CVJ, NR. 229, JOI 11 OCTOMBRIE 2012 by Geza Szedlacsek

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 229

Cronica Vãii Jiului Joi, 11 octombrie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Atelier internaþional de arhitecturã pentru nemurirea noastrã, la Petrila/Petroºani

Dosarul „Amantul familiei” rãmâne la Petroºani osarul fostului poliþist Adrian Sucilã se va judeca în continuare la Petroºani. Magistraþii de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie au respins cererea de strãmutare formulatã de apãrãtorii acestuia.

>>> PAGINA A 3-A

Apa Serv forþeazã mâna rãu platnicilor:

”Suntem societate comercialã, nu de binefacere” -a stârnit un nou scandal o datã cu trecerea la debranºarea scãrilor de bloc de cãtre SC Apa Serv Petroºani, care îºi asumã consecinþele.

>>> PAGINA A 5-A

Groapa buclucaºã ºi.. “Dorel” de la ApaServ groapã a cãrei vechime este de aproape o jumãtate de lunã va atrage, cu siguranþã, sancþionarea a cel puþin unui “Dorel” de la ApaServ.

>>> PAGINA A 5-A

Au concesionat Straja unei firme dministraþia publicã de la Lupeni a concesionat pârtiile, telescaunul ºi telegondola unei singure firme. Este vorba despre firma omului de afaceri Emil Pãrãu, care din iarna care urmeazã, se va ocupa de administrarea domeniului schiabil de aici.

>>> PAGINA 12 u o impresionantã participare, Atelierul internaþional de arhitecturã Petrila/Petroºani reprezintã startul pentru crearea unei strategii de dezvoltare a oraºului Petrila prin reutilizarea patrimoniul industrial - Exploatarea Minierã Petrila – având ca modele Ruhr - Germania, Fabrica Noisiel, Monceau-les-Mines în Franþa, Uzinele Van Nelle din Olanda etc. >>> PAGINILE 6-7

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 11 octombrie 2012

Fugitã din Sibiu, gãsitã în Hunedoara fatã de 11 ani, care a fugit de acasã cu prietenul ei, mai mare cu 5 ani decât ea, a fost gãsitã de poliþiºtii hunedoreni ºi încredinþatã familiei.

Adina Rãzãilã, din localitatea sibianã Tãlmãcel, a plecat de acasã la începutul acestei luni, împreunã cu un bãiat în vârstã de 16 ani. Miercuri, a fost gãsitã de poliþiºti în Orãºtie, judeþul Hunedoara ºi a fost încredinþatã familiei. Carmen COSMAN SC Elcompet SRL Petroºani

angajeazã electricieni Interviul va avea loc joi 11 octombrie 2012 la sediul firmei, str. Avram Iancu nr. 1 Petroºani, în spatele poliþiei, la ora 12:00

Amplasarea Radarelor în judeþul Hunedoara

Joi 11.10.2012

DN 7 Deva - Sântuhalm DN 7 Mintia - Sãcãmaº DN 7 Ilia Gurasada - Zam DN 68 A Sãcãmaº Dobra DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel - Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia - Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos - Bejan Vulcan pe DN 66A ºi B-dul Mihai Viteazu

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1

National TV

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi 9:00 Destine împlinite (r) Dani 10:00 Suflete pereche (r) 10:00 În gura presei 11:00 Culoarea fericirii 10:50 Întâmplãri hazlii 11:15 FamiliaDA (r) 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:30 Next Top Model

12:00 12:15 13:45 14:00 15:15 15:30 16:30 17:30 amarã 18:30 19:15 20:15 21:15

Grupul Vouã (r) Împãrãteasa de fier Grupul Vouã (r) Cuceritorul (r) Grupul Vouã (r) Aventurile lui Sinbad American Cinema Dragoste dulceªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Cuceritorul

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Viaþa în Africa (r) 12:00 Viaþa în Africa (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Reuniunea criminalã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Spitalul de demenþã 22:00 ªtirile Pro TV 22:30 Conspiraþie la Praga 0:45 Pro Motor (r) 1:15 ªtirile Pro TV (r)

Prima TV 9:30 Cartoforul, fata ºi pistolarul 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Focus Monden (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r)

18:00 19:00 19:30 20:30 22:15

Focus 18 Focus Sport Cireaºa de pe tort August Trãsniþii

TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Omul ºi timpul (r) 12:00 Bebe magia 12:30 Campania Biblionet: Constanþa 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:35 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Ultimele zile 22:50 Avocaþii schimbãrii 23:10 Roman Polanski, o persoanã cãutatã

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Joi, 11 octombrie 2012

Moartã la muncã în Lupeni murit la serviciu. O femeie de 35 de ani din Lupeni a fãcut infarct la fabrica unde era angajatã, iar ITM a preluat cercetarea,

Femeia avea 35 de ani ºi inima sa a încetat sã batã miercuri dimineaþã. Ea a ajuns la locul de muncã unde era angajatã ºi imediat i s-a fãcut rãu. Personalul de la fabrica unde lucra a chemat ambulanþa ºi, minute în ºir, medicii s-au chinuit sã o salveze, însã fãrã nici un rezultat. Cei care i-au dat primul ajutor nu au constatat decât decesul femeii, care era cardiacã ºi era cunoscutã cu antecedente de acest gen de cel puþin 2 ani. „Ambulanþa a fost solicitatã în jurul orei 6,00 dimineaþã, la firma respectivã. Din datele pe care le avem

reiese cã pacienta decedatã era cunoscutã cu antecedente cardiovasculare. În 2010 a fost la noi la urgenþã cu o crizã hipertensivã ºi în

2011 cu probleme circulatorii. Pacienta avea 35 de ani ºi medicii de pe ambulanþã au încercat manevrele de resuscitare respiratorie, dar fãrã succes. Pacienta a ajuns la serviciul prosecturã, în vederea stabilirii cauzei morþii de cãtre medicul legist”, spune dr. Doru Neamþu, managerul Spitalului din Lupeni. Femeia era angajatã de mai mulþi ani la Autocom Amicii, o

Judecat pentru corupere sexualã ºi act sexual cu un minor, Adrian Sucilã va da în continuare ochii cu magistraþii de la Petroºani Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a respins cererea de strãmutare formulatã de Sucilã ºi fiica fostului viceprimar din Vulcan, Mihaela Stoica. Potrivit sentinþei pronunþate, ICCJ „respinge, ca nefondatã, cererea formulatã de petenþii Sucilã Dan Adrian ºi Stoica Mihaela pentru strãmutarea judecãrii cauzei ce formeazã obiectul dosarului nr.6513/278/2012 al Judecãtoriei Petroºani. Obligã petenþii la plata sumei de câte 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare cãtre stat. Definitivã”.

Apãrãtorii celor doi inculpaþi au precizat cã se doreºte strãmutarea cauzei pentru cã la Petroºani influenþele sunt prea mari. „Existã toate motivele ca local sã nu se pronunþe o soluþie aºa cum cere legea”, a declarat Paula Iacob, avocatul poliþistului. De asemenea, un alt apãrãtor al lui, Daniel Ionaºcu, a declarat cã: „Strãmutarea, în primul rând, se face pentru calitatea persoanelor implicate în dosar. Acestea pot conduce la o eroare judiciarã, fie pozitiv, fie negativ. E o eroare, deoarece sunt influenþe locale, cu atât mai mult cu cât, în perimetrul unor discuþii politice naþionale, dar ºi locale, pãrþi implicate, sau membrii familiilor pãrþilor implicate, au fost în acest anturaj al discuþiilor politice locale. Aºa se face cã, din presã rezultã, dar mai cu seamã din ambiþiile dosarului, faptul cã o instanþa egalã în grad dintr-o altã parte a þãrii, ar fi echitabilã ºi ar proceda la judecarea echitabilã”. Adrian Sucilã este judecat pentru corupere sexualã ºi act sexual cu un minor, fiul

firmã care confecþioneazã volane la Lupeni, dar reprezen-

tanþii firmei au refuzat sã dea detalii despre incidentul de miercuri dimineaþã. ITM Petroºani a preluat cercetarea cazului. „Noi am preluat ancheta, deoarece femeia a murit în spaþiul în care îºi desfãºura activitatea la locul de muncã,iar din primele date reiese cã a murit din cauza unui infarct miocardic”, a declarat Ileana Bodea, ºefa ITM Petroºani. Trupul neînsufleþit al femeii de 35 de ani a fost depus la morga spitalului din Lupeni, unde legiºtii vor stabili cu exactitate cauza morþii. Diana MITRACHE

Primãria Petroºani alocã suma de 700 de lei pentru fiecare înmormântare a unei persoane decedate care nu are aparþinãtori sau rudele acesteia nu au posibilitatea ori nu vor sã se ocupe de funeralii. Anul trecut au fost îngropate de cãtre municipalitate ºapte persoane care au fost gãsite pe raza localitãþii ºi de care nu s-a interesat nimeni. În suma menþionatã intrã tot ce este necesar pentru funeralii inclusiv preotul. Totodatã, de la începutul anului ºi pânã în prezent, municipalitatea a plãtit serviciile funerare pentru cinci morþi ai

oliþiºtii din Lupeni au reuºit sã-l prindã pe bãrbatul care a tâlhãrit în plinã stradã o tânãrã din localitate.

Tâlharul a atacat-o pe adolescenta de 18 ani duminicã, imediat dupã lãsarea întunericului ºi dupã ce a agresat-o i-a smuls de la gât un lãnþiºor de aur dar ºi un cercel din ureche. În fugã, bãrbatul a pierdut cercelul iar lãnþiºorul l-a ascuns în cutia poºtalã a unui vecin din blocul în care locuia. „Suspectul a fost prins azi-noapte (marþi spre miercuri) în jurul orei 2 iar miercuri a fost dus pentru a fi audiat de procuror. El nu-ºi recunoaºte fapta ºi susþine cã nu este autorul tâlhãriei. Probele sunt însã solide, iar lãnþiºorul de aur a fost recuperat azi-noapte ºi urmeazã sã fie predat pãrþii vãtãmate”, a declarat comisarul Romeo Amurãriþei, ºeful Poliþiei Lupeni. Suspectul se numeºte Marius T, are 24 de ani, este din Lupeni ºi a fost reþinut pentru 24 de ore pentru nimãnui. infracþiunea de tâlhãrie. „Sunt persoane Tãlharul a fost prezentat fãrã aparþinãtori ºi care au fost preluate Parchetului de pe lângã de la morga Spitalului Judecãtoria Petroºani cu propunere de arestare preventivã. de Urgenþã PetroMaximilian GÂNJU ºani. Primãria s-a au fost ºi situaþii în care ocupat în fiecare an de mortul a stat în congelaînhumarea acestor pertorul morgii un trimestru. soane care stau între o „Cel mai mult a durat lunã ºi trei luni la morgã. cercetarea timp de trei În tot acest timp poliþiºtii luni pentru cã persoana cautã sã vadã dacã au decedatã era din Haþeg ºi aparþinãtori sau nu”, a fost nevoie de timp explicã, Nicolae Taºcã, pânã s-a descoperit cã nu purtãtor de cuvânt are aparþinãtori”, a mai Primãria Petroºani. precizat reprezentantul De regulã dupã prima lunã decedatul este preluat municipalitãþii. Maximilian GÂNJU pentru a fi îngropat, însã

Morþii nimãnui sunt îngropaþi de primãrie axim trei luni de zile este þinutã la morga din Petroºani o persoanã decedatã pe care rudele nu vor sau nu pot sã o îngroape creºtineºte. Dupã acest timp, municipalitatea se ocupã de înhumare.

Tâlhar prins de poliþiºtii din Lupeni

viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica. Poliþistul a fost reþinut în data de 4 iulie, dupã o percheziþie a procurorilor la domiciliul sãu. Fiica politicianului, Mihaela Stoica, este judecatã în acelaºi caz pentru complicitate la aceleaºi infracþiuni, dar în stare de libertate. Iniþial, în timpul fazei de urmãrire penalã, s-a dispus mãsura obligãrii de a nu pãrãsi localitatea de domiciliu, dar acum este liberã sã facã ce vrea, pentru cã nu mai existã nicio restricþie. Car men COSMAN

4 Actualitate inistrul Economiei Daniel Chitoiu este tras la rãspundere de parlamentarii hunedoreni. Dupã Cosmin Nicula a venit rândul deputatului Monica Iacob Ridzi, care îi cere în scris explicaþii lui Daniel Chitoiu în ceea ce priveºte Compania Naþionalã a Huilei.

Dupã ce sãptãmânã trecutã deputatul Monica Iacob Ridzi ia adresat o scrisoare deschisã lui Daniel Chitoiu pe tema Companiei Naþionale a Huilei, acum aceasta îi solicitã un rãspuns în scris. Parlamentarul hunedorean este nemulþumit de faptul cã în urma raportului efectuat de Curtea de Conturi la Compania Naþionalã a Huilei au fost publicate mai multe neadevãruri care pot avea un impact negativ asupra mineritului din Valea Jiului. “În cursul acestei sãptãmâni am depus o interpelare ministrului economiei comerþului ºi mediului de afaceri, domnului Daniel Chitoiu, prin care i-am adresat anumite întrebãri legate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 11 octombrie 2012

Înfiinþarea CEH periclitata de auditul de la CNH

de activitatea Companiei Naþionale a Huilei legate de ultimele declaraþii ºi evoluþii care au avut loc ºi în primul rând l-am întrebat dacã s-a dispus raþia cãrbunelui la un preþ egal cu cel de import pentru cã am vãzut cã în comunicatul ministerului era principala îngrijorare a ministrului ºi mã intereseazã sã ºtiu cu ce preþ se va vinde huila, dacã s-a dispus majorarea preþului pentru cã personal am fãcut numeroase demersuri pentru a se plãti un preþ mai mare pe tonã de huila. Am rugat sã mi se comunice care sunt mãsurile dispuse pentru eficientizarea activitãþilor grupului viabil din cadrul CNH, ºi care este planul menegerial al ministerului legat de CNH. Cred

cã pe noi toþi cei din Valea Jiului ne intereseazã viitorul mineritului de aici ºi viitorul complex energetic Hunedoara, ºi vreau sã ne comunice în scris aceste rãspunsuri pentru a vedea care sunt intentile actualului ministru”, a declarat Monica Iacob Ridzi. Mai mult, înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara este pusã sub semnul întrebãrii în cazul în care Comisia Europeanã se autosesizeazã în baza auditului întocmit de Curtea de Conturi. Din entitatea energeticã urmeazã sã facã parte ºi grupul viabil al CNH-ului. „Poate existã ºi acest risc, cu siguranþã suspendarea ajutorului de stat poate sã ducã la blocarea activitãþii miniere ceea ce nu ne dorim. Noi avem nevoie de continuitate acolo ºi avem nevoie de acest ajutor de stat fãrã de care în acest moment nu putem sã supravieþuim în conditile în care preþul pe tonã de huila este de sub costul de

rimãria Aninoasa este la un pas de executare silitã ºi insolvenþã. Falimentul instituþiei este tot mai aproape, dupã ce bãncile vor pune sechestru pe bugetul local.

Aproape toate primãrile din Valea Jiului se confruntã cu dificultãþi financiare acum, pe sfârºit de an, însã de departe cea mai gravã situaþie se întâlneºte la Aninoasa. Aceastã instituþiei mai are puþin ºi este executatã de bãnci ºi creditori. Cã aici, situaþia nu este rozã, se ºtie de 20 de ani, dar în ultimele luni, parcã lucrurile merg din rãu în mai rãu. Drumurile sunt praf ºi aratã ca tranºeele din Fâºia Gaza, traficul, pentru cã acum se lucreazã ºi la canalizare, este restricþionat pe mai multe porþiuni, multe clãdiri stau sã cadã, iar numãrul ºomerilor este cel mai mare din Valea Jiului, raportat la numãrul populaþiei. Acum, bãncile vor putea cât de curând sã ºi “închidã” primãria. “ Salariile, pânã la ora actualã le-am asigurat întregului personal, dar începând de lunã viitoare s-ar putea sã intrãm în declin, întrucât împrumutul de la BCR a ajuns la scadenþã ºi banca ne

producþie, dar acest lucru s-a întâmplat în ultimii douãzeci de ani în România. Mi-aº dori sã fie un preþ mai mare ºi atunci cu siguranþã nu ar mai fi nevoie de subvenþii ºi mineritul ar devenii rentabil ºi nu am mai fi noi Valea Jiului oaia neagrã a economiei româneºti. Cred cã este momentul sã se ia o decizie în privinþa susþinerii CNH ºi a mineritului ºi sã se plãteascã un preþ mai mare pe tonã de huila, pentru cã nu mi se pare corect sã învinovãþim minerii ºi CNH-ul ºi Valea Jiului pentru un asemenea aspect care nu þine de Valea Jiului ºi este un preþ impus de la Bucureºti”, mai spune Monica Iacob Ridzi. În primul rând eu sper din suflet sã nu se declanºeze procedura de litigiu împotriva statului român. Eu sper cã acest lucru sã nu se întâmple ºi cã lucrul sã continue în ritmul normal ºi în privinþa infintarii Complexului Energetic Hunedoara ºi continuarea activ-

itãþii mineritului din Valea Jiului. Parlamentarul vrea rãspunsuri concrete de la ministrul Economiei, Daniel Chitoiu. Monica Iacob Ridzi aºteaptã un rãspuns în scris, dupã ce sãptãmânã trecutã i-a trimis o scrisoare deschisã ministrului, scrisoare care a rãmas fãrã rãspuns. „Nu mi-a rãspuns, de aceea am ºi apelat la acest instrument pe care îl am ca deputat la dispoziþie, ºi anume am apelat la a-i adresa o interpelare pentru cã este obligat sã-mi rãspundã unei interpelãri pe care i-o adresez ca ºi deputat. Din pãcate nu am primit absolut niciun rãspuns la scrisoarea deschisã pe care i-am adresato, fiind îngrijoratã real de faptul cã s-ar putea bloca activitatea minierã din Valea Jiului, cã s-ar putea sista ajutorul de stat pe o perioadã de ºase luni. Dacã sã vã demarã un proces de verificare din partea Comisiei Europene ca urmare a declaraþilor apãrute în presã ºi anume a faptului cã s-a plãtit un preþ pe tonã de huila sub costurile de producþie”, mai precizeazã deputatul. Parlamentarii hunedoreni au fãcut front comun ºi îi solicitã ministrului Economiei reanalizarea situaþiei de la Compania Naþionalã a Huilei ºi regândirea unei strategii concrete pentru societatea huilei. Mai mult, ei cer ºi un preþ corect pentru cãrbune, adicã egalizarea preþului de vânzare cu cel de producþie. Raul IRINOVICI

Bãncile abia aºteaptã sã punã sechestru pe bugetul local al Primãriei Aninoasa

executã, nu ne mai pãsuieºte. Dacã face acest lucru suntem blocaþi cu toate conturile din Trezorerie, iar sumã se ridicã undeva la 40 de miliarde lei vechi. Împrumutul este girat cu bugetul, iar banca va face poprire pe conturile din trezorerie. Nu vom mai avea bani de salarii, nu vom avea bani de iluminat public, iar muncã patrioticã mã gândesc cã nu va face niciun angajat”, a declarat Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa.

nsolvenþa, o variantã acceptatã

Despre Aninoasa ca fiind prima localitate din România care ar da faliment s-a mai vorbit ºi pe vremea

când Ilie Botgros era primar, iar acum, aceastã posibilitate este adusã din nou în discuþie ºi chiar agreatã. Dacã acest lucru s-ar întâmpla, atunci cu siguranþã ar fi o premierã. “ Ar fi posibil acest lucru ºi ar fi chiar una dintre variante. Nu vorbim chiar de faliment, pentru cã este impropriu spus , dar putem spune de intrarea în insolvenþã, care este prevãzutã ºi pentru instituþiile publice. Se poate ºi ca o primãrie sã intre în insolvenþã, se numeºte un administrator judiciar care rezolvã problemele curente ale primãrie, creditori, debitori, pânã la stingerea tuturor creanþelor. Pe urmã, lucrurile vor intra în normalã”, a mai spus Nicolae Dunca. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 10 octombrie 2012

Apa Serv forþeazã mâna rãu platnicilor:

”Suntem societate comercialã, nu de binefacere” S -a stârnit un nou scandal o datã cu trecerea la debranºarea scãrilor de bloc de cãtre SC Apa Serv Petroºani, care îºi asumã consecinþele.

SC Apa Serv Petroºani a trecut de la a determina marii consumatori de apã - prin diverse metode, unele controversate – sã plãteascã serviciile furnizate de distribuitorul de apã, dar mai ales sã diminueze major sustragerile. Cu tot scandalul declanºat, încasãrile au început sã creascã considerabil, iar cantitatea de apã facturatã este mai mare datoritã citirilor corecte de apometre. Directorul Apa Serv, Costel Avram, susþine cã interesul societãþii este sã aibã clienþi buni ºi mulþi pentru ca firma sã fie funcþionalã la standardele cerute. De amintit cã SC Apa Serv s-a aflat în pragul colapsului pentru cã nimeni nu avea curajul sã facã o curãþenie a pilelor ºi relaþiilor, ca sã nu le numim altfel, pentru a nu plãti consumurile. Directorii, numiþi politic, fãceau politica partidului lor ºi care partid dorea sã-ºi batã cuie în tãlpi devenind nepopular. Când ceri corectitudine, se spune cã trebuie sã fii corect. Noul director, Costel Avram, a fost numit inconºtient datoritã cruciadei duse împotriva rãu

platnicilor ºi cã acest lucru va însemna pieirea sa. Dupã numele sonore care au avut probleme în acest sens, a început debranºarea cetãþenilor. Ca urmare, marþi, câþiva cetãþeni s-au arãtat indignaþi cã a fost stopatã furnizarea apei pe scãri de bloc. La blocul 62, de pe strada Aviatorilor, din Petroºani, cei care erau în regu-

lã, cu plata la zi, reclamau nedreptatea fãcutã de Apa Serv: eu plãtesc ºi ei îmi taie apa?!! ”Referitor la blocul 62 de pe strada Aviatorilor, situaþia se prezintã astfel: sunt 14 apartamente, din care 8 au branºamente separate. Din cele 6 rãmase, 4 apartamente au datorii de 70 milioane lei vechi. Da, douã familii au plãtit, drept pentru care îmi cer scuze pe aceastã cale ºi le transmit cã au posibilitatea de a se branºa separat ºi eu îi voi ajuta în acest sens, dacã doresc, iar ceilalþi trebuie sã plãteascã. Intenþia mea este sã dau apã la toatã lumea. În urma mãsurilor luate, am ajuns sã diminuãm major furturile, iar la nivelul Vãii Jiului, facturarea apei a fost cu 100.000 mc de apã în plus, apã care nu se regãsea pânã acum în înregistrãrile con-

toarelor. În plus, încasãrile directe de la o lunã la alta, timp de trei luni, au crescut. Mulþumesc clienþilor Apa Serv, buni platnici. Cu ceilalþi, care sunt datori, vom negocia pentru a gãsi soluþii, dar cu hoþii nu facem nici o negociere. Mai este o situaþie, cea de pe strada Saturn, unde sunt douã blocuri care însumeazã o datorie de 753 de milioane, ºi cele sociale – 520 de milioane. Cu toatã responsabilitatea spun cã nu vom da drumul la apã pânã nu se plãtesc aceºti bani ºi ne asumãm consecinþele. Problemele sociale le rezolvã Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale ºi primãriile, nu noi. Noi nu putem fi societate de binefacere. Aici sunt locuri de muncã, reþele de întreþinut ºi reparat, laboratoare ºi trebuie sã prestãm un serviciu vital pentru popu-

laþie, suntem societate comercialã. Mulþi au înþeles acest lucru, iar în ce priveºte societãþile comerciale, ºi ele intrã în normal. Ieri, spre exemplu, SC Parângul – HP a achitat prejudiciul creat, la fel ºi persoanele cu funcþii gãsite în neregulã. Am avut discuþii ºi cu Art Forest, unde s-a furat apã timp de vreo trei ani, ºi sunt sigur cã îºi vor plãti ºi ei datoria. Voi face o situaþie exactã a SC Apa Serv pe cele trei luni de activitate a mea pe care o voi prezenta. Vom da drumul la un site, o paginã de internet, pe care vom posta informaþii utile clienþilor noºtri, dar va exista ºi un clasament al rãu platnicilor. Eu vreau ca aceastã societate sã funcþioneze bine, cu scopul pentru care a fost creatã” – a declarat directorul SC Apa Serv Petroºani, Costel Avram. Ileana FIRÞULESCU

Groapa buclucaºã ºi.. “Dorel” de la ApaServ groapã a cãrei vechime este de aproape o jumãtate de lunã va atrage, cu siguranþã, sancþionarea a cel puþin unui “Dorel” de la ApaServ.

În urma unei avarii semnalatã de cetãþenii din cartierul Aeroport, mai exact strada Viitorului, o echipã de la ApaServ s-a deplasat în urmã cu ceva vreme în zonã pentru a remedia defecþiunea. În

zonã tocmai se spãrsese o þeavã, iar apa þâºnea din asfalt ca un mic gheizer. De menþionat cã pânã la apariþia echipei rapide de intervenþie de la ApaServ, au trecut, numai douã zile, destul cât sã spele strada. Dar, mai bine mai târziu decât niciodatã. Operaþiunea s-a desfãºurat în douã etape: Unu: cu gãleata, care s-a dovedit ineficientã. Doi: cu pompa, mult mai utilã decât prima variantã. În cele din urmã, în zona avariatã a apãrut, totuºi, ºi un excavator. Aceasta este descrierea, pe scurt, ºi plasticã fãcutã de un

localnic care a asistat la neputinþa echipei rapide de intervenþii de la ApaServ. Partea a doua. Groapa s-a dovedit pânã acum a fi învingãtoare în lupta cu echipa rapidã de intervenþii de la ApaServ... A rãmas aºa cum au lãsat-o “Doreii”. Adicã neastupatã. Aceasta a fãcut faþã chiar ºi vigilentului director Costel Avram. La începutul acestei sãptãmâni, directorul Costel Avram a fost sesizat în legãturã cu lucrarea neterminatã de pe strada Viitorului. Acesta, la rândul sãu, le-a transmis angajaþilor sã... treacã la treabã! Numai cã, acestora le-a intrat pe o ureche ºi le-a ieºit pe cealaltã... Ieri, groapa era aºa cum au lãsat-o în urmã cu aproape jumãtate de lunã. Tristã ºi neastupatã! Post-scriptum la groapã: cine se face vinovat dacã dintr-o nefericitã întâmplare, o persoanã se accidenteazã, în zona

respectivã fiind foarte mulþi copii care se joacã? În altã ordine de idei, avem informaþii cã groapa va atrage un mic

“cutremur” la ApaServ, iar cel puþin o persoanã îºi va pierde scaunul cãlduþ, asta în cel mai fericit caz. Marius MITRACHE

Cronica Vãii Jiului |Joi, 11 octombrie 2012

6 Culturã u o impresionantã participare, Atelierul internaþional de arhitecturã Petrila/Petroºani reprezintã startul pentru crearea unei strategii de dezvoltare a oraºului Petrila prin reutilizarea patrimoniul industrial - Exploatarea Minierã Petrila – având

Culturã 7

Atelier internaþional de arhitecturã pentru nemurirea noastrã, la Petrila/Petroºani ca modele Ruhr Germania, Fabrica Noisiel, Monceau-lesMines în Franþa, Uzinele Van Nelle din Olanda etc.

COLÞUL LUI DENIS

”Caricaturistul Ion Barbu nu este numai caricaturist. Înfiinþeazã reviste ºi edituri, organizeazã festivaluri, descoperã tineri talentaþi, îi însufleþeºte pe alþi artiºti, care suferã de blazare, iniþiazã afaceri (cu profit mai mult cultural decât financiar). A susþinut-o, de pe vremea când era o necunoscutã, pe originala cântãreaþã Ada Milea. A predat studenþilor cursuri despre utilizarea caricaturii în presã. A înfiinþat nu demult Editura Ha, Ha Ha la Petrila, oraº din care el ºi fratele sãu, Mihai Barbu, au fãcut una din reºedinþele culturii române” – scria, cu ani în urmã, Alex ªtefãnescu în România Literarã despre petrileanul Ion Barbu. Dar câte nu a fãcut Ion Barbu! Printre multe altele, Barbu a lansat încã o provocare, în stilul sãu caracteristic – ” Mina Petrila a murit, trãiascã mina Sîrbu!”… Astfel, în acest octombrie 2012, a reuºit sã iniþieze o acþiune de anvergurã ºi sã adune în jurul sãu specialiºti cu experienþã ºi tineri cu minþi cutezãtoare pentru ”Concursul de soluþii Petrila – 2050”. În plus, a reuºit sã se facã ascultat de autoritãþile locale ºi nu numai, care au îmbrãþiºat ideea Barbului de la Petrila. Este un proiect cutezãtor, a cãrui primã parte etapã începe duminicã, 14 octombrie, sub denumirea ”Atelier internaþional de arhi-

declin economic. (Am putea lua ca exemplu de reuºitã în acest sens cazul oraºului minier Roubaix din Franþa) Context local: Una dintre aceste zone, este Valea Jiului, al cãrei caz de decãdere economicã ºi socialã este bine cunoscut în România. În acest moment, se încearcã o „ecologizare” a zonei, sinonimã cu „tabularasa” deºi

tecturã – Petrila/Petroºani”. Pe parcursul unei sãptãmâni, workshopul va fi unul intens. Iniþiatorii îºi fundamenteazã astfel demersul:

Atelierul de Regenerare Urbanã Post - Industrialã - etapa I - în perioada 14-20 octombrie 2012 Descriere CINE: A.D.E.R.F - Asociaþia Studenþilor ºi Doctoranzilor Români din Franþa ºi Societatea Culturalã Condiþia Românã împreunã cu Universitatea tehnicã ClujNapoca, Facultatea de

Arhitecturã ºi Urbanism, cu sprijinul: Universitatea Petroºani Primãria oraºului Petrila Exploatarea Minerã Petrila Asociaþia pentru Arheologie Industrialã Ordinul Arhitecþilor din România Ordinul Arhitecþilor din România, Filiala Hunedoara Fundaþia Pro Patrimonio. Acest atelier reprezintã prima parte a unui proces mai lung, ce îºi doreºte o perenizare, având ca rezultat final contribuþia la crearea unei strategii de dezvoltare a oraºului Petrila în relaþie cu un scenariu de reutilizare a patrimoniul sãu industrial Exploatarea Minierã Petrila.

DE CE Context european: Patrimoniul Industrial constituie în Europa un subiect de profund interes, iar în ultimii 20 de ani au abundat exemplele de proiecte reuºite de reconversie în acest domeniu. Acestea se gãsesc cu precãdere în þãri precum Germania, Franþa, Olanda, Belgia (ex. Zona Ruhr în Germania, Fabrica Noisiel, Monceau-les-Mines în Franþa, Uzinele Van Nelle în Olanda) Context naþional: România deþine un patrimoniu industrial deosebit de bogat, localizat în mai multe zone, în funcþie de specificul industrial al fiecãreia. Acest patrimoniu, se bucurã de foarte puþinã recunoaºtere din partea reprezentanþilor locali aflându-se în pericol, deºi ar avea totodatã potenþialul de a deveni un vector de dezvoltare în aceste

foste zone industriale, în mare parte aflate în

Preparaþia Cãrbunelui Petrila a fost înfiinþatã în 1931 ºi a fost consideratã cea mai mare din lume, cu o capacitate de preparare a cãrbunelui de 270 tone/orã. A fost închisã in 2003. Urmeazã mina Petrila…

problema economicã a reorientãrii profilului acestor oraºe rãmâne. În aceastã situaþie, devine vitalã sensibilizarea factorilor de decizie din aceste oraºe, pentru a putea scoate în evidenþã imensul potenþial economic pe care aceste regiuni industriale l-ar putea avea.

reconsiderarea abordãrii faþã de acest tip de situri ºi în evitarea pierderii imense pe care ar constitui-o patrimoniul industrial românesc, evitând în acelaºi timp o muzeificare ºi utilizându-l ca pârghie de relansare economicã. CUM:

Context Petrila: În contextul Vãii Jiului, oraºul Petrila se remarcã în primul rând prin calitatea fondului industrial existent, dar mai ales ºi prin interesul unui nucleu al comunitãþii locale faþã de acest patrimoniu ºi dorinþa lor de a gãsi o soluþie spre a-l folosi la adevãrata sa valoare. Argument: Atelierul internaþional de arhitecturã Petrila – Regenerarea unui peisaj industrial - rezultã din acest interes al zonei sale industriale cât ºi al locuitorilor sãi. Avem certitudinea cã prin puterea exemplului, acesta va constitui un prim pas în

Pentru ca soluþiile oferite sã gãseascã o viabilitate în contextul social al oraºului Petrila, este necesarã o abordare la diferite scãri, atât din punct de vedere arhitectural cât ºi urbanistic ºi sociologic. De aceea, considerãm oportunã îmbinarea acestor specialitãþi conducând înspre un rãspuns cât mai complet. De asemenea, credem cã posibilitatea de a realiza o întâlnire a expertizelor strãine cu cele autohtone este una vitalã, având pe de-o parte experienþa unor asemenea proiecte deja realizate, iar pe de altã parte abordarea ºi cunoaºterea elementului local. Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului |Joi, 11 octombrie 2012

Culturã 7

Atelier internaþional de arhitecturã pentru nemurirea noastrã, la Petrila/Petroºani ca modele Ruhr Germania, Fabrica Noisiel, Monceau-lesMines în Franþa, Uzinele Van Nelle din Olanda etc.

COLÞUL LUI DENIS

tecturã – Petrila/Petroºani”. Pe parcursul unei sãptãmâni, workshopul va fi unul intens. Iniþiatorii îºi fundamenteazã astfel demersul:

foste zone industriale, în mare parte aflate în

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 octombrie 2012

8 Actualitate upã publicarea D auditului de la Compania Naþionalã a

Cosmin Nicula a depus o interpelare lui Daniel Chitoiu

Huilei, oamenii politici din judeþul Hunedoara îi solicitã ministrului Economiei sã reanalizeze situaþia ºi sã caute vinovaþii în afarã societãþii cãrbunelui. Senatorul hunedorean Cosmin Nicula a depus o interpelare adresatã ministrului Economiei Daniel Chitoiu prin care îi solicitã ministrului de resort sã analizeze situaþia Companiei Naþionale a Huilei. Interpelarea vine în urma auditului realizat de Curtea de Conturi la CNH. «I-am solicitat sã-mi punã la dispoziþie toatã corespondenþa pe care Ministerul Economiei a avut-o cu reprezentanþii CNH ºi ai sindicatelor din Valea Jiului în perioada 1997-2012. Doresc sã primesc un rãspuns cât se poate de corect de la

eºi telenovela continuã, iar Dan Diaconescu vrea sã pãstreze încã suspansul, apropierea dintre fostul deputat PDL Monica Iacob – Ridzi (actualmente independentã) ºi Partidul Poporului este tot mai evidentã.

Invitatã în studioul OTV, unde Dan Diaconescu a pregãtit ca la carte spãlarea imaginii acesteia, care a avut un spaþiu amplu pentru a-ºi susþine ºi dovedi nevinovãþia în scandalul de corupþie, Monica Iacob – Ridzi a precizat clar cã PP-DD este singura opþiune, dincolo de pãstrarea

“Pânã la urma urmei trebuie sã gãsim adevãratul vinovat în legãturã cu ceea ce se întâmplã cu mineritul în Valea Jiului”

domnul ministru, pentru a face odatã pentru totdeauna lumina în cazul denigrãrii CNH ºi a mineritului din Valea Jiului de sãptãmâna trecutã de pe posturile de televiziune centrale. Pânã la urma urmei trebuie sã gãsim adevãratul vinovat în legãturã cu ceea ce se întâmplã cu mineritul în Valea Jiului”, a declarat senatorul social democrat Cosmin Nicula. Nicula spune cã vinovaþi pentru situaþia actualã a Companiei nu sunt cei din interior, ci

aceºtia trebuie cãutaþi în alte locuri, ºi anume la minister. « În primul rând vinovaþii vor fi descoperiþi în urma acestor sesizãri pe care le-am fãcut ºi noi le vom face publice pentru cã pânã la urma bãieþii ãºtia din companie ºi de la sindicate au mers acolo tocmai pentru a cere o mãrire a preþului gigakaloriei, pentru cã nu mai fãceau faþã la preþul pe care Ministerul Economiei îl impunea. Dupã toatã aceastã perioadã, tot cei de la minister au venit ºi au zis

cã cei din CNH au vândut sub preþul pieþei, mi se pare cea mai mare ipocrizie a unora care stau acolo pe scaune de douãzeci de ani ºi profitând de CNH prin diferite metode. Vinovaþii ar trebui sã iasã în faþã ºi sã rãspundã legii ºi organelor statului pentru dezastrul pe care ei l-au fãcut timp de zece, unsprezece ani în CNH ºi în Valea Jiului”, mai spune Nicula. Senatorul este decis sã facã tot ce îi stã în putinþã pentru cã adevãrul legat de Compania Naþionalã a Huilei sã iasã la suprafaþã. “Mi se pare foarte normal cã aceste demersuri sã continue ºi eu nu mã voi lãsa, oricum dupã ce voi primii acest rãspuns din partea ministerului , întâi mã voi adresa organelor competente ale statului. Sã vedem pânã la urmã de unde pleacã aceasta ipocrizie, cine a început-o ºi cine trebuie sã rãspundã pânã la urma urmei. Nu este corect sã zici cã tu ca ºi Companie Naþionalã a

Huilei dai cãrbunele sub preþul pieþei, când ministerul nu-þi accepta un preþ mai mare, dar în acelaºi timp tu ca ºi minister , dai comenzi de cumpãrare din Ucraina, Africa de Sud sau Australia. Nu mi se pare normal acest lucru ºi pânã la urmã cineva va trebui sã rãspundã pentru ce s-a întâmplat acolo. Voi merge pânã la capãt cu demersurile mele ºi rãspunsurile pe care ministrul le va trimite, eu mai departe le voi trimite ºi televiziunilor care au denigrat. Sã vadã ºi ei care este realitatea ºi de acolo putem sã tragem concluzii”, mai declarã parlamentarul hunedorean. Rezultatele unui audit realizat de Curtea de Conturi la Compania Naþionalã a Huilei SÃ Petroºani aratã cã, în perioada 2009-2011, societatea de stat a pierdut 543,7 milioane lei pentru cã a vândut cãrbunele la preþuri mai mici decât costul de producþie. Raul IRINOVICI

Monica Ioacob – Ridzi în studiourile OTV

Aproape a semnat în direct adeziunea la PP-DD independenþei politice. Monica Iacob – Ridzi a mai spus cã mama sa este o admiratoare a PP-DD ºi o „OTV-istã” pasionatã. Iar Dan Diaconescu a sfãtuit-o sã „îºi asculte mama”. Un pic a mai lipsit ca adeziune a Monicãi Ridzi la PP-DD sã nu fie scrisã chiar acolo în studio, însã Dan Diaconescu a precizat cã va trebui sã se consulte „cu poporul”. Oricum, invitarea politicianului hunedorean în studiourile OTV a constituit ºi un barometru pentru imaginea fostului ministru al Tineretului, dar cum marea majoritate a

onica Iacob Ridzi va M candida pentru colegiul de Est al Vãii Jiului. Aceastã miºcare politicã este ca ºi decisã ºi Haralambie Vochiþoiu spune cã un astfel de candidat e nimerit pentru Valea Jiului. Monica Iacob Ridzi a intrat live la emisiunea lui Dan Diaconescu de la OTV ºi acum cei din Hunedoara vorbesc despre posibila candidaturã a acesteia din partea PPDD pe colegiul din Vale. „Se pare cã lucrurile merg în direcþia aceasta ºi Monica Iacob Ridzi va fi candidatul PPDD pe Colegiul Petroºani – Petrila -. Aninoasa. N-a fost nimic preconceput în ceea ce s-a întâmplat la emisiunea de la OTV, lucrurile au mers

tru mizeriile pe care USL le-a fãcut de câteva luni încoace românului de rând. Îi rãmân douã variante: independentã sau PP_DD – istã. Rãmâne ca dumneavoastrã, publicul, din acest moment sã ne transmiteþi pãrerile dvs. Nu am luat nicio decizie ºi nici nu o sã iau fãrã poporul român ºi, în funcþie de cum decideþi dvs. o sã vã comunicãm oficial. Cert este cã, dupã mesajele pe care le-am primit, doamna Ridzi va mesajelor venite de la telespectatori au fost pro Monica Iacob – Ridzi, urmãtorul pas este aproape subînþeles. „deci

aþi auzit. USL trage de doamna Monica Iacob – Ridzi, de PDL nu mai vrea sã audã, dar nici de USL nu mai vrea sã audã, pen-

Monica Iacob Ridzi ºi Vochiþoiu, în tandem pentru Valea Jiului

natural,iar noi am înþeles cum Valea Jiului o vrea pe Monica din partea acestei formaþiuni. Oamenii o vor deputat în continuare, asta ºi datoritã notorietãþii de care se bucurã pe plan politic, dar ºi pentru cã poate duce aici fonduri, ori pentru reuºitele soþului sãu de la Petroºani”, a declarat Haralambie Vochiþoiu, preºedintele PPDD Hunedoara.

Vochiþoiu sperã ca va candida în tandem cu Monica Iacob Ridzi, chiar dacã pânã nu demult, interesele sale nu o acceptau ºi pe aceasta. „Dacã dumneaei ºi-a dorit sã candideze ºi din partea partidului nostru, pentru cã avea douã opþiuni, ne bucurãm ºi sper sã facem un tandem bun, deputat-senator pe Colegiul de Est”, a mai spus Vochiþoiu. Monica Iacob Ridzi a demisionat din PDL ºi pânã sã intre în direct la Dan Diaconescu, unde a spus cã ºi mama sa îºi doreºte sã candideze pentru acest partid, spunea cã va fi independentã. Diana MITRACHE

face parte din noul parlament. Nu vãd cum ar putea pierde acel Colegiu. Acum rãmâne sã vedem ºi poporul ce va decide, dar ºi Monica Iacob – Ridzi care, aþi auzit, are douã opþiuni clare, independentã sau PP-DD, fiidcã mama ei este deja OTVistã, la fel ca ºi dumneavoastrã, de multã vreme încoace”, a spus Dan Diaconescu în emisiunea în care a fost invitatã Monica Iacob. – Ridzi. Asta dupã un schimb reciproc de amabilitãþi. Carmen COSMAN

rimarul municipiului Petroºani va participã la o conferinþã organizatã de Comisia Europeanã care are în prim plan problema romilor. Evenimentul este gãzduit de capitala Ungariei.

Lucrãrile derulate sub titulatura “Mayors Making the Most of EU Funds for Roma Inclusion” se deruleazã în perioada 10-12 octombrie ºi sunt organizate de Comisia Europeanã. „Prezenþa mea în acest cadru onorant este justificatã, în primul rând, de dorinþa de a identifica cât mai multe soluþii eficiente ºi imediate pentru rezolvarea acestei probleme delicate pentru toþi, dar fireascã pentru o societate în tranziþie. Ca sã poþi vedea soluþiile trebuie sã

Actualitate 9

Tiberiu Iacob Ridzi, la întrunirea primarilor din UE

te apropii de probleme, nu sã fugi de ele, ºi de aceea orice abordare de

rimãriile vor primi P sprijin pentru reabilitarea sistemului de termoficare, iar criteriile pe baza cãrora vor fi alese nu vor fi cele politice, a declarat, marþi, la o conferinþã pe teme de energie, premierul Victor Ponta. “Subvenþia la energia termicã a fost ridicatã de anul trecut. Sigur, a fost o mãsurã luatã mult prea brutal ºi majoritatea oraºelor mari, începând cu Bucureºti, Iaºi ºi alte oraºe mari, au probleme aproape insurmontabile în aceastã iarnã, motiv pentru care Ministerul Administraþiei ºi Internelor, cu Ministerul Finanþelor ºi cu reprezentanþii primãriilor au lucrat ºi lucreazã în aceastã perioadã la mai multe variante de a sprijini trecerea treptatã la un sistem fãrã subvenþii. La Petroºani încã se primesc cereri pentru subvenþia la cãldurã. Chiar de ieri (miercuri-n.r.) au fost primite primele cereri din partea populaþiei. La Petroºani, Primãria va subvenþiona ºi în acest an preþul gigacaloriei în cazul apartamentelor racordate la sistemul centralizat de încãlzire, dar va acordã ºi ajutoare pentru cei care încãlzesc locuinþele cu combustibili solizi sau cu gaze. Potrivit primarului municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob-Ridzi în aceastã iarnã nu vor exista probleme cu încãlzirea locuinþelor, iar de la bugetul local se va susþine, prin subvenþie, facturile la

aceastã manierã este binevenitã. Va fi o discuþie la nivel european ºi noi, Petroºaniul, vom fi acolo”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În cadrul acestei conferinþe vor avea loc întâlniri importante cu factori de decizie guvernamentali ºi locali cu scopul de a atrage fonduri

nerambursabile pe proiecte ce privesc incluziunea socialã a persoanelor de etnie romã din comunitãþile Uniunii Europene. Cheltuielile aferente acestui eveniment sunt suportate de cãtre Comisia Europeanã. Edilul din Petroºani s-a implicat direct în reintegrarea romilor expulzaþi din Franþa, în urmã cu câteva luni, când 20 de persoane din localitate au fost trimise în þarã. „Am oferit din fondul locativ de stat o locuinþã unei familii revenite din Franþa care a ºi decis sã rãmânã în localitate. Este un pas pe care lam fãcut ºi o mânã întinsã în sensul reintegrãrii populaþiei de etnie romã. Noi nu facem diferenþe între cetãþenii noºtri”, a mai declarat primarul din Petroºani.

Delegaþie italianã oaspeþi ai preºedintelui CJ Mircea Ioan Moloþ delegaþie din regiunea Sardinia – Italia O efectueazã o vizitã în judeþul Hunedoara în perioada 11-12 octombrie 2012, în cadrul unui proiect european intitulat „TERRA MADRE”. Programul delegaþiei italiene cuprinde printre altele o întâlnire cu preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, joi 11 octombrie a.c., la ora 11.30, la sediul C. J. Hunedoara, urmatã de o conferinþã de presã la ora 12.00. Vineri, 12 octombrie a.c., la ora 10.00, tot la sediul C.J.Hunedoara, va avea loc o dezbatere intitulatã “Revenirea foºtilor deþinuþi pe piaþa muncii ºi integrarea lor în societate”, la care au fost invitaþi reprezentanþi ai instituþiilor de profil din judeþ. Proiectul transnaþional „TERRA MADRE” finanþat prin Fondul Social European, POR Sardinia - Italia se adreseazã sistemului penitenciar ºi are ca scop stabilirea de bune practici pentru transformarea timpului petrecut în închisoare într-o perioadã de reabilitare, în cadrul unor programe de acþiune prin agricultura socialã.

Maximilian GÂNJU

Sprijin guvernamental pentru reabilitarea sistemului de ter moficare

încãlzire pentru cei racordaþi la sistemul centralizat. Subvenþia va fi acordatã tuturor celor care se încãlzesc cu agent termic în sistem centralizat ºi nu existã un barem în funcþie de venit. La sistemul de termoficare din Petroºani sunt racordate aproximativ 2.500 de apartamente, iar Primãria a suportat, iarna trecutã, 42,86 la sutã din costul gigacaloriei, astfel cã populaþia a plãtit aproximativ 136 de lei pe gigacalorie. Valoarea subvenþiei ar putea fi aceeaºi ºi în acest sezon rece, întrucât furnizorul de agent termic nu poate majorã preþul gigacaloriei fãrã a exista o decizie în acest sens de la Autoritatea Naþionalã de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Reabilitarea sistemului de termoficare cu ajutorul Guvernului ar fi beneficã pentru administraþiile locale în condiþiile în care acestea fac eforturi pentru acest lucru. Preþul gigacaloriei plãtit de cãtre populaþie diferã foarte mult

în oraºe, astfel cã dacã la Arad va fi în jur de 280 de lei, iar la Oradea de circa 235 de lei, la Petroºani, Braºov sau Zalãu locuitorii vor plãti sume cuprinse între 136 de lei ºi 170 de lei pentru gigacalorie. “Creºterea preþului la gaze naturale cu siguranþã afecteazã costurile de producþie. Însã preþul la agentul termic este reglementat de ANRE. Iarna trecutã am vândut gigacaloria cu aproximativ 152 de lei, la care s-a adãugat preþul de distribuþie”, a declarat Doru Viºan, directorul Electrocentrale Paroºeni, furnizorul de agent termic din Valea Jiului. În medie, în luna ianuarie a acestui an, pentru o garsonierã din Petroºani racordatã la sistemul de termoficare factura la încãlzire a fost de 170 de lei, cea pentru un apartament de douã camere 284 de lei, iar pentru cele cu trei camere 330 de lei. Raul IRINOVICI

Componenþa delegaþiei din Italia este urmãtoarea: - Carreda Marco - coordonator al proiectului transnaþional „Terra Madre”, - Nigro Lucia - coordonator al proiectului transnaþional “Terra Madre”, - Comina Antonello - reprezentant al Cooperativei Sociale Consorþiul Terra Madre, - Pinna Antonio - primar al localitãþii Norbello, - De Gesu Gianfranco -inspector, Administraþie Penitenciar, - Loi Giovanni Battista - fost Comandant la Penitenciarul Oristano, - Ramos Shkanely - reprezentant al Cooperativei Sociale Consorþiul Terra Madre.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 octombrie 2012

8 Actualitate upã publicarea D auditului de la Compania Naþionalã a

Cosmin Nicula a depus o interpelare lui Daniel Chitoiu

“Pânã la urma urmei trebuie sã gãsim adevãratul vinovat în legãturã cu ceea ce se întâmplã cu mineritul în Valea Jiului”

Monica Ioacob – Ridzi în studiourile OTV

aþi auzit. USL trage de doamna Monica Iacob – Ridzi, de PDL nu mai vrea sã audã, dar nici de USL nu mai vrea sã audã, pen-

Monica Iacob Ridzi ºi Vochiþoiu, în tandem pentru Valea Jiului

rimarul municipiului Petroºani va participã la o conferinþã organizatã de Comisia Europeanã care are în prim plan problema romilor. Evenimentul este gãzduit de capitala Ungariei.

Actualitate 9

Tiberiu Iacob Ridzi, la întrunirea primarilor din UE

te apropii de probleme, nu sã fugi de ele, ºi de aceea orice abordare de

Maximilian GÂNJU

Sprijin guvernamental pentru reabilitarea sistemului de ter moficare

10 Diverse rima încercare de reglementare juridicã referitoare exclusiv la domeniul circulaþiei pe drumurile publice a avut loc, în România, în anul 1859. când, în Bucureºti, se elaboreazã cu titlu experimental primul regulament intitulat “Ordonanþa pentru reglementarea trãsurilor în Bucureºti”.

Cronica Vãii Jiului |Joi, 11 octombrie 2012

Acest act experimental rãmâne în vigoare timp de 9 ani, adicã pânã în 1868. când Consiliul Comunal al Capitalei a votat la 9 aprilie un “Regulament pentru trãsurile de piaþã ºi Bucureºti” care prevedea printre altele:” 1. nimeni nu e volnic a conduce trãsura fãrã livret; 2. trãsurile sã fie curate ºi de buna stare, iar hrana cailor sã fie: fân, ovãz ºi orz. cãci orice trãsurã cu cai în stare de slãbire se va opri d-a mai circula; 3. conducãtorii sã fie îmbrãcaþi curat, cu haine cuviincioase; 4. conducãtorii n-au voie a fuma când sunt în mers cu muºterii; 5. birjarii prinºi pe caprã beþi. Se vor aresta; 6. toate trãsurile vor avea, noaptea, felinare aprinse. De asemenea, “nu va putea þine hãþurile în

Ziua permisului de conducere românesc 11 octombrie

mânã prin Capitalã decât acela care va avea asupra sa un act semnat de notabilii suburbiei ºi de starostele respectiv, cum cã arc probitatea cerutã ºi este capabil a conduce cu ºtiinþa trebuincioasã, pentru siguranþa publicã ºi vor fi îmbrãcaþi curat cu uniformã, ºapcã cu doua trese, surduc lung, pânã din jos de genunchi douã rânduri de nasturi galbeni”. De asemenea, “sã nu suie pe caprã acela care nu a împlinit 21 de ani” ,.... “sã meargã numai pe partea dreapta a strãzilor ºi sã nu transporte bagaje dupã ora 9 seara. În anul 1906, în Monitorul Oficial nr.211 din 19 decembrie, este publicat “Regulamentul poliþiei rulajului ºi circulaþiei pe cãile publice”. Un an mai târziu, în 1907, dispoziþiile “Regulamentului poliþiei rulajului ºi circulaþiei publice” a fost completat cu primele dispoziþii referitoare la obligativitatea ca

toate persoanele care doresc sã conducã autovehicule sã posede “brevetul” de ºofer, care putea fi obþinut în urma susþinerii unui examen. Primele examene pentru obþinerea permisului de conducere au fost organizate în decembrie 1907, dar primele cursuri de pregãtire a celor care doreau permis de conducere au fost deschise abia în ianuarie 1911. Examenul a constat într-o probã de vitezã pe ºosea ºi o probã de frânare instantanee în momentul în care examinatorul arunca în fata automobilului aflat in plina vitezã, un sac umplut cu paie. La data de 11 octombrie 1913 a intrat în vigoare, prin publicarea în Monitorul Oficial nr.156, “Regulamentul pentru circulaþiunea autovehiculelor” care prevedea o serie de condiþii referitoare la condiþiile în care se putea conduce un autovehicul.

HOROSCOP

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

11 o c t o m b r i e 2 0 1 2

Este posibil sã primeºti o sumã de bani pe care o aºtepþi de mai mult timp. Eºti cam obosit, dar ideile pe care le ai te ajutã sã te descurci fãrã probleme. Cel mai favorizat rãmâne totuºi domeniul intelectual, în care poþi avea o realizare deosebitã.

De energie nu duci lipsã ºi de aceea ai tendinþa de a te implica în activitãþi dintre cele mai diverse. Eºti entuziast ºi bine dispus. Puterea ta de convingere este mare, ceea ce îþi permite sã obþii promisiuni importante. Þi se propune o cãlãtorie.

Te tenteazã sã ieºi la cumpãrãturi pentru aþi satisface unele mofturi. N-ar fi exclus nici ca persoanele mai tinere din familie sã aibã nevoie de o sumã de bani care nu îþi este tocmai la îndemânã. Relaþia cu fraþii revine în actualitate.

Eºti cam impresionabil ºi nu este cazul sã te împiedici prea mult în problemele celor din jur. Un câºtig de bani te va face sã priveºti cu mult mai mare încredere spre viitor. În familie n-ar fi exclus sã asiºti la unele schimbãri.

Nu reuºeºti sã te odihneºti aºa cum ai dori, cãci trebuie sã pui la punct unele chestiuni familiale, apãrute peste noapte. O ºuetã cu prietenii, la care vei afla lucruri interesante ºi îmbucurãtoare, te va face sã te simþi cât se poate de bine.

Este necesar sã discuþi cu persoanele mai tinere din familie, pentru a ajunge la un acord în ceea ce priveºte chestiunile familiale. Este singura posibilitate de a rezolva problemele fãrã ca nimeni sã nu aibã ceva de comentat.

În cazul în care eºti implicat întro activitate intelectualã, calitãþile tale au toate ºansele sã iasã în evidenþã. Ai putea sã faci o mulþime de drumuri ºi nu are nici un rost sã te împotriveºti, cãci ai toate ºansele sã poþi îmbina utilul cu plãcutul.

Pentru astãzi ar fi de dorit sã nu asculþi sfaturile celor mai tineri, care, deºi foarte binevoitori, dau dovadã de multã superficialitate. Cei vârstnici sunt cei care îþi pot oferi stabilitatea de care ai nevoie. În cazul în care vei avea ocazia sã faci unele schimbãri.

Nu iîcerca sã faci totul numai dupã cum crezi tu de cuviinþã, deoarece nu vei realiza mare lucru. Iniþiativele tale au toate ºansele sã se bucure de succes, cu condiþia sã þii cont ºi de pãrerea celor din jur. N-ar fi exclus sã fii ceva mai pesimist.

Este foarte posibil sã obþii o aprobare pe care ai cerut-o cu mult timp în urmã. Cineva din familie va avea probleme ºi de aceea îþi va solicita ajutorul. Oricum, lucrurile se vor rezolva fãrã nici un fel de emoþii.

Nu eºti în forma ta cea mai bunã, ceea ce îþi stârneºte îngrijorare în ceea ce priveºte sãnãtatea ta. De fapt nu este nimic grav, atâta doar cã trebuie sã aloci mai mult timp odihnei. Relaþia cu asociatii poate fi cam încordatã.

Cu ocazia unei întâlniri cu mai multe cunoºtinþe, calitãþile tale vor ieºi din nou în evidenþã, popularitatea ta atingând cote maxime. În orice faci, discreþia trebuie pusã pe primul plan, altfel riºti sã ai neplãceri. Cineva din familie îþi va da o informaþie.

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 10 octombrie 2012 ocietatea civilã a Vulcanului prin reprezentanþii subfilialei de Cruce Roºie a reconfirmat ieri relaþiile foarte bune de colaborare cu partenerii Crucii Roºii din Germania. Aºa cum se cunoaºte de mai bine de 10 ani se deruleazã un parteneriat fructuos între administraþia localã a Vulcanului, subfiliala de Cruce Roºie din Vulcan ºi filiala de Cruce Roºie români ºi germani, Roºie din Raastadt – reprezentanþii Primãriei, cei ai Germania.

L e g ã t u r i s o l i d e î n t r e Vu l c a n º i G a g g e n a u ( G e r m a n i a )

De mai mulþi ani, acest parteneriat s-a extins ºi la nivelul subfilialei de Cruce Roºie din Gaggenau , circumscrisã Raadstadt-ului. Conform bunelor obiceiuri, în fiecare an o delegaþie germanã vine la Vulcan, pentru a face bilanþul colaborãrii ºi pentru a stabili noi repere pentru activitatea anului viitor. La întâlnirea derulatã ieri la Primãria Municipiului Vulcan au participat voluntarii de Cruce

uhãescu înapoiazã 3 milioane de lei, într-o singurã tranºã. Aprobãri peste aprobãri ºi încercãri peste încercãri. Administraþia localã de la Uricani acceseazã un vredit de 3 milioane de lei de tip revolving. Banii sunt necesari pentru cofinanþarea unor proiecte de interes local de pe raza localitãþii. Conform caietului de sarcini, rambursarea banilor se va face într-o singurã tranºã.

“Rambursarea liniei se va efectua în raþa unica la finele perioadei de 14 luni”, se aratã în caietul de sârnici. În urmã cu câteva sãptãmâni consilierii locali au

Actualitate 11

SMURD, ai Poliþiei Locale, cadre medicale. ªeful delegaþiei germane dl. Horst Neuendorf a precizat scopul principal al acestei vizite: dezvoltarea colaborãrii între grupele de voluntari tineri din Vulcan ºi din Gaggenau, în cadrul unui mini proiect social bilateral care a fost agreat de partea vulcãneanã ºi care va fi derulat începând cu 2013. Concret, în vara anului viitor o grupã de 30 de voluntari tineri deCruce Roºie din Gaggenau vor veni la Vulcan într-o tabãrã educativã

ºi instructivã, pe teme specifice ale activitãþii de Cruce Roºie. În 2014, se va repeta acest tip de experiment însã cu un grup de 30 voluntari tineri de Cruce Roºie din Vulcan, care vor merge în tabãrã la Gaggenau. Acþiunea de ieri a oferit ºi prilejul membrilor subfilialei din Vulcan sã-ºi prezinte principalele activitãþi. Întâlnirea s-a bucurat de un moment artistic oferit de tinerii nou intraþi în rândurile voluntarilor. Elevii Lorena Lalu ºi Cãlin Tacea au oferit câteva momente muzicale. Apogeul întâlnirii l-a constituit o demonstraþie de prim-

ajutor realizatã de voluntarii tineri în faþa Primãriei, asistaþi de echipajul SMURD ºi de Poliþia Localã. Preºedintele subfilialei de Cruce Roºie din Vulcan, Daniel Hãlãstãuan a declarat cã acest parteneriat cu Crucea Roºie Germanã este atât o dovadã a felului corect ºi eficient în care

Primarul Gheorghe Ile prezent la întâlnire a subliniat importanþa continuãrii acestor legãturi care au adus de-a lungul anilor numeroase rezultate bune în comunitatea Vulcanului ºi care, vor putea influenþa în bine ºi mai mult felul de a înþelege participarea la viaþa comunitãþii ºi prin

partea românã onoreazã termenii parteneriatului, cât ºi o certitudine pentru comunitatea Vulcanului cã activitatea de Cruce Roºie este bine structuratã ºi organizatã.

schimburile de tineri voluntari care se vor derula începând cu 2013.

3,3 milioane dintr-un foc

Primãria Uricani va achita un împrumut de 3 milioane într-o singurã ratã

aprobat accesarea liniei de credit. “Se aprobã contractarea unui împrumut intern, în valoare de maxim 3.000.000 de lei, cu o maturitate de maxim 14 luni ºi garantarea împrumutului cu venituri proprii de la bugetul local. Pentru garantarea suplimentarã a împrumutului, Oraºul Uricani va

solicita avizul Ministerului Finanþelor Publice în vederea deschiderii unui cont escrow, în conformitate cu prevederile Ordonanþei de Urgenþã nr. 146/2002, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, reprezentând valoarea dobânzilor pe 2 luni”, se aratã în aprobarea Consiliului Local Uricani. Creditul bancar va putea fi rambursat anticipat din surse proprii, bugetul de stat (rambursãri cheltuieli eligibile ºi TVA prevãzute în proiecte) ºi/sau fonduri europene. Contractarea finanþãrii rambursabile prevãzute la art. 1 se face pentru finanþarea

integralã sau parþialã, pre-finanþarea ºi/sau cofinanþarea obiectivului de investiþii publice de interes local „Modernizarea, reabilitarea ºi dotarea cu echipamente de specialitate a cabinetelor ce funcþioneazã în localitatea Uricani, aferente Ambulatoriului Integrat al Spitalului Municipal Lupeni”. În contextul participãrii la programele Uniunii Europene pentru realizarea obiectivului de investiþii specificat la art. 2 din prezenþa hotãrâre, sumele care se restituie prin cererile de rambursare, care provin din fonduri ale Uniunii Europene ºi se constituie astfel venituri la bugetul local vor fi alocate, pentru refinanþarea ºi/sau rambursarea împrumutului.

ani împrumuB taþi ºi acum o lunã Administraþia localã de la Uricani mai contracteazã credit. Reprezentanþii administraþiei publice de la Uricani au demarat procedurile în vederea contractãrii unei linii de credit. Este vorba de o finanþare de tip revolving

în valoare de 6.100.000 de lei. Potrivit datelor din documentele de procedura, creditul este necesar în vederea finanþãrii unor investiþii de interes local. Durata contractului este de 180 de luni de la data atribuirii contractului. Banii sunt necesari pentru cofinanþarea unor lucrãri care se executã pe raza oraºului Uricani.

mbulatoriul din LupeniUricani

Conform documentelor, mai precis proiectului de hotãrâre prin care se acceseazã un credit, o parte din bani vor fi utilizaþi pentru proiectul care prevede “Modernizarea, reabilitarea ºi dotarea cu echipamente de specilitate a cabinetelor ce funcþioneazã în localitatea Uricani , aferente Ambulatoriului Integrat al Spitalului

Municipal Lupeni”. În cursul anului trecut, fostul minisrtu al Turismului, Elena Udrea, a semnat doua contracte de finanþare pentru modernizarea ambulatoriilor din Valea Jiului. Este vorba de reabilitarea policlinicilor din Petroºani ºi Uricani. Valoarea fondurilor alocate prin Programul Operaþional Regional totalizeazã 5,4 milioane de euro. Proiectul de la Uricani care are o valoare de aproximativ 1,1 milioane euro. Raul IRINOVICI

12 Turism

Cronica Vãii Jiului |Joi, 11 octombrie 2012

Au concesionat Straja unei fir me

dministraþia publicã de la A Lupeni a concesionat pârtiile, telescaunul ºi telegondola unei singure firme. Este vorba despre firma omului de afaceri Emil Pãrãu, care din iarna care urmeazã, se va ocupa de administrarea domeniului schiabil de aici.

Miercuri, la sediul primãriei din Lupeni s-a decis concesionarea celor mai importante investiþii din masivul straja. Toate au ajuns la o firmã privatã, cea care s-a ocupat ºi pânã acum de dezvoltarea turismului ºi omul de afaceri Emil Pãrãu va prelua de la iarnã tot ce s-a fãcut nou în munte. „Este vorba de

concesionarea activelor a cãror construcþie se vor finaliza imediat, cum sunt telegondola, telescaunul, a pârtiile ºi a instalaþiile de zãpadã artificialã. Toate au fost date spre administrate cãtre SC Comexim, pentru cã a ºi fost singura firmã care a participat ºi pentru cã avea ºi restul instalaþiilor concesionate”, a spus Cornel Lungan, viceprimarul municipiului Lupeni. În Straja, construcþia telegondolei va fi gata în scurt timp ºi tot în aceastã sãptãmânã se va lucra ºi telescaunul ce va urca pe pârtia Mutu. „Au

venit cei de la Leitner care au stabilit cã de sãptãmâna asta încep probele. Mai rãmâne sã ne punem de acord cu cei de la firma de distribuþie a energiei electrice. De luni, sãptãmâna viitoare, vom avea curent electric ºi putem face probele”, a mai precizat Lungan. În Straja a fost montatã în acest an cea de a doua telegondolã din Valea Jiului, dupã cea din Pasul Vâlcan. Traseul acesteia a luat locul vechiului telescaun ºi va fi funcþionalã în sezonul de schi care se apropie. Diana MITRACHE

Constructorul din Parâng -acuzat de poluare în zona turisticã

irma care deruleazã F lucrãrile la amenajarea domeniului schiabil în masivul Parâng, a fost acuzatã cã ºi-a spãlat maºinile

cu care a dus betonul în staþiune ºi apoi l-a deversat pe zona verde. Comisarii Gãrzii de Mediu au verificat sesizarea însã n-au gãsit nici o urmã.

Totul a pornit dupã amplele lucrãri de turnare a bazinului de apã pentru alimentarea instalaþiilor de zãpadã artificialã din Staþiunea Parâng. Proprietarul unei cabane din masiv a acuzat firma care face lucrãrile cã a poluat zona verde ºi a sesizat Garda de Mediu. Imediat s-a dispus un control la faþa locului, însã deºi au cãutat o zi întreagã, inspectorii n-au gãsit nici mãcar o probã care sã susþinã acuzaþia. „Practic în sesizare s-a arãtat cã toate betonierele au fost

spãlate ºi apoi apa cu betonul au fost deversate în zona verde. S-a cãutat în tot Parângul ºi nu s-a gãsit mãcar o grãmãjoarã de ciment pe zona verde. Posibil ca în sesizare sã fi existat un sâmbure de adevãr însã constructorul a „periat” zona ºi a fãcut totul lacrimã. Au adunat pânã ºi pietricelele din iarbã ºi la control a ieºit bine”, spus surse care au luat parte la acþiunea de verificare derulatã de comisarii de la Garda de Mediu. Maximilian GÂNJU

Seceta se cunoaºte cel mai bine toamna 2

012, la fel ca ºi anul trecut, a fost unul secetos, iar efectele se vãd cel mai bine toamna, dupã cum spun ºi specialiºtii de la Apele Române. În continuare, în Valea Jiului avem cursuri de apã secate, unele, iar altele cu debite aproape la jumãtate din cantitate. “Pe cursurile de apã, avem primul pârâu secat, este vorba despre Rostovanu. În general, toate debitele din Valea Jiului sunt staþionare sau în scãdere, iar cotele au scãzut pe principalele râuri cu 1, 2 centimetri”, a declarat Adriana Surdu, inginer la Sistemul Hidrotehnic Petroºani – Apele Române De asemenea, ºi nivelul apei din Barajul de la Valea de Peºti din care se alimenteazã mare parte din Valea Jiului cu apã potabilã, este considerabil în scãdere.Cei de la Apele Române nu impun restricþii de furnizare a apei potabile, însã nici aceastã variantã nu este exclusã. Vestea bunã este cã în zilele urmãtoare se vor înregistra ploi, chiar dacã nu însemnate cantitativ. Luiza ANDRONACHE