezãtor ºi în felul acesta reuºeºti sã influenþezi parcã ºi evenimentele. De altfel, cãlãtoriile, dar mai ales relaþiile cu strainatatea se vor arãta favorabile, indiferent cã este vorba de afaceri sau de divertisment.

Ai putea primi o ofertã de colaborare care, cel puþin deocamdata, se va dovedi avantajoasã. Cineva din familie þi-ar putea da o mânã de ajutor pentru a rezolva mai uºor chestiunile profesionale. Farmecul personal te vor face remarcat ºi apreciat.

În aceastã zi va trebui sã acorzi mai multã atenþie sãnãtãþii. Sunt posibile probleme pe fond nervos. În plan familial n-ar fi exclus sã fie nevoie sã revii asupra unei activitãþi pe care nu ai finalizat-o la vreme. Tot ce vei demara acum se va finaliza cu bine.

Impulsivitatea de care dai dovadã în aceastã perioadã îþi poate aduce serioase neînþelegeri cu rudele apropiate ºi nu numai. În plan sentimental situaþia va fi relaxataã Farmecul personal îþi va permite sã faci o bunã impresie persoanelor de sex opus.

Comunicarea cu fiinþa iubitã evolueaza armonios. Vei avea posibilitatea sã plecaþi împreunã într-o cãlãtorie, dar n-ar fi exclus nici sã faci o cucerire cu ocazia unui drum. Starea ta generalã este bunã, eºti vioi ºi plin de forþã.

Energia fizicã va fi sub nivelul cu care te-ai obiºnuit, aºa cã nu este de dorit sã te implici în activitãþi dificile. Încearcã sã îþi faci un program echilibrat, cãci surmenajul poate face mult rãu sãnãtãþii tale. Lucrurile la serviciu evolueazã constant fãrã surprize.

N-ar fi exclus ca persoana iubitã sã aibã unele neplãceri. Totuºi, relaþia dintre voi va evolua mulþumitor pe tot parcursul zilei. Eºti cam agitat ºi îþi sare þandãra din orice. Încearcã sã îþi gãseºti ceva mai mult timp pentru odihnã.

Impulsivitatea de care dai dovadã în aceastã perioadã îþi poate aduce serioase neînþelegeri cu rudele apropiate ºi nu numai. În plan sentimental situaþia va fi relaxatã. Farmecul personal îþi va permite sã faci o bunã impresie persoanelor de sex opus.

ªi din punct de vedere mental ai reacþii prompte ceea ce îþi va fi de un real folos. Va trebui sã fii foarte atent ºi sã nu te implici în activitãþi la limita legalitãþii deoarece ai putea avea probleme serioase. N-ar fi exclus ca o cunoºtinþã sã te bârfeascã.

În ceea ce te priveºte traversezi o perioadã excelentã din punct de vedere sentimental. Vei avea ocazia sã faci o cucerire, dar ºi sã îþi consolidezi relaþia cu fiinþa iubitã. Te simþi lipsit de forþã ºi ar trebui sã nu te implici în prea multe activitãþi fizice.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Marti, 23 octombrie 2012

Delegaþie ministerialã la ApaServ Valea Jiului onducerea societãþii de apã ºi canal din Valea Jiului vrea sã-i convingã pe oficialii de la Ministerul Mediului cã investiþiile fãcute pânã acum îi recomandã pentru obþinerea altor finanþãri. Mai exact, circa 75 de milioane de euro ar vrea societatea pentru investiþiile din 2013.

Maximilian GÂNJU Mai mulþi reprezentanþi ai Ministerului Mediului vor ajunge miercuri în Valea Jiului unde se vor întâlni cu conducerea SC ApaServ Valea pentru a vedea lucrãrile realizate cu finanþare externã ºi care privesc modernizarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în Regiunea Valea Jiului. Conducerea operatorului de apã ºi canal sperã sã-i

convingã pe reprezentanþii ministerului sã le aprobe pentru anul viitor circa 75 de milioane de euro din totalul de 240 de milioane cât reprezintã finanþarea întregului proiect. „Am accesat deja 40 de milioane de euro ºi suntem cu proiectul ºi lucrãrile în derulare. Acum ne pregãtim pentru accesarea fondurilor europene, avem documentaþia fãcutã ºi miercuri vor veni în Valea Jiului

Dispeceri „indisponibili” ispecerii ApaServ Valea Jiului, de negãsit în weekend. Se ºtie cã în week-end anumite persoane nu lucreazã, însã dispecerii ApaServ Valea Jiului aplicã aceastã regulã. Dacã prin definiþie dispecer înseamnã “Funcþionar sau tehnician care controleazã ºi reglementeazã permanent un proces tehnic”, se pare cã la societatea de apã din Valea Jiului nu funcþioneazã aceastã regulã.

Raul IRINOVICI În cursul dupã-amiezii de sâmbãtã, s-a întrerupt furnizarea apei în cartierul Aeroport din cauza unei avarii. Aºa cum era normal, oamenii au încercat sã sune la dispeceratul de la ApaServ pentru a afla care e problema, însã nu au putut primi informaþii suplimentare. De ce? Pentru cã dispecerii de la societatea de apã erau într-o „permanentã” convorbire telefonicã. Obsesiv rãspundea un robot care le comunica

faptul cã „momentan dispecerul nostru este angajat într-o altã convorbire telefonicã”.

cei de la POS Mediu pentru a vedea la faþa locului investiþiile fãcute. Miercuri vom ajunge la o concluzie bunã spun eu iar anul viitor vrem sã accesãm cel puþin 75 de milioane de euro Ori de câte ori ar fi încercat o persoanã sã sune la dispeceratul de la ApaServ acelaºi ar fi fost rãspunsul. Reprezentanþii SC ApaServ Valea Jiului au fost contactaþi telefonic pentru a primi un rãspuns despre „indisponibilitatea” dispecerului, adicã acea persoanã care este plãtitã pentru a rãspunde la telefon. „Vom analiza luni aceastã situaþie. În mod normal dispecerul nu are voie sã închidã telefonul ºi trebuie sã fie 24 din 24 de ore la datorie”, au declarat reprezentanþii SC ApaServ Valea Jiului. Dispecerii ºi nu numai sunt plãtiþi din banii noºtrii ai tuturor locuitorilor din Valea Jiului. Ei ar trebui sã rãspundã la telefon ºi sã ofere informaþii celor ce li se adreseazã.

Costel Avram: „Voi face campanie electoralã pentru USL” irectorul general al SC Apa Serv Valea Jiului va intra în campania electoralã alãturi de candidaþii Uniunii Social Liberale. Avram susþine cã „în timpul meu liber nimic nu mã opreºte sã simpatizez ºi sã susþin anumiþi candidaþi”.

Maximilian GÂNJU Fostul preºedinte al PRM Hunedoara, Costel Avram, exclus recent din partid de Vadim Tudor spune cã pentru moment nu s-a înscris în nici un partid politic. Asta în ciuda faptului cã este ºi a fost curtat de mai multe formaþiuni. În schimb nu va ieºi din politicã ºi chiar va fi un activist al USL în campania de luna viitoare. Avram spune însã cã nu va amesteca ºi regia pe care o conduce în campania electoralã pentru cã nu are nici un drept.

„Voi face ºi politicã ºi chiar campanie electoralã pentru USL. Nu ascund acest lucru, în timpul meu liber, la fel ca orice alt cetãþean, pot sã simpatizez ºi sã susþin candidaþii

care cred cã m-ar putea reprezenta cel mai bine în Parlament”, a declarat fostul lider al PRM Hunedoara. Pe de altã parte, Costel Avram, este curtat intens chiar de liberali ºi chiar dacã nu comenteazã, surse demne de încredere spun cã de anul viitor va semna adeziunea. Este de notorietate legãtura dintre el ºi Mircea Moloþ, ºeful CJ Hunedoara ºi actualul preºedinte al liberalilor hunedoreni. Avram a spus încã de când era la vârful Consiliului Judeþean Hunedoara cã a avut o relaþie strânsã cu Moloþ, cu care a colaborat foarte bine pe toatã durata mandatului.

pentru refacerea infrastructurii”, a declarat directorul general al SC ApaServ Valea Jiului, Costel Avram. În mai multe localitãþi ale Vãii Jiului programul de modernizare a

infrastructurii este început, mai puþin la Petroºani. Aici lucrurile sunt blocate încã din luna ianuarie dupã ce câºtigãtorul licitaþiei a fost oprit sã înceapã lucrãrile pentru cã o firmã concurentã a depus o contestaþie, iar apoi s-a ajuns la judecatã. „Suntem þinuþi în loc la Petroºani ºi acum este termen la Curtea de Apel Alba. Avem banii pentru a începe reabilitarea dar nu putem”, explicã Avram. Mai multe strãzi din „capitala” Vãii Jiului ar fi trebuit deja sã aibã reþele noi de canalizare ºi apã, iar apoi municipalitatea le-ar fi introdus pe proiectele de asfaltare ºi reabilitare. Cum lucrarea n-a putut începe, edilii au fost ºi ei þinuþi în loc spre nemulþumirea localnicilor.

CFR Marfa încaseazã aproape 50 milioane de lei de la Termocentrala Mintia proape 50 de milioane pentru transportul cãrbunelui la Mintia. Termocentrala Mintia a atribuit un contract având ca obiect “Transport cãrbune energetic pe calea feratã intre punctele de expediþie ale furnizorilor ºi staþia C.F.R. Mintia”.

Valoarea acestuia este de 48.473.707,50 RON. Locul principal de prestare: S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. cu sediul în localitatea Mintia. De precizat însã este faptul cã nu s-a organizat o licitaþie publicã pentru acest contract, ci a avut loc o negociere. Societatea feroviarã care ºi-a adjudecat contractul negociat cu reprezentanþii Termocentralei

Mintia este CFR Marfa. Contractul vizeazã transportul cãrbunelui pe relaþiile Petroºani – Mintia, Livezeni – Mintia, Lupeni – Mintia, Iscroni – Mintia, Caransebeº – Mintia ºi Orºova – Mintia. Cantitatea estimatã a fi transportatã este de douã milioane de tone de cãrbune energetic, contractul fiind finanþat din surse proprii ale Electrocentrale Deva. Raul IRINOVICI

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti, 23 octombrie 2012

astelul Covinilor din Hunedoara atrage mii de turiºti ºi nu degeaba cei de la Lonely Planet l-au inclus în Topul Castelelor de Basm din Europa.

Locaþie de basm, dupã ce a fost inclus ºi în clasamentul celor mai înfricoºãtoare edificii. Castelul Corvinilor din Hunedoara atrage în continuare prin aura sa de mister ºi legendele care s-au þesut în jurul edificiului medieval. Castelul Corvinilor este considerat emblema Hunedoarei ºi, totodatã, unul dintre cele mai importante monumente de arhitecturã goticã din Transilvania.

Castelul de basm de pe plaiurile Hunedoar e i Iar monumentul a fost inclus recent într-un top al celor mai impresionante castele „de basm” din Europa, întocmit de lonelyplanet.com. Este pe locul opt ºi apare alãturi de fortificaþii de renume din Europa. „Singurul motiv pentru care aici nu existã astãzi vampiri, este pentru cã au fost mâncaþi de vârcolaci”, se precizeazã în descrierea care însoþeºte castelul hunedorean, despre care se mai spune cã a servit

drept fortãreaþã pentru puternica familie ungureascã a Corvinilor, în secolul 15. În urmã cu doi ani, Castelul Huniazilor s-a situat pe poziþia a doua a celor mai înfricoºãtoare clãdiri din lume. Americanii cred cã arhitectura goticã ºi istoria întunecatã ºi adevãratã a familiei Corvinilor sunt suficiente pentru a-þi bãga ceva fricã în oase. Cunoscut ºi sub denumirea de Castelul Huniazilor sau Cetatea Hunedoarei, Castelul

Corvinilor atrage prin construcþia impunãtoare, cu acoperiºuri înalte, cu turnuri ºi turnuleþe, ferestre înguste cioplite în piatrã ºi balcoane împodobite cu dantelãrie de piatrã. A fost construit în secolul al XV-lea de Iancu de Hunedoara, pe locul unei vechi întãrituri, pe o stâncã la picioarele cãreia curge pârâul Zlaºti. A fost una dintre cele mai mari ºi vestite proprietãþi ale lui Iancu de Hunedoara ºi,

Culoare ºi mãiestrie

Bijuterii lucrate manual de un copil premiat la nivel naþional ijuterii care mai de care mai colorate ºi sub diferite forme sunt realizate de o tânãrã din judeþul Hunedoara a cãrei pasiune este mult mai valoroasã decât o bijuterie cu pietre preþioase.

Tânãra sculpteazã în lemn ºi prelucreazã diferite materiale care la urma devin icoane sau bijuterii. În timp ce multe doamne ºi domniºoare cauta bijuterii cu multe karate ºi pietre preþioase, o tânãrã din judeþul Hunedoara le oferã altfel de bijuterii.

Teodora Dobra este o maestrã a obiectelor prelucrate manual, care pentru ea sunt mai preþioase decât multe alte metale. “Sunt fãcute de mine lucrate manual fiecare tot dintr-un material ce se modeleazã ºi sunt bãgate la cuptur. Este destul de greu pânã îl modelezi ca sã fie bun de prelucrat”, povesteºte Teodora Dobra, elevã a Liceului de Arte Plastice Sigismund Toduta din Deva. Mai mult, tânãra a fost ºi premiatã la nivel naþional pentru creaþiile sale. “La sculpturã pe lemn în toatã þara la care am participat patruzeci ºi douã de judeþe ºi peste douã sute de participanþi am primit pre-

miul I pe þara. Icoane pe vatrã, în care sunt exemplificate Maica Domnului ºi cu Pruncul pe care îl apãrã”, a mai spus tânãra artistã. Preþurile obiectelor realizate de Teodora variazã. Astfel bijuteriile de toate culorile ºi formele pot fi achiziþionate cu preþuri cuprinse între 5 ºi 10 lei.

ace-painting

Tânãrã, talentatã în arte, este ºi o împãtimitã a picturilor pe faþã. Ea îi atrage pe micuþi cu multitudinea de desene ºi culori ce le aºterne pe chipurile copiilor. Raul IRINOVICI

din acest motiv, castelul a cunoscut în timpul acestuia însemnate transformãri. El devine astfel o somptuoasã locuinþã, nu numai un punct strategic întãrit. Cu trecerea anilor, diverºii stãpâni ai castelului i-au modificat înfãþiºarea, îmbogãþindu-l cu turnuri, sãli ºi camere de onoare. Dupã ce ºi-a pierdut utilitatea iniþialã, castelul a fost restaurat ºi transformat în muzeu. Unic în România ca arhitecturã, monumentul este vizitat anual de mii de turiºti. “Bântuit” chiar de legenda lui Dracula, Castelul Corvinilor din Hunedoara este recomandat de experþii de la Lonely Planet drept o destinaþie “de vis” ºi este inclus în topul celor mai frumoase 10 castele din Europa. Car men COSMAN