Văile Crişurilor Nr. 1.

Aparit, ie gratuita ˘

w w w. k o r o s o k v o l

g y e . c o m - - m a g a z i n@k o r o s o k v o l g y e . c o m

t decât o revi a i m ul sta˘ - a l 1. m nul I. - numa˘r u …

• Natură • Cultură • Interviu • Portret de localitate • Teme actuale • Dezvoltări turistice • Recomandări de excursii • Atracţii turistice • Mod de viaţă sănătos • Stil de viaţă responsabil • Evenimente • Artă și Literatură

!

#

!"

Va˘ ile Cris, urilor ...mai mult decât o revista˘ Cuprins: Urare de bun venit a preĹ&#x;edintelui ________________5 Se prezintă văile CriĹ&#x;urilor ___________________ 6–9 Aliniere pentru CriĹ&#x;uri_____________________ 10–11 CriĹ&#x;uri: vene ĂŽn peisaj _____________________ 12–13 Regiunea mlăĹ&#x;tinoasă Kis-SĂĄrrĂŠt ____________ 14–17 ĂŽn căutarea conĹŁilor _______________________ 18–23 CsĂĄk KĂĄlmĂĄn, seniorul MunĹŁilor Apuseni _____ 24–26 Tinca – unde două peisaje se ĂŽmbrÄƒĹŁiĹ&#x;ează ________27 Copaci longevivi – sălcii ___________________ 28–29 CoĹ&#x;ul de nuiele de la BĂŠkĂŠs _________________ 30–32 Salcia de la SĂĄrrĂŠt _____________________________33 ĂŽnvÄƒĹŁÄƒtori populari ________________________ 34–35 Pe urmele lui CzĂĄrĂĄn Gyula: MinunÄƒĹŁiile din MunĹŁii Bihorului __________ 36–37 Cu ultimul mohican pe vârf de deal _________ 38–39 Tură de ciclism de la BihargĂłs la Adea ________ 40–41 Galerie foto ______________________________ 42–49 ExpoziĹŁie de călătorie din văile CriĹ&#x;urilor _____ 50–51 Profesori verzi ____________________________ 52–53 GrădiniĹŁÄƒ verde la BĂŠkĂŠs____________________ 54–55

Grădina noastră – o grădină aproape de natură __ 56–58 Fă-ĹŁi singur! ... chisăliĹŁÄƒ de prune de casă__________59 Plante medicinale ĂŽn văile CriĹ&#x;urilor _________ 60–61 Bucătăria lui tanti Jutka ________________________62 Lexiconul „Boabelorâ€? fructifere _________________63 Caută cele locale! __________________________ 64–67 Festivalul BioRitm _________________________ 68–69 Festivalul NaĹŁional de Folclor al Tuturor Maghiarilor ___________________ 70–71 Zilele de la Madzagfalva ____________________ 72–73 Băile din Cetatea Gyula ____________________ 74–77 Puncte turistice pe tronsonul românesc al CriĹ&#x;ului Repede _________________________ 78–79 Dealul Golgota _______________________________80 Comoara oferită de natură la BĂŠkĂŠs ______________81 „Să-i dăm drumul la PĂłstelek!â€? ______________ 82–83 Un Ĺ&#x;trand cu adevărat familiar ______________ 84–85 Dezvoltări de drumuri pentru ciclism ĂŽn văile CriĹ&#x;urilor _______________________ 86–87 Literatură despre Ţara Bihorului – Itinerar de călătorie ____________________ 88–89 Joc, test, concurs __________________________ 90–91

Centrul KĂśzĂŠp-BĂŠkĂŠs PosibilitÄƒĹŁi multiple

Revista Văile CriĹ&#x;urilor – CrisPer: Periodica Văilor CriĹ&#x;urilor – Editura: AdministraĹŁia de Dezvoltare Regională al AsociaĹŁiei KĂśzĂŠp-BĂŠkĂŠs (5600, Loc. BĂŠkĂŠscsaba, piaĹŁa Szent IstvĂĄn, nr. 7, Tel.: +36- 20/229-5055) preĹ&#x;edinte Dr. GĂśrgĂŠnyi ErnĹ‘ RedacĹŁia: AdministraĹŁia de Dezvoltare Regională al AsociaĹŁiei KĂśzĂŠp-BĂŠkĂŠs (5600, Loc. BĂŠkĂŠscsaba, Crângul SzĂŠchenyi, Centrul de Vizită al Văilor CriĹ&#x;urilor, +36-66/445-887) Redactor Ĺ&#x;ef: TĂłszĂśgi GyĂśrgy – Redactori coordonatori: Boldog GusztĂĄv, BonyhĂĄdinĂŠ PĂĄsztor EnikĹ‘, SĂşr EnikĹ‘ – redactor cordonator de onoare: Szelekovszky LĂĄszlĂł – redactor colaborator din România: Cristian HorgoĹ&#x; – Traducere: AsociaĹŁia Aqua Crisius Colaboratori: Ambrus RĂŠka, Czapp Zsuzsanna, FehĂŠr Éva – Redactor editorial, corectură: Prime Concept Kft. – Foto coperta spate: Dr. Jantyik Tibor Grafică: Natural Day Kft. – Lucrări tipografice: DĂźrer Nyomda Kft. (5700, loc. Gyula, Str. JĂłkai, nr. 5-7, Tel.: +36-66/466-844) ApariĹŁie: JudeĹŁele transfrontaliere din Ungaria Ĺ&#x;i România, 6 apariĹŁii gratuite de revistă de specialitate ĂŽntr-un interval de un an Ĺ&#x;i jumătate – Tiraj: 9200 ĂŽn limba maghiară Ĺ&#x;i 4000 ĂŽn limba română DistribuĹŁie: S.C. Editura Gyulai HĂ­rlap Ĺ&#x;i de DistribuĹŁie Nonprofit (5701, Loc. Gyula, PiaĹŁa PetĹ‘fi, Nr. 3, o.p.: 23., Telefon: +36/66/562-500) magazin@korosokvolgye.com – InformaĹŁii distribuĹŁie: info@korosokvolgye.com ConĹŁinutul integral al revistei este asigurat prin drepturi de autor. Copierea, preluarea informaĹŁiilor Ĺ&#x;i a conĹŁinutului fără permisiunea ĂŽn prealabil a editorului sunt interzise. Š 2012. AdministraĹŁia de Dezvoltare Regională al AsociaĹŁiei KĂśzĂŠp-BĂŠkĂŠs Pagina web oficială al proiectului: http://magazin.korosokvolgye.com

LogĂł vĂĄltozatok

„Periodica Văile CriĹ&#x;urilor – s-a realizat sub titlul: apariĹŁie informaĹŁională a CriĹ&#x;urilor, valorile naturale, culturale Ĺ&#x;i atracĹŁiile turistice al acestoraâ€? ĂŽn cadrul proiectului Programul de cooperare transfrontalier Ungaria-România 2007-2013 (www.huro-cbc.eu), cu finanĹŁarea Uniunii Europene, prin Fondul European de Dezvoltare Regională Ĺ&#x;i co-finanĹŁat de cele două ĹŁÄƒri, Ungaria Ĺ&#x;i România. Obiectivul programului este apropierea mediului privat, public, comunitÄƒĹŁile Ĺ&#x;i actorii economici ĂŽn ajutorarea dezvoltării regiunilor implicate, construind pe forĹŁele regiunilor transfrontaliere. ĂŽn acest proiect, partenerul maghiar al AdministraĹŁiei de Dezvoltare Regională al AsociaĹŁiei KĂśzĂŠp-BĂŠkĂŠs este AsociaĹŁia Parc Natural al Văilor CriĹ&#x;urilor, iar partenerul român este AsociaĹŁia Pescarilor Sportivi Aqua Crisius.

HĂĄrom szĂ­nĹą

Oraşul Gyula din aer, în mijloc cetatea (Foto: red. CrisPer)

Va˘ ile Cris, urilor - URARE DE BUN VENIT A PREȘEDINTELUI

Stimate Cititor!

Mă bucură faptul că vă pot saluta din paginile acestei publicaţii! Ţineţi în mână revista care prezintă regiunea văilor Crişurilor sub o formă plăcută şi, totodată, sper că citirea articolelor vă va încânta şi pe dumneavoastră.

Cu prima apariţie din totalul de şase al acestui serial mai de demult râvnit, lansez această revistă care este menită să popularizeze regiunea Crişurilor prin câştigarea proiectului de către Asociaţia de Dezvoltare Békés.

Această regiune aparte, cu un mediu natural diversificat, leagă locuitorii mai multor localităţi, de mai multe naţionalităţi, prin locurile de naştere şi de muncă, prin obiectivele de călătorie, prin moştenirea istorică şi culturală, prin tradiţiile populare vii cât şi prin provocările actuale.

Toate aceste valori fără graniţe sunt simbolizate prin Crişuri, care ne stimulează să facem în aşa fel încât locuitorii şi vizitatorii acestor zone să privească prin această revistă spre văile Crişurilor ca şi spre o regiune peisagistică şi culturală diversificată, dar per ansamblu unită.

Din acest motiv, în fiecare număr din cele şase ale revistei vă vom prezenta, prin cele 12 rubrici, atât minunăţiile aflate în natură, obiectivele turistice, atracţiile cele mai frumoase, cele mai importante dezvoltări turistice, amintirile istorice şi culturale cât şi tradiţiile populare. Pe lângă aceasta, şi prin angajament, vom aduce în atenţie conştientizarea faţă de respectarea şi aprecierea mediului, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a spaţiului de locuit.

Nu uităm să aducem aminte şi despre problemele actuale care, în orice caz, necesită rezolvare grabnică pe viitor.

Unul din obiectivele importante ale apariţiei este ca vizitatorii, turiştii ajunşi în zona văilor Crişurilor, să fie informaţi pe larg despre regiune şi, prin aceasta, timpul liber petrecut aici să le

fie cât mai bogat şi plăcut. Încercăm să acordăm o atenţie mare şi să promovăm regiunile prin prezentări care pot oferi posibilităţi unice, şi prin aceasta, zonele respective să devină puncte turistice importante şi prioritare pe viitor.

Realizarea complexă a revistei şi a proiectului este susţinută de cei doi parteneri: Asociaţia Văile Crişurilor Natúrpark – prin programe ecologice, dezvoltări turistice active şi colaborări, precum şi de Asociaţia Aqua Crisius cu sediul în Oradea – care se ocupă şi de administrarea majorităţii siturilor Natura 2000 de pe partea română a văilor Crişurilor.

Conţinutul revistei de specialitate – articole, fotografii, expuneri ştiinţifice şi celelalte materiale, este redactat şi asigurat de o echipă redacţională majoritar locală, având o experienţă de decenii şi cunoştinţe de specialitate. Munca redactorilor mai este ajutată şi de colaboratori care participă cu o parte a procesului în această activitate complexă, de la ideile simple până la publicarea revistei.

Realizarea apariţiei este posibilă datorită finanţării proiectului „Periodica Văile Crişurilor – apariţie informativă despre valorile naturale, culturale şi atracţiile turistice şi cultuale Crişurilor” prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007-2013.

Suntem încrezători că revista Văile Crişurilor o veţi primi cu bucurie şi sperăm că pe lângă informaţiile pe care le aveţi deja despre aceste regiuni şi experienţe plăcute, putem şi noi să contribuim la îmbogăţirea lor prin publicaţia noastră.

Dr. Görgényi Ernő preşedinte

Asociaţia de Dezvoltare Centrală Békés

...mai mult de c ât o revis t a˘ Scris de: Tószögi György

Debuteaza ˘ Revista Va ˘ile Cris, urilor Pe fâșia vestică a Ungariei și cea estică a României, de la lanţul muntos al Apusenilor din Ardeal și până la linia râului Tisa, pe o lungime de 200 de kilometri, în regiunea Bazinului Carpatic se întinde acest peisaj bogat în cursuri de ape – văile Crișurilor. Fluxurile pârâurilor din creștetele munţilor în cădere spre vest și râurile formate de acestea – dealtfel dătătoare de nume pentru regiune – cu toate punctele de acumulare a apelor de munte și de șes, cuprind uniform atât dimensiunile considerabile cât și toate elementele geografice ale acestei structuri peisagistice. În afară de zonele de deal și de munţe putem enumăra și Câmpiile din Bihor, Luncile mlăștinoase Mici și Mari (Sárrét), regiunea Köröszszög, iar trecător și zonele cursurilor Mureș-Crișuri cu Tis-

„Până când răsare şi apune soarele, S-a întins sălbaticul frumos peisaj,

Curgeau acolo apele munţilor verzi,

Şi-l apăra pe acesta un tremurător miraj” zazug. Cursurile de ape ale văilor Crișurilor ating patru judeţe din Ungaria - Békés, Csongrád, Hajdú-Bihar și Jász-Nagykun-Szolnok respectiv două din România - Arad și Bihor.

Din cauza apelor care curg din munte sub forma unui evantai, aceasta este o zonă foarte extinsă, o unitate geografică diversificată a cărei istorii, culturi și tradiţii sunt întreţesute și legate de acest peisaj născut din venele râurilor.

Poziţionarea văilor Crişurilor în bazinul Carpatic

Pârâu de munte în Văile Crişurilor din Bihor (Valea Iadului)

Va˘ ile Cris, urilor – NATUR Ă – CULTUR Ă temporar. Astfel că mărimea zonelor umede este imposibil de redat cu date exacte, dar cu siguranţă unele zone legate au ajuns la sute de kilometri pătraţi, şi totalitatea acestora chiar au depăşit suprafeţe de o mie de kilometri pătraţi.

Acomodarea la peisaj a fost îngreunată de dependenţa permanentă a acestor ape imense, mereu mişcătoare, dar bogăţia naturală extraordinară a mediului şi spaţiului de trai a atras din vremurile vechi prezenţa omului.

Ce au fost zonele de lunci mlăştinoase Sárrét?

Exact ce înseamnă şi descrierile lor. Periodic ori permanent umede „noroiase”, zone de şes inundabile, vene de ape, Ape unite în regiunea Sud-Estică – Cele două Crişuri la Békés pârâuri de ape care s-au pierdut în multitudinea luncilor mlăştinoase, care apoi să se reunească pe alocuri din nou. Pe Peisajul vechi aceste teritorii imense şi zone inundate, se întindea câmpul Până înainte de lucrările de regularizare a apelor, în- de trestie şi rogoz până la orizont, şi doar pe alocuri, pe adufăptuite în secolul al XIX-lea, nu doar văile Crişurilor, dar năturile de aluviuni s-au format crânguri şi pădurici de lemn practic toată Câmpia Sudică era zonă umedă. Râurile ra- de esenţă moale, uneori chiar şi păduri de stejari şi arbuşti. pide, energice şi pline de precipitaţiile acumulate în zona Nu întâmplător a caracterizat şi savantul francez Beaudant montană, ajunse pe câmpiile de şes s-au încetinit şi au îm- acest peisaj în anul 1818: „Inima se restrânge în mijlocul prăştiat apele pe peisajele aparent plate, dar separate de acestui infinit, a cărui graniţe degeaba caută privirea”.

Acest impresionant mediu natural a fost leagănul milipropriile aluviuni transportate.

Apele principale a lanţului muntos din Ardeal – Barcău, oanelor de vietăţi aflate aici. Legende propovăduiesc despre Crişul Alb, Negru şi Repede – contopindu-se în unele zone bogăţia extraordinară, asigurată de comunităţile plantelor, multitudinea peştilor şi stolurile de păsări care acopereau centrale ale Câmpiei sud-estice din suprafaţa cerului.

Ungaria, au ocupat teritorii Această lume dominată de apă a fost o binecuvântare imense. Suprafaţa acesşi blestem în acelaşi timp pentru omul timpurilor de tor zone, în funcţie atunci. Binecuvântare a fost pentru păşunile ciurde volumul apelor delor de bovine, turmelor de oi, cai, porci, pentru şi al inundaţiilor, plasa pescarilor, pentru coşarele apoi retragerile de strâns ale pacaşilor (oaacestora a tot vamenii mlaştinelor din riat, permanent şi vremurie vechi), pentru coşurile sătenilor care culegeau fructe sălbatice, a lădiţelor de plante medicinale ale tămăduitorilor, dar şi pentru cei care s-au ascuns de luptele şi mâna legii din acele vremuri. Iar blestem au fost inundaţiile distrugătoare, paraziţii (ţânţari, bondari, lipitori) care sugeau sângele animalelor şi a oamenilor, sau când căruţele celor care mergeau la târguri s-au împotmolit în noroaiele drumurilor ori animalele au fost decimate de peripeţiile iernilor geroase, a verilor toride Zone de ape nesfârşite, stuf, lunci, braţe de râuri sălbatice, petece de păduri şi de către lupii de trestie (şacalii aurii).

– acesta a fost peisajul vechi al Crişurilor

Debutea z ă Revis t a Văile Cr işur ilor

Cucerirea Văilor Crişurilor Este imposibil să descriem doar în câteva propoziţii istoria foarte complexă, întinsă peste mii de ani, a zonei Crişurilor, dar este important de ştiut că aceste zone şi peisaje au fost locuite permanent cu 6000 de ani înainte de Hristos.

Popoarele neolitice stabilite pe aceste zone (de ex. poporul culturii Crişurilor) au trăit în apropierea râurilor – pe locuri şi maluri mai înalte – în grupuri de câteva familii, în sate cu case din nuieli împletite şi tencuite cu noroi. Caracteristic, aceste popoare s-au ocupat de creşterea animalelor, pescuit şi cules, ca dovadă a meşteşugăritului au rămas în urmă multe obiecte de folosinţă – obiecte din pietre şi oase, ceramice – pentru moştenitorii posterităţii.

râurile regiunii a luat sfârşit, şi nu a mai reînviat la forma iniţială niciodată.

Zorii vremurilor noi „Ce domenii frumoase am putea câştiga pentru ţară fără vărsarea unui strop de sânge” Széchenyi István După sfârşitul ocupaţiei turce peisajul a renăscut. Noii proprietari ai domeniilor cu ape ştrangulate de introduceri sistematizate au repopulat din nou aceste zone, dar nu au re-

Braţ de râu pe moarte în apropierea Celor Trei Crişuri

Săpături arheologice în fosta regiune Kis-Sárrét

Unităţile culturale ale popoarelor neolitice au fost urmate în epoca cuprului şi a bronzului de alte culturi (de ex. cultura Tiszapolgári, cultura Gáva etc.), iar începând cu epoca de fier, deja putem vorbi de etnii şi popoarele celtice, despre sarmaţii şi avarii care s-au stabilit în zonele Crişurilor. Unele grupuri ale ultimelor etnii au trăit, la fel ca şi valahii, şi perioada cuceririi hunilor.

După stabilirea maghiarimilor în bazinul Carpatic s-a creat o reţea de sate tot mai dezvoltate şi populaţia s-a acomodat conştiincios şi previzibil la condiţiile de mediu a zonelor respective. Pe teritoriile cu apele apărute des s-au folosit de practicile specifice folosite de mii de ani pentru a pune în slujba lor revărsările râurilor. Teritoriile mlăştinoase ale Crişurilor şi ale Barcăului, înainte de drenajul acestor zone început în secolul al XIX-lea, au fost folosite cu succes de către strămoşi.

Perioada înfloritoare a gospodăriilor dintre ape a fost sfârşită de ocuparea turcească de peste un secol şi jumătate, din care a rezultat şi părăsirea zonelor de către populaţie, iar natura şi-a recucerit peisajele şi teritoriile. „Epoca de aur” a mlaştinilor alimentate de Aceste case cu împletituri și tencuite cu noroi au fost primele construcţii răspândite de la stabilirea primelor culturi și până la sfârșitul evului mediu.

uşit să stopeze puterea apelor. Distrugerile repetate ale inundaţiilor şi pretenţia înstăriţilor pentru eliberarea suprafeţelor de pământ prinse între ape a condus la o serie de lucrări de drenaj şi de regularizare a râurilor încă deja din secolul al XVIII-lea, dar fără prea mari succese. În final, eforturile din prima parte al secolului al XIX-lea s-au formulat în ideologia lui Széchenyi István şi s-au concretizat cu o voinţă comună şi uniformă. La lucrările care au durat mai bine de un jumătate de secol au participat aproximativ 100 de ingineri. Sub îndrumarea lor, mii de membri ai generaţiilor de lucrători de terasament, mişcând milioane de metri cubi de pământ au săpat noile albii, canalele de scurgere, au construit sutele de kilometri de diguri, în mai multe decenii.

Până la sfârşitul secolului, mlaştinile care păreau fără fund s-au uscat, apele aduse cândva de inundaţii, tot mai sigur se puteau ţine între digurile construite şi albiile scurtate, iar pe terenurile arabile tot mai rar se zăreau germenii de trestie. În lipsa acestor ape, terenurile virgine până atunci s-au uscat, au devenit câmpii pustii. Mediul de altă dată a început să se distrugă, peisajul istoric s-a schimbat, fauna şi habitatele

Azi, zonele din regiunile sud-estice sunt păzite de baraje

Va˘ ile Cris, urilor – NATUR Ă – CULTUR Ă de o bogăţie impresionantă s-au nimicit, viaţa omenilor s-a schimbat radical. Miile de taine, superstiţiile, poveştile fascinante au dispărut în trecut odată cu tradiţiile mlaştinilor din lumea trestiei.

Dar nu s-au atrofiat de tot. Mlaştinile încă mai trăiesc şi azi prin denumirea lor, ne grăiesc prin vârful penelor cronicarilor, se păstrează în proiecţiile peisajului, în etnografia zonelor rurale. În ciuda apunerii imaginii de alta dată, a devenit între locuitorii acestor zone o regiune şi un concept al rădăcinilor.

La fiecare pas se găsesc amintirile, a căror descoperire este o experienţă emoţională, pe care doar un peisaj asemănător şi ascuns poate să-l ofere omului din prezent. Şi după remodelarea regiunii cele patru râuri principale din munţi, ajunse tot pe aceste meleaguri, şi albiile unite (Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, totodată şi Cele Două şi Cele Trei Crişuri din regiunile maghiare) au rămas apele vii ale acestor peisaje.

Lungimile originale – cu tăierea a numai puţin de două sute de cotituri și prin controlarea albiilor – au fost scurtate cu aproape două treimi. Evaluarea exactă a curgerilor de ape transformate în canale ori astupate, nu se poate preciza, deoarece acestea au format o reţea de vene curgătoare dese în regiuni, iar în altă ordine de idei cum acestea au făcut parte din reţeua de alimentare cu apă a luncilor, mlaştinilor, zonelor umede, care drept rezultat a lucrărilor de drenaj şi de construirea digurilor s-au uscat repede. Cu timpul, majoritatea zonelor cândva umede ale văilor Crişurilor au fost transformate în terenuri agricole de către om.

Atmosferă de la Sárrét

În amurgurile sud-estice, sub fundalul sonor al greierilor şi sub îmbrăţişarea cerului şi a pământului, în infinitatea culorilor de apus, imaginile „plutitoare” de miraj ale tumulilor de mii de ani în căldura verii, turuitul berzelor auzite de la distanţă, sunetul clopotelor împreună cu glasul rândunicilor reprezintă şi azi comorile peisajului, pacea şi tămăduirea sufletelor pe care mulţi poeţi şi scriitori le-au cântat de atâtea ori.

La graniţa dintre Ungaria şi România, pe vreme senină, se pot zări curajoasele traictorii ale Munţilor Bihoreni, care ascund zonele de izvoare şi minunăţiile naturale renumite în toată Europa, a căror primă întâlnire cu ochiul se transformă în iubire veşnică pentru inimă, când privitorul se uită în jos de pe vârfuri, înspre peisajele cuminţite de la poalele munţilor, spre văile Crişurilor.

Starea de spirit este dată de caracteristicile de patrimoniu ale acestui peisaj. Este uşor de obervat, dar spre tainele sale trebuie să ne apropiem cu umilinţă. Pe bicicletă, cu caiac ori Prezentul peisajului cutreierând pe jos, în linişte, cu inima deschisă, atent, să obDeci, care sunt caracteristicile celor mai atractive zone, serve şi să păstrăm toate valorile pe care le păstrează bucăşi azi foarte colorate, care se arată celor care ajung pe aceste ţelele de istorie ce se odihnesc în aceste pământuri: degetele peisaje? împletitorilor şi ale cioplitorilor de lemn, spiritele persoanelor Nu sunt altele decât acele albii înşerpuite, vii şi uscate, ale celebre, ciurdele de bovine, turmele de oi şi glasul de talangă. apelor din trecut, care ne ies în cale la aproape fiecare pas, Iar, la final, să mi se îngăduie să menţionez o experienţă care asemenea unei reţele de vene leagă zonele extinse şi bo- personală. Nu de mult am participat la o conferinţă despre gate în cultură, dar şi multe localităţi.

Crişuri, pe care prezentatorul Aceste „coridoare verzi” încă sunt însoţite pe alocuri de a ilustrat-o şi cu imagini un mediu natural exuberant şi romantic, iar toate acestea frumoase. Pe prima fosunt înconjurate de arături, pustii şi petece de pădurici tografie a apărut o peste care privirea fuge până la orizont. floare de primăvară caracteristică peisajului: şofranul carpatic şi-a scos afară mugurii violeţi prin stratul de zăpadă deja subţiat, undeva sus pe creştetul unui vârf din Munţii Apuseni. Prezentatorul a povestit, că atunci când a fotografiat acel cadru din poziţia culcat, cristalele zăpezii topite i s-au scurs pe braţ. Și a meditat îndelung asupra drumului lung pe care aceste picături le vor parcurge până la râul Tisa, şi despre importanţa lor în trecut şi viitor. Iar esenţa acestui gând fenomenal a rezumat-o prin a afirma: acestea sunt Văile Crişurilor.

Depresiunea Beiuş în fundal cu lanţurile muntoase (Foto: Boldog Gusztáv) Foto: Tószögi György Dreapta: brânduşa de munte pe munţii Apuseni din Bihor

...mai mult de c ât o revis t a˘ Scris de: Tószögi György

Centrul de Vizită a Văile Crişurilor din Békéscsaba, în crângul Széchenyi

Aliniere pentru Crișuri Cu siguranţă, Crişurile, ca râuri sud-estice ale Bazinului Asociaţia a iniţiat în anul 2010 o colaborare mai extinCarpatic sunt arhicunoscute în Europa Centrală. Pentru cei să pentru realizarea obiectivelor propuse. Acest demers a care au ajuns în regiunile lor le sunt cunoştinţe personale fost parafat sub forma unei înţelegeri cu alte organizaţii aceste meleaguri, iar pentru cei ce locuiesc şi sunt născuţi participante care au activat tot pentru obţinerea obiectiîn aceste zone, simbolizează şi le reprezintă rădăcinile. În velor asemănătoare în regiunile de interes. Pe lângă Asourmă cu câţiva ani a pornit o muncă conştiincioasă, a cărei ciaţia Parcul Natural al Văilor Crişurilor, printre primii au participanţi, cu o abordare mai complexă şi prin eforturi semnat această colaborare şi Asociaţia pentru Dezvoltare unite, abordează posibilităţile turistice şi natura acestora şi Administrare Centrală Békés, Parcul Naţional Körösdintr-o nouă perspectivă a schimbărilor din ultimele peri- Maroş, Asociaţia Pescarilor din zona Crişurilor, Direcţia oade. Obiectivul programului este ca văile Crişurilor să de- Apelor din zona Crişurilor, Reţeaua locală a Fundaţiei vină o regiune transfrontalieră importantă, independentă Publice şi de Dezvoltare Tourinform din judeţul Békés şi şi atractivă din punct de vedere turistic.

Direcţia Regională Sud-Estică de Marketing al Societăţii Primul pas al iniţierii a fost recunoaşterea potenţia- Turistice Maghiare. Cercul celor care au semnat această lului turistic al regiunii, dar şi necesitatea popularizării colaborare s-a extins. Astfel, programul poate să enumere valorilor naturale, culturale şi spirituale care nu au fost şi parteneri din România, precum Administraţiile locale explorate şi evidenţiate corespunzător. Domeniul turis- din Salonta şi Zerind, Asociaţia Aqua Crisius cu sediul în tic – care ar putea produce efecte pozitive asupra regiu- Oradea sau Universitatea Creştină Partium Oradea. nii din punct de vedere economic şi social – din păcate nu este destul de dezvoltat.

Asociaţia Parcul Natural a Văilor Crişurilor, înfiinţată în anul 2002, a fost prima organizaţie care a recunoscut importanţa posibilităţii de cooperare mai lărgită asupra văilor Crişurilor. Pentru aceasta a încercat să unească administraţiile locale ale localităţilor aflate în zonele Crişurilor, dar şi ONGurile. Ca şi primă sarcină pentru grupul organizat, a fost – la fel ca şi pentru domeniul turismului – definirea regiunii extinse, fără semnalarea graniţele ţărilor, deoarece valorile acestei regiuni împânzite de râuri sunt cunoscute în rândul multora, şi le respectă, le îngrijesc şi le promovează. Însă ca şi peisaj unit şi comun, regiunea nu trăieşte prea intens. Intenţiile şi posibilităţile pozitive comune au căzut de acord asupra denumirii „Văile Crişurilor”, denumire care reflectă foarte bine şi regiunile geografice extinse.

Uniune pentru Crişuri: semnăturile oficiale ale memorandumului de înţelegere

Va˘ ile Cris, urilor – TEME AC TUALE Uniunea dintre unii participanţi la acest proiect s-a concretizat încă de la începuturile lui prin consolidarea colaborării, a cărui rezultat au fost realizările numeroaselor programe de dezvoltare turistică şi conştientizarea mediului din trecutul nu foarte îndepărtat, dar şi multe alte programe care şi în prezent sunt încă în derulare.

După o perioadă de zece ani de la începutul proiectului, se poate spune că datorită extinderii şi colaborărilor care sunt mereu în creştere, popularitatea şi dezvoltarea turistică în favoarea văilor Crişurilor s-a tot mărit. Rezultatele se pot vedea din ce în ce mai mult. Căci exemplele frumoase şi numeroase – locale şi peste graniţe – ale programelor, evenimentelor şi dezvoltărilor vizate sunt bine marcate.

Centrul acestui principiu comun, cu obiective şi scopuri nobile, cu activităÎntâlnirea reprezentanţiilor parcurilor naturale din Ungaria la Centrul de Vizită al ţile de pretutindeni, este Centrul de Vizită al Văilor Crişurilor aflat în Crângul Văilor Crişurilor Széchenyi din localitatea Békéscsaba. În următoarele numere al publicaţiei vom prezenta mai detaliat asociaţiile şi ONG-urile care joacă un rol important din acest program actual tot mai complex şi dezvoltat.

Foto: red. CrisPer

Văile Crișurilor dispune mai ales de posibilităţi unice din punct de vedere a turismului activ

...mai mult de c ât o revis t a˘

Scris de: Cristian HorgoČ™

Cris, uri: vene ĂŽn peisaj Dunărea leagă zece ĹŁÄƒri Ĺ&#x;i patru capitale. Mai mult, valsul „Dunărea Albastrăâ€? leagă inimile melomanilor din UPBUĆş &VSPQB HSBÇŤJF JOTQJSBÇŤJFJ MVJ 4USBVTT $PNQBSBUJW $SJÇŚVSJMF ÇŚJ DIJBS 5JTB TVOU TJNQMJ BnVFOÇŤJ Dar care unesc Ĺ&#x;i ei două ĹŁÄƒri vecine ĂŽnainte de a se vărsa ĂŽn Dunăre. Iar ĂŽn măsura ĂŽn care Apa ĂŽnseamnă ViaĹŁÄƒ, Ĺ&#x;i bazinul CriĹ&#x;urilor e ca un organism ce transcede geopolitic, legând, din vechime, comunitÄƒĹŁile aflate de o parte sau alta a graniĹŁei. Pe CriĹ&#x;urile Alb Ĺ&#x;i Negru, Ĺ&#x;i mai QVÇŤJO QF GPTUVM $SJÇŚVM 3FQFEF GSÉOBU BDVN EF P vTBMCĆşw EF baraje, acva-fauna se miĹ&#x;că natural, urcând spre izvoare ĂŽn perioada ĂŽnmulĹŁirii, Ĺ&#x;i coborând apoi spre câmpia panonică pentru un plus de hrană.

Peisaj al Oradiei din Hotelul Contintental

Dar CriĹ&#x;urile au fost dintotdeauna venele zonei Ĺ&#x;i pentru PBNFOJ "WFN EFTUVMF MPDBMJUƺǍJ CJMJOHWF QSFDVN 0SBEFB o /BHZWBSPE 0ÇŚPSIFJ o 'VHZJWBTBSIFMZ 5JMFBHE o .F[P5FMFHE QF $SJÇŚVM 3FQFEF 5JODB 5FOLF 6JMFBDV EF #FJVÇŚ o #FMFOZFTVKMBL 5ĆşSDBJB o ,PSPTUBSLBOZ QF $SJÇŚVM /FHSV TBV Ă KWBSTĂˆOE o 7ĆşSÇŚBOE $IJÇŚJOĆşV $SJÇŚ o ,JTTKFOP *OFV o #PSPTKFOÇ&#x; QF $SJÇŚVM "MC "TUGFM EF MPDBMJUƺǍJ SJWFSBOF TVOU P CVOĆş EPWBEĆş B DP FYJTUFOÇŤFJ JTUPSJDF B CJP EJWFSTJUƺǍJJ JODMVTJW Ă”O TFOT VNBO $V atât mai mult cu cât solul aluvionar a fost Ĺ&#x;i rămâne unul din cele mai fertile, ĂŽncurajând propăĹ&#x;irea comunitÄƒĹŁilor.

PlutaĹ&#x;i pe CriĹ&#x;

Vremuri apuse...

Apa din CriĹ&#x;uri era Ĺ&#x;i e folosită la udatul culturilor, cât Ĺ&#x;i la stinsul incendiilor. ĂŽn plus, pe râuri se aduceau CVÇŚUFOJ EF MB NVOUF 5ÉSHVM QĆşTUSBU MB 7BNB 4ĆşSJJ F P dovadă vie că la Vadu CriĹ&#x;ului se vămuia sarea adusă la vale din Apuseni. Pe lângă carele cu boi, se foloseau pe alocuri Ĺ&#x;i plute pentru a se aduce marmură dar Ĺ&#x;i bazalt sau granit pentru pietruirea drumurilor Ĺ&#x;i străzilor. $SJÇŚVM 3FQFEF B BWVU ÇŚJ SPM EF BQĆşSBSF B $FUƺǍJJ 0SBEFB Legenda spune că turcii n-au putut trece de Ĺ&#x;anĹŁul cu apă Ĺ&#x;i pentru a găsi canalul secret care venea dinspre CriĹ&#x;, au recurs la o stratagemă.

Astfel, au promis unei mame că ĂŽi eliberează fiul dacă le spune unde e canalul subUFSBO 0SĆşEFBODB B DFEBU ÇŚJSFUMJDVMVJ UVSDJJ au ĂŽnfundat canalul Ĺ&#x;i au cucerit Cetatea.

Dar nu Ĺ&#x;i-au ĹŁinut cuvântul ci l-au omorât pe băiat...

La ĂŽnceputul secolului trecut, CriĹ&#x;ul Ĺ&#x;i PeĹŁa au susĹŁinut apariĹŁia meĹ&#x;teĹ&#x;ugurilor, ĂŽndeosebi tăbăcăria dar Ĺ&#x;i a fabriDJMPS QSFDVN DFB EF 4QJSU ÇŚJ %SPKEJF %F notat Ĺ&#x;i că ĂŽnainte de apariĹŁia frigiderelor, orădenii cumpărau vara gheaĹŁÄƒ tăiată iarna din CriĹ&#x;, Ĺ&#x;i păstrată ĂŽn beciuri căptuĹ&#x;ite cu paie, ĂŽn actuala zonă IoĹ&#x;ia.

Evident că toată viaĹŁa economică ĂŽntreĹŁinută de CriĹ&#x;uri a fost ĂŽnsoĹŁită Ĺ&#x;i de o navetă socioculturală, un fel de trans-acvanĹŁÄƒ ca variantă „hidroâ€? a trans-humanĹŁei.

Vremuri noi...

De-o vreme ĂŽncoace, podul cultural e dublat Ĺ&#x;i de un pod UVSJTUJD 3BGUJOHVM TQFPMPHJB ÇŚJ QĆşTUSĆşWĆşSJUVM EJO CB[JOVM TVQFSJPS BM $SJÇŚVSJMPS BUSBH ÇŚJ QSBDUJDBOÇŤJ EJO 6OHBSJB 5PU aĹ&#x;a, pescuitul de somni, plătici, crapi uriaĹ&#x;i Ĺ&#x;i chiar sturioni vNPNFTDw QFTDBSJJ SPNÉOJ TQSF $SJÇŚVM 5SJQMV o 5JTB $SJÇŚVM Negru izvorăĹ&#x;te de sub Piatra Grăitoare, acolo unde se află acum o pârtie modernă care foloseĹ&#x;te apa ĂŽn stare solidă.

-B GFM EJO TUBÇŤJVOFB EF TDIJ ÇŚJ TOPXNPCJMJTN 4UÉOB EF 7BMF QPSOFÇŚUF VO BnVFOU JNQPSUBOU BM $SJÇŚVMVJ 3FQFEF " EPVB FEJÇŤJF PSHBOJ[BUĆş MB 0SBEFB B 5SJBUIMPOVMVJ j*SPO .BOx DBSF JODMVEF BDWBDSPT BMFSHBSF ÇŚJ DJDMJTN B GPTU DÉnjUJHBUĆş EF DBNQJPOVM 6OHBSJFJ 7BUBJ .JLMPT 1SJNĆşSJJMF EJO 0SBEFB ÇŚJ #FSFUUZPVKGBMV QSJNFTD EF MB 6& ÇŚBTF NJMJPBOF de euro pentru o pistă de biciclete care va urmări traseul $SJÇŚVMVJ 3FQFEF EF B MVOHVM B EF LJMPNFUSJ "14 v"RVB $SJTJVTw ÇŚJ ,Ăš[Ă?Q #Ă?LĂ?TJ 5FSĂ MFUGFKMFT[UĂ?TJ ½OLPSNĂˆOZ[BUJ 5ĂˆSTVMĂˆT FEJUFB[Ćş BDFBTUĆş QVCMJDBÇŤJF IJESP USBOTGSPOUBMJFSĆş tot cu ajutor financiar de la Uniunea Europeană. Pe plan religios, suficient să amintim că ĂŽn ianuarie 2008, CriĹ&#x;ul

Va˘ ile Cris, urilor - TEME AC TUALE

Păstrăvi din valea Iadului

Concurs Iron Man la Oradea

3FQFEF J B SFVOJU Ă”O 0SBEFB QF FQJTDPQJJ HSFDP DBUPMJD ÇŚJ PSUPEPY DBSF BV PmDJBU Ă”NQSFVOĆş 4mOÇŤJSFB EF #PCPUFB[Ćş B BQFMPS SÉVMVJ *BS FYFNQMFMF EF CVOĆş QSBDUJDĆş QPU DPOUJOVB ĂŽnsă CriĹ&#x;urile unesc oamenii de pe ambele părĹŁi ale graniĹŁei Ĺ&#x;i ĂŽn ce priveĹ&#x;te pericolele.

Din vechime, apele din râuri erau cele mai ĂŽndeamână la stinsul incendiilor. Ĺži chiar Ĺ&#x;i acum pe malurile urbane ale $SJÇŚVSJMPS TVOU IJESBOÇŤJ BOUJ JODFOEJV 3FDFOU "ENJOJTUSBÇŤJB #B[JOBMĆş v"QF $SJÇŚVSJw *OTQFDUPSBUVM QFOUSV 4JUVBÇŤJJ EF

instituĹŁii au mai finalizat Ĺ&#x;i alte proiecte anti-inundaĹŁii, din DBSF TF SFNBSDĆş VOVM DP mOBOÇŤBU DIJBS ÇŚJ EF /"50 /PSUI "UMBOUJD 5SFBUZ 0SHBOJ[BUJPO v.POJUPSJ[BSFB JOVOEBUJJMPS FYUSFNF Ă”O 3PNBOJB ÇŚJ 6OHBSJB GPMPTJOE EBUF TBUFMJUBSFw Din păcate, barajele anti-inundaĹŁii Ĺ&#x;i amenajările hidroenergetice se fac cu un preĹŁ plătit de acva-fauna care nu mai poate urca ĂŽn amonte. Urmează să se găsească soluĹŁii tehnice, prin aĹ&#x;a-numitele praguri de urcare. Un alt pericol major, pe care l-am lăsat intenĹŁionat la urmă, e poluarea.

Fie individuală, fie industrială. Pe vremuri, corăbierii puneau mesaje ĂŽn sticle astupate. Acum, flaconul trimis din neglijenĹŁÄƒ pe râu ĂŽn jos este, prin el ĂŽnsuĹ&#x;i, un mesaj elocvent. Evident, un mesaj negativ. DeĹ&#x;i neintenĹŁionate, mult mai nocive sunt dezastrele ecologice precum cel provocat EF DJBOVSJMF DBSF BV PUSĆşWJU 5JTB 5PDNBJ EF BDFFB TF DFS HBSBOÇŤJJ TFSJPBTF EF NFEJV QFOUSV FYQMPBUBSFB BVSVMVJ EF MB 3PÇŚJB .POUBOĆş ĆĽJ UPU EF BDDFB FYJTUĆş QSFPDVQĆşSJ ÇŚJ Ă”O Ungaria, căci ArieĹ&#x;ul se varsă ĂŽn MureĹ&#x;, care ajunge Ĺ&#x;i el BQPJ Ă”O 5JTB EVQĆş HSBOJÇŤĆş ĂŽn numerele următoare din publicaĹŁia noastră veĹŁi găsi detalii despre cele de mai sus. Căci să Ĺ&#x;tim mai mult ĂŽnseamnă să trăim mai bine, ĂŽn prietenie Ĺ&#x;i armonie, inclusiv cu necuvântătoarele Ĺ&#x;i ĂŽnotătoarele din natură.

Pârtia de la ArieĹ&#x;eni

UrgenĹŁÄƒ „CriĹ&#x;anaâ€? Ĺ&#x;i Directoratul pentru Apărare ĂŽmpotriWB %F[BTUSFMPS BM KVEFÇŤVMVJ )BKEV #JIBS BV SFBMJ[BU 4JTUFNVM *OGPSNBÇŤJPOBM *OUFHSBU EF "TJTUBSF %FDJ[JPOBMĆş 4 "% DV hărĹŁi digitale ale zonelor inundabile. Ĺži acest proiect a primit peste 500.000 de euro din fonduri europene. AceleaĹ&#x;i Barajele care se opun migrărilor, deĹ&#x;eurile comune, sunt doar câteva din problemele care vor trebui rezolvate ĂŽn viitor (imaginea de jos: barajul de la LeĹ&#x; ĂŽn valea CriĹ&#x;ului Repede; dreapta: deĹ&#x;euri plastice ĂŽn apele CriĹ&#x;ului Negru după creĹ&#x;terea nivelului apei)

Foto: Horgos Zsolt, red. CrisPer

...mai mult de c ât o revis t a˘ Scris de: Bíró István

REGIUNEA KIS-SÁRRÉT mare, senzaţia peisajului ne aminteşte şi azi de vremurile din trecut.

Vorbim în principal de valorile ornitologice. Pentru rolul deosebit adus în ajutorul păsărilor migratoare, proiectul zonei protejate s-a născut încă în anii ’70. Dar pentru a putea fi declarată ca atare, a trebuit să treacă o perioadă de 20 de ani, până în 1990, când o zonă de 7991 de hectare – din care 1424 hectare extrem de protejate – a fost desemnată în apropierea localităţilor Körösnagyharsány, Biharugra, Zsadány, Mezőgyán şi Geszt. Face parte din Parcul Naţional Körös-Maros de la data de 16 ianuarie 1997. Regiunea Kis-Sárrét a fost cândva împânzită de braţele laterale ale Crişului Repede şi de multe pârâuri curgătoare. Cele mai importante dintre aceste vene curgătoare au fost Fényes, Korhány şi Köles.

Unele cursuri de apă şi până azi încă sunt vii, precum canalul Inand, pârâul Csíkos şi Korhány. Huszár Mátyás aminteşte chiar de Korhány, în lucrarea sa, apărută în anul 1823, ca şi o venă majoră care alimentează zona mlăştinoasă: „Vena Korhány este umplută de apele ploilor aduse de pârâul Inánd, care este unul dintre braţele curgătoare ale venei Köles, care la rândul ei este alimentată de Crişul Negru cînd acesta inundă zona. Şi aşa apele se împrăştie pe o suprafa mare între Zsadány şi Ugra. Albia săpată în pământul de argilă este atât de adâncă şi lată, încât în zonă nu are asemănare, dar spre zonele joase totuşi se termină...” La începutul secolului trecut, regiunea panonică cu zone mlăştinoase şi pete de pădurice intercalate s-a extins pe o suprafaţă întinsă de la Nagygyantét până la Körösnagyharsány, incluzând şi Simató, Ugra, Oros, Fancica, Begecs, Sziki, Tamáshalom, CsillaPrimăvara le face o bucurie familiei gâştelor de vară cu noi boboci (Foto: Motkó Béla) glapos, Iklód şi Kisvátyon.

Peisajul, toamna este poate cel mai frumos, când culicul strigă întristrat peste păşunile îngălbenite şi mii de gâşte sălbatice îşi caută loc de înoptat pe heleşteuri. Sau primăvara? Vârful munţilor bihoreni Codru Moma este deja încărunţit, dar pe cîmp nagâţul se face deja auzit iar egretele coboară printre stufuri înverzite. Poate vara?

Când vânturi răcoroase pornesc dinspre pădurile de la Vákony după canicula arzătoare şi pe drumurile rurale arse se lasă încet praful? Şi iarna? Peisajul ceţos, trist, lacurile îngheţate, liniştea uriaşă a păşunilor. Sau toate laolaltă şi separat, aici, la marginea regiunii sudice, departe de centrul ţării, şi de oraşe. De-a lungul timpului, satele din zona Kis-Sárrét şi-au pierdut treptat relaţiile naturale cu oraşele apropiate, Oradea sau Salonta. S-a mărit distanţa, zona s-a izolat. Aşa că nu e de mirare că populaţia, în decursul câtorva decenii, s-a înjumătăţit sau a scăzut la o treime, generaţiile au îmbătrânit. Condiţiile precare ale solului şi situaţia marginală nici azi nu favorizează dezvoltarea zonei. În schimb, valorile naturale – poate şi datorită consecinţelor anterioare - s-au păstrat în număr

Va˘ ile Cris, urilor – NATUR Ă 1. Sistem de lacuri de la Begécs 2. Heleşteuri la Biharugra 3. Heleşteuri la Cefa 4. Pădurea Vátyoni 5. Păşunea de la Csillaglapos 6. Păşunea de la Kisvátyon 7. Lunca Ugrai 8. Lunca-Sző

7

8

2

1

4

6

3

5

Pete de pădurice şi lacuri acumulate din apele aduse de Korhány, bogate în vegetaţie acvatică, au colorat monotonia peisajului. Zona mlăştinoasă a jucat un rol important în existenţa populaţiei, iar în caz de pericole a oferit şi refugiu. Iar pericole au fost destule. În perioada tătarilor şi a turcilor, o parte din populaţie a supravieţuit în mlaştini, iar majoritatea satelor au rămas abandonate. Doar drumuri de câmp mai păstrează memoria unor localităţi precum: Mátéháza, Kéza, Iklód, Begécs ca să enumerăm doar câteva din localităţile din trecut. Pe vremea ocupaţiei turcilor, populaţia care a supravieţuit în mlaştini treptat s-a reinstalat înapoi în localităţile de baştină. Înfăţişarea peisajului de azi se datorează controlării accelerate a braţelor râurilor din secolul trecut. Azi, doar câţiva mesageri au mai rămas din fauna aquatică de cândva din zona Kis-Sárrét. Numele lacurilor Ludas şi Csík mai trăiesc şi azi. Heleşteurile dezvoltate în locul ocupat cândva de aceste lacuri păstrează şi azi amintirile lor. După drenaj s-au creat câmpii, păşuni întinse. Pajişti bogate au luat naştere, s-a început ararea pământurilor. A însemnat o schimbare majoră începerea lucrărilor de amenajare a heleşteului de la Biharugra, în anul 1910, care în anul 1962 şi-a primit înfăţişarea actuală prin realizarea sistemelor de lacuri de la Begécs. Familia Tisza din Geszt, cea mai prestigioasă din zonă, datorită puterii politice şi economice a început înpădurirea în domeniul ei uriaş, prin anii 1930. În prezent, în vecinătatea lacurilor din zona Vátyon, se află o pădure de stejar de 600 hectare, schimbând peisajul sărac din trecut. Schimbări drastice au adus amenajările funciare de la începutul anilor ’80. Crearea porţiunilor agricole industriale au reformat structura peisajului

„Moşul” - stejar bătrân din Vátyon

Dimineaţă de toamnă

de până atunci. Prin sistemele de canalizare a zonelor de păşune, pajiştile au luat locul plantelor mlăştinoase şi s-a scurtat perioada de inundaţie a zonelor, în timpul iernii şi al primăverii.

Din cauza condiţiilor precare au dispărut grupurile de egrete de la Gyanté, şi vânătorile nemiloase au gonit în lume cocorii şi alte vietăţi sălbatice acvatice, care cândva trăiau aici în număr mare.

Totuşi, majoritatea valorilor s-au păstrat, iar rănile peisajului pot fi tratate prin protecţia mediului, cu grijă şi pricepere. Între localităţile Nagygyanté şi Mezőgyán, pe ambele părţi ale şoselei, se extind păşuni imense. Peisajul tipic de pustie este înconjurat, la nord, de pădurile de la Vátyon iar spre sud de câteva grupuri de arbori.

Re giunea K is-S ár ré t

Vidrele ascunse de ochii lumii, doar de la o spărtură la alta au curaj să iasă pe gheţă (Foto: Motkó Béla)

frumoase zone de câmpie este păşunea Csillaglapos, a cărei valoare botanică este dată de mulţimea de poroinic înflorit.

Mai putem zări şi şuvara saşilor de mlaştină prin zonele cu trestie. Pe pajiştea Baglyas de lângă Geszt se găseşte în număr mare brânduşa de toamnă, care are o valoare ridicată pe câmpia de şes, mai ales în judeţul Békés. Câmpia aflată între heleşteurile de la Begécs şi pădurea Szép-apó, păşunea cu urmele mlăştinoase de la Kisvátyon, pe margine cu sălcii bătrâne, asigură în fiecare anotimp o privelişte superbă.

Pădurea Szép-apó, cu luminişurile sale înconjurate de stejari şi anini de munte care cresc pe marginea albiei curgătoare Korhány, se deosebeşte în zonă şi prin lunca proaspătă şi bogată.

Iarba dominantă este păiuşul de livadă care creşte înalt, iar primăvara este în floare şi breabănul. Peisajul diversificat oferă o zonă prielnică de cuibărit şi de hrănit pentru o varietate bogată de păsări. Aici îşi face cuibul viesparul, corbul, uliul dar ocazional şi acvila ţipătoare mică. În perioada toamna-primăvară, pe vârful fântânilor cu cumpănă ale păşunilor putem observa vulturul pescar care îşi consumă prada obţinută din heleşteuri. Stejarii din pădurea Szép-apó sunt locul preferat de înnoptat al vulturilor cu cap alb. Sistemul de heleşteuri de la Begécs, de circa 2000 de hectare, este a doua cea mai mare suprafaţa de apă artificială din ţară. Şi pe plan internaţional ocupă un rol important ca şi zonă de tranzit a păsărilor migratoare. Numărul păsărilor care cuibăresc aici este în creştere. Prin valorile ridicate, heleşteurile şi zonele

În mai şi iunie covoarele florale de coada-mielului, salvie, anglică şi labiatae se întind pe suprafeţele mai înalte. În vecinătea lui Mezőgyán, pe pajiştea “varjasi” se găseşte un stoc frumos al asociaţiei Lunca de Pădure. La începutul toamnei înfloresc două specii, care au şi dat denumire asociaţiei, trandafirul de luncă şi narcisele. La sfârşitul lunii mai găsim o privelişte superbă a nuanţei albastre, create de numărul mare de flori de iris. În fauna diversificată a pustei, multe păsări valoroase îşi găsesc condiţiile de cuibărit şi de hrănit. Poate prima dată ar trebui să amintim de dropie. Numărul mare de cândva s-a redus, dar şi azi populaţia este viabilă în zonă. În zonele mlăştinoase cuibăreşte periodic, într-un număr variabil şi nagâţul, sitarul de mâl, unele perechi de fluierar cu picioare roşii şi becaţina. În perioada anilor când numărul mare de şoareci de câmp se extinde, aici cuibăreşte în iarba înaltă şi ciuful de câmp. Pe ramurile salcâmilor, în cuiburile părăsite de coţofene, cuibăreşte vânturelul roşu şi vânturelul de seară. Pentru trecătorul care se află pe şoseaua dintre Mezőgyán-Zsadány, după peisajul din Békés-Bihor, lipsit de vegetaţie forestieră, i se oferă o privelişte bogată prin pădurile de la Vátyon. Peisajul care urmăreşte existenţa actuală a venei Korhány, cu păşuni şi crânguri, cu zonele cele mai diversificate şi din punct de vedere peisagistic, este poate cel mai atractiv. În pădurea Szép-apó – moşul frumos în traducere liberă – pe lângă câteva exemplare de stejari impunători mai există şi o suprafaţă de două hectare cu stejari mai bătrîni, care joacă un rol important atât în istoria peisagistică cât şi din punct de vedere ornitologic. O valoare aparte reprezintă luncile şi păşunile, în unele locuri aflate chiar în păduri. În general, zonele de pajişte sunt naturale şi cu semne diferite faţă de zonele întinse, uscate. Asociaţiile naturiste păstrează multe specii importante pe cale de dispariţie. Una dintre cele mai Lunca Ugrai, ultimul mesager al lumii mlaştinilor de altă dată

Va˘ ile Cris, urilor – NATUR Ă

Ţigănuşul, pasăre care cuibăreşte la Kis-Sárrét destul de rar (Foto: Motkó Béla)

cu fâneţele şi păşunile din apropiere, au un rol foarte important în perioada restrîngerii zonelor acvatice, şi păstrarea lor în condiţiile naturale. Majoritatea luncii Ugrai-rét este compusă din zone de stuf, dar este prezentă şi vegetaţia tipică mlaştinilor. În Sző-rét găsim prezenţa predominantă a pipirigului şi vegetaţia tipică a zonelor inundabile. În stuful aproape de netrecut al mlaştinii Ugrai-rét cuibăresc lopătarul, egreta albă, buhaiul de baltă şi stârcul roşiatic.

Iar lunca Sző-rét reprezintă cea mai importantă locaţie de cuibărit pentru gâştele cenuşii. La sfârşitul lui aprilie îşi conduc deja bobocii spre marginile pajiştilor verzi. Acţiunile importante pentru protecţia mediului şi a valorilor naturale constă în primul rând în prezentarea faunei. Din acest motiv, Direcţia Protecţiei Mediului a construit şi turnul de observaţie de la marginea acestor zone. Regiunea cuprinde şi o unitate strânsă, după graniţele ţării, cu lacurile şi pajiştile din România. Prin originea şi valorile naturale, faunele valoroase aflate atât de o parte cât şi de alta a graniţelor ţării, necesită un tratament unitar de protecţia mediului. Heleşteurile din zona Cefa, păşunile şi pădurile zonei necesită o protecţie sporită. Gospodărirea heleşteurilor, dar şi protecţia sporită a unor lacuri, permit vizitarea acestora doar în mod restricţionat. La punctele importante ale zonei protejate găsim panouri informative pentru cei interesaţi. Turnul de observare al Parcului Naţional Körös-Maros stă însă la dispoziţia tututor, cu excepţia zonelor cu grad ridicat de protecţie şi a heleşteurilor. Celelalte regiuni sunt permise, se pot vizita liber cu respectarea normelor de protecţia mediului.

mlăştinoase, şi încă câteva alte regiuni din câmpie, din aprilie 1997 figurează în Inventarul Internaţional de Ape Sălbatice Importante, pe numele mai cunoscut, Convenţia de la Ramsar. Regiunea cu lacuri şi cu păşunile extinse peste graniţe, de decenii a servit ca şi loc de odihnă şi de adunare pentru multe păsări acvative. Dr. Sterbetz István şi Müller Géza menţiona că prin anii ’50 stolurile de gâşte sălbatice numărau şi sute de mii de exemplare. Tot atât de mare era şi numărul raţelor sălbatice şi al cocorilor, dar după intensificarea vânătorii numărul păsărilor migratoare a scăzut dramatic. În mod deosebit vânătoarea a influenţat mulţimea cocorilor, decimându-i.

Foto: Bíró István, Soluţia de salvare a prezentat-o interdicţia generală de Motkó Béla vânătoare a pasărilor şi vietăţilor acvatice, introdusă pentru heleşteuri în anul 1993. Rezultatele pozitive liniştitoare au fost sesizabile deja în următorul an. După recolta şi drenajul heleşteurilor, în albiile acestora se adună în număr mare păsări de mal precum sitarul de mal, fluierarul, culicul.

Urmele crescătoriilor de raţe, insulele betonate pe ici-colo în heleşteuri, azi oferă un loc de cuibărit liniştit pentru pescăruşi şi chira de baltă. Ca şi cuibar rar, apare totuşi şi cuibul pescăruşului cu cap negru. În albia lacurilor uscate după drenaj, cuibăreşte şi specia de cioc întors. În vecinătatea lacurilor, spre Biharugra şi Körösnagyharsány şi până azi s-au păstrat în condiţii foarte bune ultimele două reprezentante ale faunei acvatice, pajiştile Ugrai-rét şi a Sző-rét. Cele două pajişti mlăştinoase, împreună Luminişul este împânzit de flori de luncă proaspete

În căutarea conţilor:

Scris de: Szelekovszky László

Moştenirea lui Harruckern, sau începutul erei castelelor

În imagine castelul Wenckheim de la Bélmegyer-Fáspuszta

Ne încântă și ne și deprimă, în același timp, când ne uităm la castelele rămase, amintirile construirii lor. O eră apusă, așa-zisa eră a castelelor. Ce a fost așa-zisa eră a castelelor, cum a început și ce a oferit judeţului Békéș, respectiv regiunii și ţării? Este timpul să vorbim cu respect și deschis despre această eră și despre reprezentanţii ei, dintre care au ieșit mulţi cetăţeni de onoare, șefi de stat și nu în ultimul rând mulţi conducători judeţeni și funcţionari.

Va˘ ile Cris, urilor - CULTUR Ă

Începutul erei castelelor Pionierul şi întemeietorul erei castelelor din judeţul Békés a fost indiscutabil, ducele Harruckern János György (1664-1742), locotenent colonelul de alimentaţie cu origini austriece. În războiul de eliberare de sub dominaţia turcă, Harruckern a fost responsabil cu alimentaţia militarilor şi a fost recompensat princiar de către împărat pentru serviciile sale. A primit aproape tot judeţul Békés ca recompensă. Apoi, după naturalizare, a primit şi rangul de duce. Prin acţiunile sale a contribuit în mare parte şi la repopularea judeţului.

Castelul – strămoşul castelului actual – a fost clădit într-o formă mai modestă la Gyula, unde ducele a mai avut şi baltă artificială de peşti, crabi, ţestoase şi lebede, dar şi parc de vânătoare şi o grădină cu plantaţie florală. Castelul a fost înconjurat cu ape pe fiecare parte, accesul s-a făcut doar pe un pod. După moartea ducelui, în 1742, fiul acestuia Ferenc şi surorile lui au moştenit domeniul din judeţul Békés, dar pe care nu l-au împărţit ci l-au locuit împreună mai departe.

Ferenc a extins şi aproape că a reconstruit Castelul de la Gyula. Pe lângă palatul deţinut la Viena, a petrecut mult timp şi pe acest domeniu. Lui i se datorează şi biserica monument în oraşul natal, la Gyula. În anul 1775,

când a decedat, fetele acestuia au moştenit domeniul, pe care până în anul 1798 l-au lucrat în întregime, apoi l-au împărţit între ele.

Atunci a început şi era „mariajelor de interes” prin familiile Karolyi, Wenckheimek şi prin alte familii de nobili, Harruckern János György, repopulatopentru că nefiind rul judeţului Békés (Muzeul Munkácsy moştenitor mas- Mihály, Békéscsaba) culin, motivul acestor mariaje a şi fost întemeiat. Pe domeniile familiilor nou întemeiate - în special cei din neamul Wenckheimek – prin construirea de castele, unul mai frumos ca altul, era castelelor a început să atingă apogeul.

Castelul Harruckern – Wenckheim – Almássy de la Gyula Aici s-a întemeiat seria construcţiilor de castele, după cum este dovedit şi în documentele memoriale de peste 300 de pagini ale lui Hueber Antonius – cel care din anul 1743 devenea postelnic cultural şi preot franciscan. În aceste scrisuri, preotul franciscan notează premiera operei „Nunta ţărănească” care s-a ţinut la data de 13 iunie 1746. Mai târziu, şi clădirea fostei herghelii, construită în anul 1833, a fost transformată în teatru, care în aşa fel a putut găzdui un public de o mie de suflete.

Castelul îl putem considera şi leagănul Operei Naţionale a Ungariei, deoarece membrii muzicieni Erkeli au compus şi au fost ascultaţi între aceşti pereţi în peste trei generaţii, începând din anul 1807. Pictorul artist Munkácsy Mihály, renumit în toată Europa, tot în acest castel Construcţii similare cu Castelul de la Gyula mai sunt, pe câmpia de sud şi est, doar la Oradea şi Kalocs. Castelul a fost construit în anul 1725, iar în anul 1766, în timpul domniei ducelui Harruckern Ferenc, deja era în forma şi dimensiunile pe care le are azi. Construcţia în stil vechi baroc, cândva încadrând şi Cetatea cu şanţurile de apă, stă în prezent pe fosta insulă a Cetăţii. Două incendii majore l-au distrus. După incendiul din anul 1795, contesa Wenckheim Gruber Terézia, soţia contelui Wenckheim József l-a reconstruit în anul 1798. Iar după distrugerile incendiului din 1801 a fost renovat de contele Wenckheim Ferenc – cel care apoi a devenit şi moştenitorul domeniilor de la Gyula.

Clădirea cu un etaj, în formă de U, are 26 de camere, iar turnul nordic a fost construit în timpul dominaţiei turce. După al doilea război mondial, castelul a trecut în somn adânc de câteva decenii, asemeni Frumoasei Adormite, iar sa semnificaţia culturală este puţin cunoscută de opinia publică actuală.

Castelul de la Gyula, ca și domeniu a trei familii nobile și datorită istoriei culturale, este una dintre cele mai dominante monumente ale erei castelelor

În c ăut area conţilor – Moş tenirea lui Har r uc ker n, s au începutul erei c as telelor şi-a trăit ucenicia de pictor. În anul 1860, artistul pictor Szamossy Elek l-a întâlnit, la profesorul de desen Fischer Károly, pe tânărul Munkácsy, care avea doar 16 ani. Şi l-a invitat pe Munkácsy în castel, unde un an de zile i-a fost profesor de desen şi l-a învăţat şi alte cunoştinţe.

De Castel se leagă şi evenimente mai puţin plăcute. Ostaşii şi ofiţerii armatei maghiare de la Revoluţia din anul 1848 au fost prinşi prizonieri la Világos şi au fost cazaţi la Gyula. Ofiţerii – care după ce s-au predat, şi-au putut păstra armele de la brâu – au fost predaţi cu soldaţi cu tot austriecilor, la data de 23 august 1848, pe piaţa dintre Castel şi Cetate.

Parcul Castelului de la Gyula a fost realizat, în anul 1812, după model englezesc, pe aproximativ 80 de hectare. Pe lângă heleşteu, lac cu crabi, testoase şi lebede, au separat un spaţiu şi pentru grădină florală, o grădină pentru zarzavaturi dar şi un parc zoologic pentru vietăţi precum fazani şi cerbi. După al doilea război mondial, nici parcul nu s-a putut feri de soarta tristă, şi din cele 80 de hectare au rămas abia 21,7 hectare. Parcul a fost împărţit recent în trei părţi – o bucată mică rămasă din parc în faţa Castelului, Băile din Cetate şi Grădina de melci, care aminteşte - prin stejari vechi, platani, carpeni, plopi albi, tei şi salcâmi japonezi - de fosta grădina ornamentală uriaşă. Aceste zone sunt astăzi sub umbrela ariilor protejate.

După datină, deasupra porţii turnului a locuit Erkel Ferenc

Castelul Harruckern-Wenckheim-Almásy înainte de renovare

Castelul de la Gyula se va renova

Din cauza deselor căsătorii ale familiilor nobiliare din epoca castelelor, relaţiile de moştenire erau foarte complicate. Castelul din Gyula este un exemplu real din acea perioadă, deoarece după linia de moştenire şi împărţire, domeniile originale ale familiei Harruckern au fost moştenite de nepoată - contesa Wenckheim Grúber Terézia. Dar ca şi soţie a contelui Wenckheim József Ágoston al II-lea, Grúber Terézia a contopit moştenirea în familia Wenckheim. La mijlocul secolului al XIX-lea, strănepoata acestora, Wenckheim Stefánia, s-a căsătorit cu Almássy Kálmán, aşa că domeniul a trecut în altă familie. Iar familia Almássy a vândut Castelul şi dependinţele oraşului

Gyula, în anul 1943. De atunci construcţia şi-a pierdut din importanţă şi îşi aşteaptă o soartă mai bună.

Castelul impunător poate să devină din nou o locaţie importantă în viaţa oraşului Gyula, deoarece oraşul va renova Castelul prin finanţarea câştigată în cadrul programului „Sărbători şi zile cotidiene în castelele sud-estice şi Secolele Castelului din Gyula”. Castelul stă, din anul 2004, nefuncţional şi gol, dar pe viitor va oferi loc evenimentelor culturale şi sociale din oraş.

Lucrările arheologice şi de renovare monumentală au început în primăvara anului 2012, iar deschiderea oficială pentru public, după renovarea castelului în stil vechi baroc, se anunţă pentru anul 2014.

Castelul din Gyula va fi singurul reprezentat din regiunea sud-estică a ţării,

care va servi şi ca centru de prezentare a castelelor sub formă turistică, cu copii originale ale mobilierului şi obiectelor vechi, dar şi cu prezentări interactive. Pe lângă sălile de teatru, evenimente muzicale şi conferinţe, mai multe expoziţii vor prezenta viaţa familiilor Harruckern, Wenckheim şi Almássy, a regilor care au vizitat cândva acest loc, istoria martirilor din Arad dezarmaţi la Gyula. Dar se va deschide şi separat o expoziţie doar pentru munca depusă de Ajtósi Dürer Albert. În clădire se vor realiza şi alte expoziţii sezoniere, şi va servi şi funcţiilor sociale şi de vizite care vor primi spaţiu în castel.

De exemplu ghidări cu smartphon-uri, reconstrucţii interioare, vederi din turn, proiectări de filme, cabinete educaţionale, magazin de suveniruri şi cafenea.

Va˘ ile Cris, urilor - CULTUR Ă

Generalităţi despre era castelelor Majoritatea castelelor s-au construit în mijlocul, sau în apropierea pământurilor din domeniu, cu colaborarea proiectanţilor şi constructorilor cei mai renumiţi din aceea vreme - de exemplu Ybl Miklós, Czigler Antal şi Sieder Viktor. Pe lângă clădirile principale, grădinari şcoliţi în străinătate au creat şi îngrijit peisajul cu parcuri englezeşti şi grădini franţuzeşti, a căror valoare dendrologică şi azi este inestimabilă. Drumurile de acces între pământurile lucrate erau îngrijite, cu copaci de o parte şi alta, pe alocuri erau plantaţi şi pomi fructiferi. Aceşti nobili au condus bine domeniile, erau pricepuţi atât în agricultură cât şi la creşterea animalelor. Animalele autohtone – precum surul maghiar, mangaliţa, vărgatul maghiar şi cai semipuri maghiari – au fost prezenţi în fiecare gospodărie. Mai multe gospodării model şi-au câştigat renumele, ca de exemplu a ducelui Dobozi, gospodăria de legume prin irigaţie a lui Wenckheim Dénes, sau livada fructiferă a lui Széchenyi Antal, unde se procesau fructele pe loc, în aşa zisa „fabrică de marmeladă” de la Póstelek. Aceste clădiri şi azi încă sunt prezente. Nobilii au oferit locuinţe pentru populaţia din regiune, locuri de muncă, au construit şcoli şi biserici. Domeniul Almássy de la Gyulavár încă şi azi ne oferă un exemplu de urmat, legat de gospodăria durabilă, de crearea locurilor de muncă şi de angajare. În localităţi erau prezente unităţile de procesare de tip agricol – măcelărie cu abator, sifonărie, atelier de forjă, moară cu aburi, prelucrarea spirtoaselor şi grădinăria foarte recunoscută pretutindeni. Şi în soluţiile tehnice erau printre primii, un bun exemplu ne arată construirea terenului de tenis de câmp, pe o suprafaţă a terenului de fotbal de la Gyulavár, cu sistem de drenaj tip tunel. Alegerea locaţiei pentru construirea castelului ne arată că s-a făcut deliberat: cândva, braţul mort al Crişului

Alb – azi umplut şi nivelat – încercuia zona cu ape, şi doar pe un pod se putea face accesul. Cele sus amintite ne dovedesc faptul că nobilimea din acea perioadă a reuşit să prospere cu metodele practice, adaptându-le valorilor naturale şi specifice zonei. Un alt exemplu bun este – răspândirea din aceea vreme – hrănirea liberă a turmelor de porci mangaliţa în pădurile cu ghindă, ori păşunatul vitelor în turme imense pe păşunile uriaşe. Au trăit foarte practic, s-au folosit de toate mijloacele posibile. Plugurile cu aburi au fost operate cu fascină şi coardă de vie, care au arat în aşa fel, încât nu au călcat pământul arat. Fiecare castel a avut sistem electric şi aprovizionare cu apă.

Cele mai multe castele şi-au produs pe loc electricitatea, cu modalităţi unice pentru acea vreme.

Proprietarii de castele şi domenii erau oameni umblaţi prin lume, şi aveau influenţe majore. Cei mai mulţi făceau parte din conducerile la nivel înalt, ocupau funcţii importante, miniştri şi chiar prim miniştri.

Deţineau relaţii puternice pe care le şi foloseau pentru dezvoltarea gospodăriilor proprii şi a ţării. În era castelelor au fost efectuate proiectele pentru regularizarea râurilor, construcţiile căilor ferate. Iar rezultatul a fost o cultură nouă, caracteristică şi în regiunea Crişurilor. În legătură cu dezvoltarea drumurilor publice trebuie să amintim de porţiunea dintre Kertészsziget-Akasztómajor şi Doboz, aşa zisul „drum de grâne” pe care îl considerăm o curiozitate.

Akasztómajor a fost proprietatea lui Wenckheim Ferenc dinspre spiţa Dobozi. În această zonă se cultivau grâne în cantităţi uriaşe, pământul cel mai potrivit pentru cultivarea cerealelor fiind acolo. Totodată, depozitarea grânelor s-a făcut la Doboz, la numai puţin de 50 de kilometri, pentru că acolo erau toate depozitele domeniului, aşa că transportarea grâunţelor s-a realizat construind acest „drum de grâne”.

Imagini de arhivă din viaţa castelului de la Póstelek Sursă: Szelekovszky László: Castele și conac-uri în judeţul Békés

În c ăut area conţilor – Moş tenirea lui Har r uc ker n, s au începutul erei c as telelor

Relaţii dintre castelele din judeţul Békés şi cele din România Am găsit legături interesante între unele castele ungureşti şi româneşti. De exemplu, relaţia familiară dintre Castelul Bréda de la Lökösháza şi Castelul Bohuş.

Bohuş Zsigmond s-a căsătorit în anul 1849 cu Julianna, fata bogătaşului Vásárhelyi Albert. Cuplul a trăit tot timpul la castelul de la Bohuş. După moartea acestora, unica lor fiică - Bohuş Ilona s-a căsătorit, în anul 1881, cu contele Bréda Viktor, locotenent colonel în armata imperială. De aici vine şi denumirea castelului Bréda. Se arată unele legături cu Castelul Mácsai, prin persoana lui Damjanich János, martirul executat la data de 6 octombrie 1849, la Arad. Corpul neînsufleţit al generalului a fost luat în noaptea de după executare din şanţul Cetăţii Aradului şi dus la Castelul Mácsai, unde l-au îngropat în parcul domeniului.

Parcul castelului Mácsai este locul de veci al celor doi martiri de la Arad

Viitorul castelelor Azi, castelele din judeţul Békéş aproape că au rămas doar amintiri, pentru o parte semnificativă se preconizează o soartă precară iar altele sigur vor pieri. Periodic, unele îşi schimbă gazda, proprietarii noi ajung aici cu speranţe mari şi idei. Apoi, acestea se transformă în dezinteres şi piere şi

Castelul aproape dispărut de la Póstelek

această iniţiativă. Sunt însă şi exemple pozitive, aici numărându-se castelul Almássy-Wenckheim de la Gyulavár, cel de la Bélmegyer - aflat pe câmpia împădurită, sau castelul

Castelul Bréda de la Lőkösháza în renovare

Bréda recent luat sub aripă şi renovat exemplar. Şi ne mai dă o speranţă şi impozantul castel Almássy cu proiectele sale de protejare pe viitor. Renovarea castelelor necesită un buget serios, care nu se găseşte peste tot. Totuşi, ne poate consola un lucru: pe lângă castelele renovate mai sunt multe altele la care, şi în stare deplorabilă ne putem uita cu admiraţie, ca şi la parcurile de păduri sau rămăşiţele acestora. Da, le admirăm şi din ce în ce mai mulţi oameni sun curioşi de aceşti paznici ai erei apuse.

Tot mai mulţi se interesează despre aceste castele care le stârnesc curiozitatea, interesul, nu doar pentru că ar ascunde secrete. Dar şi contemporanii le privesc cu admiraţie şi respect şi deseori se întreabă: de ce s-au distrus aceste valori comune? După al doilea război mondial, nobilimea şi-a salvat viaţa, fugind din ţară. În general, castelele intacte cu toate bunurile au fost jefuite şi distruse de către populaţia din zonă şi, nu în ultimul rând, de trupele militare ruse. Multe clădiri pompoase au fost făcute una cu pământul iar altele tot jefuindu-se, s-au distrus cu încetul. S-au păstrat în condiţii bune doar acele clădiri care au servit ca instituţii – de exmplu şcoli publice, ori cu funcţii economice. Dar bunurile originale s-au distrus şi, dintre cele rămase o parte au fost păstrate în condiţii precare în decursul deceniilor.

Deci, un secol şi jumătate din era castelelor semnate şi realizate de nobilime, a creat o valoare proeminentă. Iar lăsarea lor în voia sorţii ori distrugerea voluntară în deceniile recente, s-a lăsat cu pagube imense, ireversibile.

Din aceste moşteniri distruse în mare parte, avem doar de învăţat. Cândva, din cele o sută de castele şi conacuri, azi abia jumătate se mai află în judeţ, dintre care 31 sunt protejate ca fiind monumente. Cele mai multe dintre acestea, în lipsa fondurilor, răspândesc o senzaţie stranie şi tristă, şi îşi aşteaptă soarta mai bună. Şi aşa, multe dintre ele sunt încă frumoase, rămase în mijlocul parcurilor trunchiate. Merită să vizităm aceste capodopere de construcţii, pe care nu le putem colecta în muzee, ca să le putem prezenta oricând şi oriunde. Acestea trebuie să le admirăm la faţa locului şi să ascultăm ce ne povestesc în fundalul sonor al păsărilor ciripitoare.

Foto: red. CrisPer

Vaห ile Cris, urilor - CULTUR ฤ

ศ tiaลฃi cฤ ?

t Dว MB %PNCFHZIร [B B GPTU ร ONPSNร OUBU FQJTDPQVM $FUว วนJJ $TBOร E QSJNVM MPDPUFOFOU EBS วตJ QSJNB vQSJWJHIFUPBSFw B OBวนJVOJJ )PMMร TZ ,PSOร MJB t Dว UBCว SB EF DPMFDUBSF B FWSFJMPS EJO KVEFวนVM $TPOHSร E ร O QFSJPBEB o B GPTU ร O $BTUFMVM .BOEFM ร OUSFUJNQ EFNPMBU MB HSBOJวนB EF MB .BHZBSCร OIFHZFT t Dว GBNJMJB #PM[B B DSFBU VO QBSD EFOESPMPHJD SFOVNJU ร O toatฤ lumea, la Szarvas? t Dว ร O $BTUFMVM #BUUIZร OZ (FJTU EF MB ,POEPSPT B TFSWJU ca ล i ล ef de curte, timp de 21 de ani, pรขnฤ la moartea TB *TUWร O GSBUFMF NBJ NJD BM SFOVNJUVMVJ QPFU 1FUวฎGJ 4ร OEPS t Dว วตBTF QSJN NJOJวตUSJ EJO USFDVU o 5JT[B ,ร MNร O 5JT[B *TUWร O 8FODLIFJN #ร MB 8FLFSMF 4ร OEPS 4[Mร WZ 4ร OEPS วตJ 5SFGPSU ยซHPTUPO o BV BWVU DBTUFMF PSJ DPOBD VSJ ร O KVEFวนVM #ร Lร T PSJ Dว UPU BUร วนJB NJOJวตUSJ B EBU BDFTU KVEFวน pentru ลฃarฤ ?

t DFMF NBJ NVMUF DBTUFMF T BV DPOTUSVJU Mร OHว Sร VSJ PSJ BQF curgฤ toare? t Dว QF QVTUJJMF BHSJDPMF EF MB %ร WBWร OZB B USว JU BDFM DPOUF Lipcsei, care a adus pentru prima datฤ ล i a organizat รฎn Ungaria concursul de pentatlon? t Dว ร O $FUBUFB EJO (ZVMB BQPJ ร O DMว EJSFB IFSHIFMJFJ B[J bazin acoperit) a fost primul teatru de castel? t Dว EJOUSF DFJ USFJTQSF[FDF NBSUJSJ EF MB "SBE OPVว EJOUSF ei au fost conduล i spre locul de execuลฃie รฎn faลฃa Castelului EJO (ZVMB t Dว ร O $BTUFMVM EF MB (FTU B QSFEBU QPFUVM TBMPOUBO "SBOZ +ร OPT t Dว ร O $BQFMB 5JT[B EF MB (FTU BV GPTU ร OHSPQBวนJ EF membri de familie? t Dว QSJNB ESBHPTUF BJ #MBIFJ -VJ[B B GPTU DPOUFMF #ร Mร OJ +ร [TFG KS EF MB #JIBSVHSB

Castele ล i conacuri distruse, ori care mai existฤ รฎn judeลฃul Bรฉkรฉs

$% . !" # $

+VEFวนVM

+ร T[ /BHZLVO 4[PMOPL

+VEFวนVM

)BKEร #JIBS

;:/ 3* % % 0 ( )/ '() % % &'() /

#+

% % ,-

&'() $+ .'()

# . ( (& '

% % 5 ' & ' '

! )

* )

1 )'(

6 * ()., + #

5 7 8&

. &. , ()

2- 3(

&3

$ /3 3(&3 3

/. .

3() * . . &

34 3()

% )'( 373

;: .

) (' '&3 3

$ . (&' )

+VEFวนVM

$TPOHSร E

5 3 ' ) '

(&' 5 7 7 & 2-.9 ): 7 &.9 ): 5 ('& 4' )/' ; % & ' '73 4 ; 3 . & ) 73& '

'(., &3 ., & ) )/' ). * ' ) 0 ; 1 1 7'(/ ) *' . * ' 4 )7'(0 / ) . '* 3( (' 3 1.% /' $<$ < 3*7 3 + 5 #

)/'

+

* ) &3*7 )/' &3*7 )/' $3*4 0 3*7 )/' 4 $$

30.ยฌ/*" !" #

Castele ล i conacuri care mai existฤ Castele ล i conacuri distruse, ori dฤ rฤ mate

Csák Kálmán,

Scris de: Domokos Tamás

seniorul zonei Crişurilor şi al cercetătorilor din Munţii Apuseni

Cu domnul Csák Kálmán, din Tinca, am avut primul contact profesional ca membru, din anul 1983, în Consiliul executiv al Departamentului de Știinţele Naturii în cadrul Muzeelor din judeţul Békés.

Legătura care ţine de aproape de 30 de ani s-a bazat pe viaţa știinţifică, deoarece e bine-cunoscut faptul că înţelegerea și cunoașterea proceselor naturale nu ţin de hotare, în sensul bun al cuvântului.

Iar pentru aflarea relaţiilor naturale legate de regiunile care aparţin de Crișuri și Mureș, a fost și este foarte necesară și cercetarea zonei din Munţii Apuseni.

Mergând pe urmele lui Rotaredisz Mihái și Wagner János, Bába Károly și Kovács Gyula notăm că, încă de la începutul lui 1970, aceștia au început, în bazinul Crișurilor, studierea malacologiei - ramura anatomiei din ordinul categoriei Mollusca (nevertebrate protostomiale). În anul 1974 m-am alăturat lui Kovács Gyula ca și asistent, în cadrul cercetării din Defileul Vadu Crișului și la explorarea știnţifică din regiunea Crișana. Întrucât relaţiile politice maghiare, politico-culturale, financiare și relaţiile oficiale româno-ungare nu înlesneau cercetarea în acea perioadă, cu sprijinul eficient al lui Csák Kálmán și pe cont propriu, totuși am reușit.

Va˘ ile Cris, urilor - NATUR Ă – CULTUR Ă , natuCarte de vizită: Csák Kálmán ralist, muzeograf autodidact ie 1926 Născut la: Tinca, 26 februar eniul padom Experienţă: cercetări în leontologie, zoologie, geologie seni din Arie de cercetare: Munţii Apu Ardeal

Realizare: Întemeiătorul Ştiinţelor Naturii din Tinca

Muzeului

Csák Kálmán de optzeci de ani cutreieră munţii și văile din Munţii Apuseni

Cum l-am cunoscut pe domnul Csák Kálmán? Soarta a făBiografie, lucrări cut să ne întâlnim întâmplător, pe 21 mai 1983, la o expediţie de week-end a Grupului de Excursii ale Studenţilor, organizat, Csák Kálmán s-a născut la data de 26 februarie 1926 în locapentru conducătorii organizaţiei, la Pădurea Craiului. Dl Csák litatea Tinca, judeţul Bihor, provenind dintr-o famile înstărită.

Kálmán a fost conducătorul excursiei şi, totodată, creatorul Tatăl său - de la care a primit şi prenumele - a ţinut o măcelărie Muzeului de Ştiinţe Naturale din Tinca. După ce ne-a prezen- la Tinca. Mama sa, Modra Etelka, era fiica unei familii bogate tat condiţiile geologice, precum şi fosta şi actuala faună din care deţinea şi o industrie de morărit la aceea vreme. Kálmán valea Crişului Negru, s-a urcat la noi în autobus. La vizitarea mai avea patru fraţi, cu care a copilărit într-o casă de familie la unor puncte de atracţie precum Cetăţile Ponorului, Peştera câteva sute de metri de localitate, în vecinătatea Crişului Negru.

Urşilor de la Chişcău şi peşterile aflate în canionul pârâului Tot în apropiere se înălţa şi moara cu trei etaje, funcţionând pe Vida, am aflat despre conducătorul nostru, atunci în vârstă apă, cu o putere de 180 de cai, şi clădirile auxiliare. Moara i-a de 57 de ani, că nu este un om oarecare. Infailibilitatea, cu- servit şi ca teren de joacă preferat în copilărie. Moara, un spaţiu noştinţele sale despre locuri ştiinţifice şi comunicarea ne-a îngust, zgomotos, construit de oameni şi natura netulburată, impresionat pe toţi. La Chişcău, pentru cină, am avut miel la fără granite, l-a ademenit de la începuturi, iar pasiunea pentru grătar, iar ceaiul a fost preparat din plante medicinale. Capaci- ea şi-o păstrează şi în ziua de azi. Vorbeşte cu drag, detaliat, tatea de organizare şi achiziţionarea ingredientelor a fost de-a neobosit şi cu crezare despre amintirile îndepărtate. dreptul impresionantă. După câteva minute de la sosirea noastră în tabără avea deja ingredientele pentru “udarea” cinei! De unde a reuşit să facă rost? În întunericul nopţii s-a dus undeva să culeagă plantele pentru ceai?

Da! Înainte să plece după ierburi, ne-a avertizat să ne grăbim cu clocotitul apei, pentru că va ajunge îndată. Şi pe parcurs ne-a şocat cu cunoştinţele sale de botanică şi etnografie. Ni s-a alăturat de multe ori la cercetarea zonei de la Pădurea Craiului şi Munţii Codru-Moma.

Totodată a propus şi vizitarea locurilor de colectare a multor plante bine-cunoscute de el.

Cu o asemenea ocazie am găsit şi pe Dealul Burzeş de la Râpa, în număr mare, melci din specia cu solzi Kovacsia Kovacsi, specia care în Ungaria este extrem de protejată. Această descoperire ne-a dat un avânt mare pentru viitoarele cercetări în zona Munţilor Apuseni. Natura fără graniţe – inspiraţia oferită de natură

C s ák K álmán – s e niorul zone i Criș uril or și al cercetătoril or din Munţii Apuseni Poate să o facă, deoarece nici amnezia, nici cataracta sau pierderea auzului nu i-au afectat sănătatea în niciun fel. În mod interesant, nu pomeneşte de amintirile legate de măcelărie – ce-i drept e şi vegetarian! El a fost favoritul bunicului Medra, care l-a luat cu el în ieşirile spre munţii din zonă, deja de când a început să şeadă pe fund, în căutarea rocilor pentru piatra de moară. Acesta a fost începutul predestinat al lui Csák Kálmán. Nu ştiu dacă a auzit despre formula „întoarcerea la natură” a lui Jean-Jacques Rousseau, dar cred că dintre toţi cercetătorii de natură pe care îi cunosc, stilul său de viaţă stă cel mai aproape de abordarea respectivă.

Ştiinţele naturii şi muzeul Timpul liber şi l-a petrecut regulat în Munţii Apuseni, dar abia la 19 ani s-a dedicat cu totului pentru pasiunea de colecţionar. Nopţile şi le-a petrecut – ca un adevărat autodidact – în încăperile iluminate de la moară, absorbind cărţile geologice în limba germană şi maghiară. Şi, în acest timp, magazinul de anticariat din Oradea s-a tot golit. În timpul războiului a lucrat ca şi muncitor de servici dar a şi cercetat peşteri, primind hărţile necesare de la Bucureşti. În anul 1948, când se naţionalizau averile, casa părintească şi moara au fost jefuite, iar meseria de morar a şi luat sfârşit. În schimb, a petrecut tot mai mult timp pe teren, iar rezultatele şi le-a prezentat la şcoala generală din localitatea vecină. În anul 1956 a deschis Muzeul de Ştiinţe Naturale din Tinca în două săli mari, la fosta şcoală, aparţinând cândva parohiei reformate, cu 15 ani mai devreme decât înfiinţarea Muzeului de la Oradea. După retrocedare, biserica şi-a primit înapoi clădirea, iar după renovare aici şi-a mai găsit locul şi Centrul Cultural precum şi un spaţiu mai mic de cazare.

Ghidarea expoziţiilor geologice ale lui Csák Kálmán

Craniul ursului de peșteră din colecţia paleontologică

O sală muzeală găzduieşte colecţiile geologice şi paleontologice, iar cealaltă colecţiile zoologice. Colecţia majoră zoologică este alcătuită în mare parte de colecţii ornitologice (cuiburi, ouă, păsări), iar restul colecţiei cuprinde reptile, mamifere şi peşti conservaţi în substanţe alcoolice.

La expoziţie s-au folosit 30.000 de obiecte de artefact, iar alte 50.000 de obiecte din magazie încă mai aşteaptă să fie scoase spre vizionat. Aflăm că, în urma observărilor ornitologice făcute de Csák Kálmán între 1950 şi 1960, dintre păsările din zona Tinca au dispărut gaia neagră, şerparul, eretele, vânturelul de seară, vulturul pescar şi dropia. Colecţia muzeului păstreză unele specii în forma lor naturală în soluţii preparate. Csák Kálmán şi-a însuşit metoda tehnică de preparare din revista Viaţă şi Ştiinţă, iar apoi şi-a dezvoltat cunoştinţele la muzeul „Grigore Antipa” din Bucureşti. În anul 1962 a vizitat, la Budapesta, Muzeul Naţional şi Facultatea de Ştiinţe “Eötvös Loránd”, şi a achiziţionat cărţi şi materiale ştiinţifice. Atunci şi-a vândut hainele de care se putea despărţi, pentru ca să mai poată cumpăra cărţi. La sfârşitul anilor ‘60 şi în anii ‘70 a publicat la Oradea, în revista de specialitate Nymphaea, observaţiile personale legate de cercetările de preistorie, paleontologie şi stratigrafie. Între timp a ţinut legătura şi cu alţi cercetători din România, Hammer Márton, Jurcsák Tibor şi Mircea Paucă, cercetător cu doctoratul la Viena care îl considera pe Csák Kálmán ca pe fiul său.

Rar a ajuns în Ungaria. A ajuns în Békéscsaba în anul 1999, la vernisajul expoziţiei organizate de Pro Natura.

Deşi relaţia dintre Tinca şi Békéscsaba nu e chiar nouă. De la un cetăţean mai în vârstă din Békéscsaba am auzit că, pe vremuri, familia lui avea două destinaţii regulate: în 9 septembrie la sărbătoarea naşterii Maicii Domnului în localitatea Máriaradna, iar după adunatul recoltelor spre Băile din Tinca, despre care se presupune că ar fi fost cunoscute din perioada Arpadistă (sec. IX-XI).

Cu ce se ocupă în prezent, la ce se gândeşte naturalistul Csák Kálmán? Publicarea de carte. Tema priveşte relaţiile ecologice ale ciupercilor, micogeografia şi micoterapia. Pe lângă cercetările micologiei (ştiinţele ciupercilor), în trecutul apropiat l-a ajutat pe tânărul zoologist craiovean Aurelian Leonardo Ilie, cu comunicaţii zoologice referitoare zonei din Tinca. În Tinca umblă vorba că două lucruri au câştigat renumele localităţii: apa minerală uşor carbogazoasă, şi autodidactul mereu în mişcare, ştiinţific necategorizabilul muzeograf, din anul 2002 cetăţeanul de onoare al localităţii - Csák Kálmán.

Foto: red. CrisPer

Va˘ ile Cris, urilor - NATUR Ă – CULTUR Ă

Tinca – unde două peisaje se îmbrăţişează Din înscrisurile semnate deja din anul 1338, localitatea Tinca din judeţul Bihor se află la 40 km sud de Oradea, pe malul șerpuitor al Crișului Negru.

Majoritatea populaţiei localităţii, de 5.500 de oameni, este de naţionalitate română, maghiarii și rromii fiind în minoritate. Poarta de vest arată spre câmpia joasă, iar cea de est spre Munţii Apuseni, exact acolo unde câmpia și lanţul muntos se îmbrăţișează. Este o zonă bogată în valori naturale, care cuprinde insulele de nisip și pietriș adunate de Crișul Negru, iar spre nord se află și o regiune uriașă de păduri.

Clopotele turnurilor din bisericile romano-catolice și reformate, străzile micuţe și liniștite degajează o liniște și o pace aparte. Pe lângă liniște și natura frumoasă, mai găsim și alte motive pentru care merită să vizităm Tinca. Deja în perioada arpadiană (între secolele XI-XIV) era cunoscută localitatea pentru izvoarele bogate în minerale. Mii de vizitatori erau atrași anual de băile termale ale căror ape erau ușor acidulate, dar conţineau și bicarbonat, fiind totodată bogate în magneziu, calciu și sodiu. Valoarea culturală proeminentă o reprezintă Muzeul de Știinţele Naturii fondat de Csák Kálmán senior, cu zeci de mii de obiecte, unde putem să vedem preparate, fosile și alte minuni ale naturii cu ajutorul diogramelor.

Dintele de mamut cântărind 5,2 kg, craniul ursului de peșteră, sau preparatul cu somnul de 25 de kilograme

Experienţa redacţiei Vizitând Tinca pentru experienţe personale, am avut prilejul să ne întâlnim cu domnul Csák Kálmán. Ajungând la vârsta de 86 de ani, cu spatele puţin arcuit de greutatea deceniilor, ne-a uimit totuși cu o energie și un ritm care ar rușina și pe mulţi tineri. Pe lângă casa dânsului am rămas uimiţi de valorile acestuia. După ce ne-am dat cu preparatul special din ţuică și plante medicinale pentru alungarea căpușelor, ne-am regăsit pe câmpie, la poalele dealurilor dinspre Codru Moma, pentru a cerceta bujorul banatic.

prins în anul 1962 în Crișul Negru, sunt doar câteva obiecte de valoare a colecţiei.

Liniștea cotidiană din perioada săptămânii este „deranjată” doar lunea, în ziua renumitului târg de la Tinca. Atunci fiecare însufleţește atmosfera după putinţă – cu portbagajul plin, cu căruciorul ori cu căruţele trase de cai. În centrul comunei, lângă cotitura de drum spre Belfir găsim pieţarii cu alimente, îmbrăcăminte și vechituri dar și alte categorii de vânzători, de la materiale de construcţii din lemn până la pucioasă. Dar cea mai atractivă zonă este cea îngrădită unde are loc piaţa de animale. Între cai, bovine și bivoliţe sunt cumpărătorii și vânzătorii ori alte persoane care vin doar pentru a le privi. Este un vârtej unde vânzătorul de potcoave își afișează marfa punând-o pe o pătură pe jos, ca pe vremuri, sau unde sarea se dă la kilogram din saci. Precupeţi ambulanţi de mâncăruri și mini-bucătări își vînd marfa printre mulţime. Toate acestea amintesc de vremurile de mai demult, parcă dintr-o altă lume.

Cu picioarele la spinare, când spre urcuș, când spre coborîș, am încercat să ţinem pasul cu conducătorul nostru. Și prin întrebările puse, am încercat să înţelegem miracole, să pricepem extraordinara știinţă acumulată pe care baciul Kálmán ne-a transmis-o, și acea manifestare pozitivă cu care a vorbit despre aceste meleaguri unde s-a născut domnia sa. Deși nu am găsit bujorul banatic, am dat peste dealuri verzi cu flori albe de leurdă, cristale desprinzându-se ascultătoare cu ajutorul „baghetei magice” (ciocanul de spart pietre), și fâse de luncă așezate pe pietrele de la margine izvoarelor. Seara, după vizitarea muzeului ne-am luat un rămas-bun

CrisPer Imaginea de sus: sosesc vânzătorii la piaţă Imaginea de mijloc: clădirea băii de tratament din Tinca Imaginea de jos: „armăsarul” cu ciucurele roșu

îndelungat de la domnul Csák Kálmán, care era îmbrăcat în veșminte verde-curat și o pălărie gri. Seniorul din Tinca a onorat peisajele bihorene și nu numai, iar acum și pe noi, oaspeţii lui.

CrisPer

...mai mult de c ât o revis t aË&#x2DC;

Scris de: Szelekovszky LĂĄszlĂł

Copaci longevivi: saË&#x2DC; lcii baË&#x2DC; trâne a multor ustensile folosite ĂŽn trecut - precum linguri, farfurii, mese, recipiente etc. Cândva, Ĺ&#x;i cel mai bun jgheab s-a prelucrat din salcie. Ă&#x17D;nsÄ&#x192;, azi, aceastÄ&#x192; muncÄ&#x192; necesitÄ&#x192; o pricepere ieĹ&#x;itÄ&#x192; din comun, Ĺ&#x;i din pÄ&#x192;cate Ĺ&#x;i aceastÄ&#x192; meserie este QF DBMF EF EJTQBSJÇŤJF 4BMDJB SFQSF[JOUĆş TVnFUVM VOFJB EJOUSF DFMF NBJ WFDIJ NFTFSJJ NBHIJBSF DBSF Ă&#x201D;ODĆş NBJ FYJTUĆş Ă&#x201D;NQMFUJUVM EF DPÇŚVSJ EF OVJFMF 3FDVOPBÇŚUFSFB JNQPSUBOÇŤFJ BDFTUFJ specii a condus Ĺ&#x;i la iniĹŁiativa, din anul 1881, al fostului preot EJO 5Ă&#x2DC;ULPNMPT )PSWĂ&#x2C6;UI 4Ă&#x2C6;NVFM DBSF B Ă&#x201D;OEFNOBU MB QMBOUB4BMDJB FTUF DPQBDVM MPJBM BM DĂ&#x2030;NQJFJ TVE FTUJDF ÇŚJ UPUVÇŚJ Ă&#x201D;O SFB TĆşMDJJMPS ÇŚJ QMPQJMPS Ă&#x201D;O SFHJVOFB 4[Ă&#x2C6;SB[ Ă?S %FÇŚJ NFUPEFMF multe locuri nu este apreciatÄ&#x192; pe mÄ&#x192;surÄ&#x192;. Nu meritÄ&#x192; aceas- vechi ale folosirii sÄ&#x192;lciilor sunt date uitÄ&#x192;rii, ĂŽn ultima vreme tÄ&#x192; percepĹŁie deoarece nu cere multÄ&#x192; ĂŽngrijire Ĺ&#x;i nu trebuie au fost considerate ca Ĺ&#x;i surse utile de energie. plantatÄ&#x192; cÄ&#x192;ci se ĂŽnmulĹŁeĹ&#x;te de la sine: dacÄ&#x192; i se taie crengile, 4BMDJB BSF NBJ NVMUF TVCTQFDJJ EBS DFJ NBJ NVMÇŤJ PBNFOJ ĂŽncolĹŁeĹ&#x;te din nou. Nu necesitÄ&#x192; pÄ&#x192;mânt roditor, nu este nici cunosc Ĺ&#x;i planteazÄ&#x192; doar salcia plângÄ&#x192;toare. Pe lângÄ&#x192; celelalun soi de arbore care sÄ&#x192; se ĂŽnghesuie, Ĺ&#x;i rezistÄ&#x192; Ĺ&#x;i ĂŽn condiĹŁii te specii putem enumera salcia albÄ&#x192;, salcia friabilÄ&#x192;, rÄ&#x192;chita mai vitrege. â&#x20AC;&#x17E;Meritulâ&#x20AC;? mare al acesteia este cÄ&#x192; vegheazÄ&#x192; pe Ĺ&#x;i rÄ&#x192;chita cÄ&#x192;proasÄ&#x192;. Ă&#x17D;n pÄ&#x192;durile de crâng cu esenĹŁe moi sunt fiecare mal, viu sau uscat, al râurilor strÄ&#x192;vechi, simbolizând dese asociaĹŁiile de arbuĹ&#x;ti de sÄ&#x192;lcii Ĺ&#x;i sub alte forme precum valorile naturale istorice ale câmpiei de sud-est. arbuĹ&#x;ti de salcie vertebralÄ&#x192; Ĺ&#x;i cele cu frunze de migdale.

Nu ĂŽntâmplÄ&#x192;tor am pomenit de râuri arhaice. Deoarece Pe marginile CriĹ&#x;urilor mai gÄ&#x192;sim sÄ&#x192;lcii bÄ&#x192;trâne ĂŽn zoneaceĹ&#x;ti copaci obiĹ&#x;nuiĹŁi pe lângÄ&#x192; apele vii se simt ĂŽn largul lor, MF VNFEF %F QJMEĆş DFMF EF MB 4[FMFWĂ?OZ DBSF TVOU PDSPUJUF QF de multe ori, Ĺ&#x;i ĂŽn locuri abandonate sau albii Ĺ&#x;erpuite, pÄ&#x192;strând cu loialitate urmele cursurilor de apÄ&#x192;. Putem spune liniĹ&#x;tiĹŁi despre salcie cÄ&#x192; este un soi reprezentant Ĺ&#x;i solid al copacilor autohtoni din habitatele umede. Este o formÄ&#x192; caracteristicÄ&#x192; a crângurilor cu esenĹŁe moi, care s-a rÄ&#x192;spândit atât ca Ĺ&#x;i specie dominantÄ&#x192;, dar Ĺ&#x;i ca membru al unor asociBÇŤJJ EF TQFDJJ NJYUF Utilitatea ĂŽi este foarte bine caracterizatÄ&#x192; prin folosirea MB P TFSJF MBSHĆş EF PCJFDUF " GPTU NBUFSJB QSJNĆş FYDFQÇŤJPOBMĆş Imagine de sus: malul Celor Trei CriĹ&#x;uri de la SzelevĂŠny Dreapta: zonÄ&#x192; de sÄ&#x192;lcii ĂŽn regiunea CriĹ&#x;ului Negru de pe teritoriul maghiar Jos: copaci de sÄ&#x192;lcii ĂŽn zonele neregularizate ale CriĹ&#x;ului Negru din România

VaË&#x2DC; ile Cris, urilor - NATUR Ä&#x201A;

Cea mai vârstnicÄ&#x192; salcie din judeĹŁul BĂŠkĂŠs - â&#x20AC;&#x17E;BÄ&#x192;trâna AlbÄ&#x192;â&#x20AC;?

Salcia plângÄ&#x192;toare de la Casa MemorialÄ&#x192; MunkĂĄcsy din BĂŠkĂŠscsaba

NBMVSJMF $FMPS 5SFJ $SJÇŚVSJ 0SJ Ă&#x201D;O BQSPQJFSFB MVJ ½DTĂ&#x161;E TĆşMciile albe bÄ&#x192;trâne de la Ă lom-zug, care aduc aminte de vreNVSJMF QƺnjVOJMPS Ă&#x201D;NQĆşEVSJUF ¡O 3PNĂ&#x2030;OJB NBJ BMFT Ă&#x201D;O [POF neregularizate, pe malurile apelor fÄ&#x192;rÄ&#x192; diguri se pot observa crânguri de sÄ&#x192;lcii frumoase Ĺ&#x;i foarte plÄ&#x192;cute ochiului. ¡O KVEFÇŤVM #Ă?LĂ?T QF MĂ&#x2030;OHĆş NBMVSJMF SĂ&#x2030;VSJMPS BDUVBMF CSBÇŤFMF moarte sunt ĂŽmpânzite de sÄ&#x192;lcii bÄ&#x192;trâne, dar Ĺ&#x;i ĂŽn alte zone le QVUFN Ă&#x201D;OUĂ&#x2030;MOJ 0SBÇŚVM #Ă?LĂ?TDTBCB TF QPBUF NĂ&#x2030;OESJ DV DSĂ&#x2030;Oguri importante de sÄ&#x192;lcii, dar Ĺ&#x;i copaci de salcie protejaĹŁi individual. Iar aici putem evidenĹŁia salcia longevivÄ&#x192; aflatÄ&#x192; ĂŽn curUFB $BTFJ .FNPSJBMF B MVJ .VOLĂ&#x2C6;DTZ .JIĂ&#x2C6;MZ DBSF QĆşTUSFB[Ćş nu doar istoria conacului ci Ĺ&#x;i spiritul artistului pictor.

MeritÄ&#x192; admiraĹŁie Ĺ&#x;i respect sÄ&#x192;lciile plângÄ&#x192;toare de pe NBSHJOFB DBOBMVMVJ ²MÇ&#x;WĂ&#x201C;[ EJO #Ă?LĂ?TDTBCB EJOUSF DBSF DFMF mai valoroase Ĺ&#x;i bÄ&#x192;trâne sunt cele aflate pe porĹŁiunea dinTQSF #Ă?LĂ?TDTBCB DĆşUSF MPDBMJUBUFB #Ă?LĂ?T QĂ&#x2030;OĆş MB 4JLPOZ VOEF putem ĂŽntâlni arbori de salcie cu vârsta de peste 200 de ani.

4VNB MPS o EJO EBUFMF PSJFOUBUJWF BMF MJUFSBUVSJJ TQFDJBMJ[BUF o EFQƺnjFÇŚUF OVNĆşSVM EF EF FYFNQMBSF QF NBMVM ESFQU BM CBSBKVMVJ EF DBOBM "DFTUF FYFNQMBSF DV DJSDVNGFSJOÇŤB Ă&#x201D;OUSF ÇŚJ DN OF BNJOUFTD EF OBÇŚUFSFB DBOBMVMVJ ²MÇ&#x;WĂ&#x201C;[ Ă&#x201D;O

urmÄ&#x192; cu peste doua secole, dar Ĺ&#x;i de sudoarea sÄ&#x192;pÄ&#x192;torilor de atunci.

4ĆşMDJJMF o mJOE EF FTFOÇŤĆş NPBMF o OV TVOU DPOTJEFSBUF Ă&#x201D;Otre speciile importante Ĺ&#x;i nu sunt enumerate ĂŽntre copacii cu viaĹŁÄ&#x192; lungÄ&#x192;. Aceste considerente ĂŽnsÄ&#x192; sunt eronate, deoarece FYFNQMFMF BNJOUJUF EPWFEFTD DPOUSBSJVM $FB NBJ CĆşUSĂ&#x2030;OĆş TBMDJF EJO KVEFÇŤVM #Ă?LĂ?T TF BnĆş MB #Ă?MNFgyer, care cu ai sÄ&#x192;i 860 de centimetri a circumferinĹŁei, dupÄ&#x192; FTUJNĆşSJ BSF BQSPYJNBUJW EF BOJ "DFBTUĆş TBMDJF BMCĆş FTUF denumitÄ&#x192; Ĺ&#x;i â&#x20AC;&#x17E;BÄ&#x192;trâna DoamnÄ&#x192;-AlbÄ&#x192;â&#x20AC;?. Ea a rÄ&#x192;mas singurul FYFNQMBS EF FTFOÇŤĆş NPBMF BM QƺnjVOJMPS Ă&#x201D;NQĆşEVSJUF B DĆşSPS importanĹŁÄ&#x192; este pÄ&#x192;stratÄ&#x192; de denumirile unor localitÄ&#x192;ĹŁi Ĺ&#x;i BMCJJ NPBSUF EJO KVEFÇŤVM #Ă?LĂ?T QSFDVN 'Ă [FTHZBSNBU TBV 'Ç­[GĂ&#x2C6;T [VH Ă&#x17D;n consecinĹŁÄ&#x192;, trebuie sÄ&#x192; respectÄ&#x192;m sÄ&#x192;lciile, ca simboluri naturale ale fostului peisaj din regiunea sud-esticÄ&#x192; Ĺ&#x;i ca meTBHFSJ BJ QFJTBKVMVJ IJESPHSBmD ¡O QMVT FYFNQMBSFMF MPOHFWJve pÄ&#x192;streazÄ&#x192; amintirile populare, Ĺ&#x;i sunt sursele inspiraĹŁiilor ÇŚJ HĂ&#x2030;OEVSJMPS GSVNPBTF 3FGFSJOEV OF MB VMUJNB GSB[Ćş QFOUSV ĂŽncheiere sÄ&#x192; ilustrÄ&#x192;m cu un citat: â&#x20AC;&#x17E;Salcia nu este o fiinĹŁÄ&#x192; socialÄ&#x192;; salcia nu grÄ&#x192;ieĹ&#x;te vecinului niciodatÄ&#x192;; salcia de aceea se mutÄ&#x192; pe marginea apelor, fiindcÄ&#x192; este iubitoare de sine Ĺ&#x;i fericitÄ&#x192; dacÄ&#x192; vântul o chinuie, o ĂŽndoaie, dacÄ&#x192; ĂŽĹ&#x;i vede propria imagine ĂŽn oglinzile pârâurilor Ĺ&#x;i râurilor.â&#x20AC;?

(Zelk ZoltĂĄn: Cei care seara se pun ĂŽn genunchi) Foto: red. CrisPer

Salcie gÄ&#x192;unoasÄ&#x192; ĂŽn vârstÄ&#x192; de 200 de ani pe malul canalului Ă&#x2030;lĹ&#x2018;vĂ­z-csatorna, lângÄ&#x192; BĂŠkĂŠscsaba

Coşul din Békés

Scris de: Bonyhádiné Pásztor Enikő

La noi coşul este precum şlapii de Szeged la Szeged sau vinul de sub munţii din Tokai. Coşul este caracteristic acestei zone, s-a născut în patria nuielelor, lângă cursurile de apă. Tradiţia continuă de la tată la fiu...”

Cu doamna Kocsor Iulica, maistru artist popular şi împletitoare din Békés, a stat de vorbă Szelekovszky László: Am ajuns chiar în sezonul cireşelor la Iulica pentru a afla cum a început relaţia cu nuielele, care a fost situaţia împletitorului în vremurile vechi şi de azi, dar să vedem şi cum se realizează coşurile şi mobilele tradiţionale din nuiele. Intrând în atelierul

aflat pe str. Kossuth, gazda noastră ne-a primit cu amabilitate poftindu-ne pe scaune tradiţionale cu stil împletite. S-a înfiripat o discuţie de atelier, deoarece lângă noi, o împletitoare de coşuri chiar croia un scaun din nuiele.

Cum a început pentru tine meseria de împletitor, de la cine ai învăţat această meserie tradiţională, şi nu chiar uşoară?

– Sunt din judeţul Békés şi asta spune multe. În anul 1956 am început să mă ocup de împletitul coşurilor de nuiele, adică după ce am terminat şcoala şi după ce ne-au luat pământurile şi le-au naţionalizat. În perioada respectivă nu au fost prea multe posibilităţi pentru studii sau pentru un loc de muncă stabil.

Dar eu am vrut să muncesc şi am ajuns la Cooperativa de Antreprenori. Într-o zi,

Interviu cu doamna Kocsor Iulica, pe fotolii de nuiele împletite stilat

maistrul Püski Sándor m-a trimis la tanti Manţi să învăţ pe lângă ea meseria de împletitor. Tanti Manţi împletea tăvi de nuiele. Alţii împleteau alte obiecte, coşuri, scaune şi alte piese de mobilier, aici, în Békés.

Câteva zile am muncit pe lângă tanti Manţi, apoi miau zis: „Primeşti materiale, trebuie să începi şi singură, doar mai rău să nu fie decât până acum!”. Pe vremea aia încă lucram pentru mama, după tăvi împleteam şi coşuri de rufe, apoi treptat am învăţat meseria.

– Pe vremea aceea nu în şcoli se învăţa meseria?

– Împletitul coşurilor aici, de la bătrânii din Békés, am învăţat. Îmi amintesc de tanti Manţi ca şi prima mea învăţătoare, iar maica mea de la mine a învăţat deprinderile. Au trecut trei ani, am dobândit deja o experienţă bogată, dar vroiam să primesc şi calificarea profesională. M-am înscris la şcoala profesională, unde profesorul Linder Emil ne-a învăţat şi partea teoretică. Iar după ani de şcoală am început mica industrie de acasă.

Va˘ ile Cris, urilor - INTERVIU – Azi doar amintiri mai avem despre Cooperativele de Antreprenori, unde s-au adunat meşteri pricepuţi cu abilităţi nemăsurate. Când au fost toate acestea?

– Perioada aceasta a fost de la începutul anilor 50-60 şi până la schimbarea regimului. Am avut o piaţă bună, am exportat coşurile de nuiele spre pieţele din vest. Pe vremea aceea, în Békés doar

ocupaţia aceasta era posibilă, toate familiile s-au ocupat cu împletitul, într-un fel sau altul. În sistemul de cooperativă de antreprenori toată lumea muncea de acasă. Am încercat să învăţăm muncitorii în aşa fel, chiar dacă se ocupau doar cu un fel de împletit, dar acela să fie realizat în mod exemplar.

Aşa am început şi eu, apoi am devenit responsabil de

producţie. Pe lângă aceasta eu am dus şi materia primă în zonele rurale. Ne pica bine câte o cană de ceai sau o bucată de dovleac copt pe care ni le ofereau sătenii. Însă la primirea produselor finalizate trebuia să fiu exigentă, dacă ceva nu era perfect, trebuia refăcut tot. Cu abordarea aceasta s-a întărit calitatea profesională, iar finisarea şi rafinamentele le-am învăţat împreună.

Sortarea și clasarea nuielelor

Materia primă – pregătirea premergătoare Cred că valea Crişurilor a creat condiţiile pentru împletitul coşurilor de nuiele. Înainte de drenaj, zonele mlăştinoase desfăşurate, apoi zonele inundabile de pe malurile râurilor controlate au oferit materia primă pentru împletitori. Azi, materia primă reprezintă Răchita americană cultivată, care s-a creat din altoirea a două specii de salcie sălbatică. Este important de menţionat că nuielele cultivate în Ungaria sunt cele mai bune. În judeţul Békés nu este o producţie locală suficientă de nuiele. În trecut s-au adus din zona localităţilor Lenti şi Köröstarcsa, azi se folosesc nuiele cultivate în zona râului Tisa. Nuielele sunt extrase, sortate, se păstrează în stive pe câmp până la producţie. Nuielele diferite – precum cele verzi, brune sau albe – necesită procedee diferite de producţie. Nuielele brune sunt cele mai cunoscute, care se opăresc în apă fierbinte apoi se decojesc în stive. Nuielele decojite se pot folosi deja pentru împletire. Produsele finalizate se colorează cu baiţ, tehnica fiind acceptată de arta populară.

Kocsor Iulica

Decojirea motorizată a nuielelor brune fierte în coajă

– Perioada de cooperativă a fost una semnificativă, dar apoi totul s-a schimbat.

Cum a fost posibilă adaptarea?

– În perioada asta deja am fost nevoiţi să muncim mai mult. Schimbarea regimului a adus multe schimbări şi în interiorul profesiei: cooperativele s-au tot micşorat apoi încet au dispărut, întreprinderile de stat au dat faliment. Şi eu a trebuit să stau pe picioarele mele, şi am creat o întreprindere familiară.

Am avut multe comenzi, de exemplu în Anglia am transportat cu camioane produse de nuiele. Deşi s-au schimbat şi condiţi-

ile externe, împletitul din Békés nu s-a schimbat nici în ziua de azi, produsele sunt de o foarte bună calitate, tradiţionale şi populare. Avem mare grijă la un aspect important: deşi la proiectare, finalizare ne orientăm şi spre arta industrială, totuşi baza rămâne arta populară tradiţională în toate cazurile.

– După atâtea schimbări s-a putut păstra pasiunea profesională?

– Desigur, deoarece mereu vin confirmările, după care continuăm munca cu forţe noi. Uneori e obositor, dar e voie să suspendăm sau să abandonăm.

Coș u l d in B é ké s Metoda de împletire din Békés nu s-a schimbat: este tradiţională și calitativă

– Nu am amintit încă despre confirmări. Ai primit foarte multe recunoaşteri profesionale, premii. Cu care te mândreşti cel mai mult?

– Patru premii îmi sunt cele mai dragi. Primul l-am dobândit în 1961, la Siofok, când am participat la un concurs cu un coş marinar simplu şi am obţinut locul al 16-lea. A fost un moment

special şi premiul pentru locul I obţinut pe ţară, cu un set de tavă şi şase căni împletite. Domnul Szilágyi János, maistrul artelor populare la jurizare doar atât a spus: „ Această lucrare vorbeşte de la sine...”. Aceste cuvinte şi acuma îmi sunt încă în ureche. În 2005 am primit distincţia Maistrul anului la Festivitatea Maiş-

Fotoliul candidat pentru titlul Hungarikum

trilor, care a însemnat mult în mod special, deoarece aceasta este acordată de către breasla profesională, aşa că reprezinta recunoştinţa cea mai importantă. Ultima distincţie a venit în ianuarie a acestui an, când am primit şi o distincţie din parte Ministerului, care a fost tot o recunoaştere importantă al activităţii mele.

– Nu am vorbit încă despre produse. Ce fel de obiecte se pot împleti din nuiele?

– Mai demult, aici în lumea mlăştinoasă din zona Crişurilor se împleteau din nuiele coşuri, obiecte şi piese de pescuit, de depozitare sau garduri. Desigur, nevoile de atunci s-au schimbat, azi pe lângă obiecte mai împletim şi coşuri de mână, coşuri de rufe, de depozitare chiar şi pentru maşini, tăvi şi piese mobiliere. Am realizat pentru o pensiune cu herghelie o linie de mobilă din nuiele, scaune, dulapuri, paturi.

Momentant lucrăm la ac-

cesoriile unui magazin din Gödöllő. Lucrările nostre sunt apreciate şi peste graniţe. Avem comenzi regulate din Elveţia, am transportat şi în Italia. Peste tot sunt foarte mulţumiţi cu produsele împletite din Békés. Fotoliul de Békés, împletit din nuiele, nu demult şi Camera de Industrie din Ungaria l-a găsit vrednic pentru a face parte din Hungarikum. Procedurile sunt încă în derulare.

– Cum vedeţi viitorul acestui meşteşug?

– Mi-e frică să nu dispară. Este discutabil dacă va mai exista continuare după actuala generaţie activă.

Consider că tinerii ar trebui nu doar să înveţe meşteşugul, ci să-l aleagă şi ca formă de viaţă.

Crearea condiţiilor adecvate, şi finanţarea în primii trei ani ar creşte semnificativ şansele de supravieţuire a tradiţiei de împletit coşuri, la Békés.

Foto: Csomós Enikő, red. CrisPer

Va˘ ile Cris, urilor - CULTUR Ă

Salcia de Sárrét

Scris de: Nagy László András

Populaţia din vechile sate ale regiunii Sárrét și-a adaptat stilul de viaţă și modul de gospodărire într-un mod specific zonei noroioase. Înainte de regularizarea apelor, a luat în posesie și și-a însușit foarte inventiv toate mijloacele și posibilităţile oferite de acest peisaj special.

Din materiile prime locale disponibile: trestie, noroi, rămășiţele copacilor de stejari, anini, ulmi, sălcii și soc și-au construit casele. „...Precum se zice, de la coteţul găinilor și până la biserică, toate construcţiile din aceste materiale le-au făcut.” La cea din urmă putem să dăm și un exemplu real. După revoluţia din perioada lui Rákóczi, localitatea Szeghalom a fost repopulată iar din scrierile de atunci reiese că în anul 1771 și-au construit Industriaș împletitor – Csökmő, din anii 1920 biserica din gard viu, pământ și cu turn de lemn. „...Casele au fost construite pe piloni înalţi și împletite din astfel de copaci, unii șamani s-au odihnit pe ramurile nuiele de salcie, care au fost tencuite sălciilor, iar înţelepţi ai acelor vremuri s-au odihnit cu noroi, iar când au venit inundaţisub umbra lor. Și soldaţii din revoluţia din 1848 șiile, lucrurile din casă le-au urcat în au agăţat pe crengile unei salcii bătrâne chiverepodul casei și cu inima împăcată le „jandarilor” pe care i-au înfrânt, la fel cum au priveau cum le spală apa pereţii procedat și strămoșii lor cu turbanele tătarilor casei, pentru că știau că pilouciși. Faptele lor au fost păstrate și în versuri: nii și nuielele rămân la locul lor, doar tencuiala de noroi „...Cine a mai văzut chivere în vârful unei salcii, fiind luată de ape. Iar noroi Și nu doar una, ci șapte deodată? și nămol a rămas destul după Jandarmilor, pandurilor să luaţi aminte, trecerea apelor ca să poată să Peste săraci feciori mergând voi dinainte!...” retencuiască din nou.”

Din nuielele de salcie au făRecoltarea nuielelor se făcea la sfârșitul cut și cilindri pentru puţurile de Stupi de albine tencuiţi ca la Füzesgyarmat lui octombrie, când sălciile își pierdeau toate fântâni, în puţurile cilindrice au și Csökmő frunzele. Nuielele tăiate cu ustensile create din fost coborâte aceste împletituri secţionate la 1-2 metri. Au fost folosite și la construcţiile din coase vechi (apoi mai târziu cu foarfece de tăiat) erau legate în trestie legate între beţe de lemn, folosite pentru diferite sco- snopuri iar apoi transportate acasă. Pe lângă ogradă erau strânse puri de la ţară. Și ușile colibelor erau împletituri tencuite cu laolaltă, avându-se grijă ca vârfurile snopurilor să nu se atingă și noroi atât în exterior câ și în interior, la fel se mai făceau garduri și porţi mari. Aceste din urmă erau în general legate din trestie, mai rar și din nuiele. Niște table mai mari erau prinse de margini și mutate din faţa căruţelor când era cazul. Porţile ţarcurilor au fost făcute la fel de către păstorii câmpiilor. Și o parte din ustensilele pescarilor și ale prinzătorilor de păsări din lunci și mlaștini, dar și stupurile de albine au fost realizate din nuiele. Din nuiele s-a făcut și coșara de ţepar, ori instrumentul cu care se prindeau racii racia ori paca, dar și coșurile pentru depozitarea diferiţilor pești.

Din nuielile flexibile, agricultorul a realizat Curs de împletirea coșurilor în faţa casei satului, Csökmő, încoșuri de transportat, structură pentru căru- ceputul anilor 1940 ţe, sau tăvi și ustensile pentru uscarea fruc- să se mucegăiască. Împletirea stupilor și coșurilor începea după telor. Se mai făceau și terminarea lucrărilor de toamnă și ţinea până în primăvară, până un fel de zbici de joacă când nuielele începeau să înmugurească. Pentru că această lupentru copii, dar salcia crare necesita o forţă mare, doar bărbaţii se ocupau de ea.

Pe lângă trestie și pipirig, salcia a fost vegetaţia caracterisa fost și motivul principal al crucilor de lemn tică a regiunii mlăștinoase Sárrét. După lucrările de regularizare a apei, volumul sălciilor s-a micșorat atât de mult încât cei pentru morminte.

Nu puţine basme care se ocupau de prelucrarea nuielii în forme de industrie arși credinţă a asociat tizanală, au fost nevoiţi să obţină materia primă din alte părţi.

La începutul anilor 1900 împletitul a fost popularizat și prin Realizarea plasei de pescuit din nuie- tradiţia din Sárrét la anumite sălcii mai bă- cursuri de industrie artizanală dedicate localnicilor care se le, Komádi, 1940 trâne. Unele vrăjitoare ocupau de agricultură. Iar în perioadele următoare a însemnat Foto: Arhiva Fotografică a Muzeului au ţinut ritualuri sub o completare substanţială la veniturile lor. de Etnografie Molnár Balázs

...mai mult de c ât o revis t aË&#x2DC; Scris de: Szelekovszky LĂĄszlĂł

Ă&#x17D;nvaË&#x2DC;¸t aË&#x2DC;tori populari DupÄ&#x192; regularizÄ&#x192;rile de ape din secolul al XIXlea, lumea tÄ&#x192;neaiurilor Č&#x2122;i comunitÄ&#x192;ĹŁile mici din cÄ&#x192;tunele rurale au fost izolate aproape ĂŽn totalitate de cultura oraČ&#x2122;elor. Oamenii din aceste comunitÄ&#x192;ĹŁi au auzit despre evenimentele lumii doar prin intermediul â&#x20AC;&#x17E;celor umblaĹŁi ĂŽn lumeâ&#x20AC;?. Dar aceste informaĹŁii provenite nu au fost ĂŽndeajuns pentru dobândirea cunoČ&#x2122;tinĹŁelor de culturÄ&#x192; generalÄ&#x192;, precum cunoČ&#x2122;tinĹŁele de a scrie, a citi, a cunoaČ&#x2122;te istorie, literaturÄ&#x192;. CunoČ&#x2122;tinĹŁele respective au ajuns la aceČ&#x2122;ti oameni doar prin intermediul acelora care au fÄ&#x192;cut parte din comunitÄ&#x192;ĹŁile religioase ori de ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;mânt, precum preoĹŁi, cantori Č&#x2122;i dascÄ&#x192;li veniĹŁi ĂŽn mediul rural de la oraČ&#x2122;. Ei au introdus spiritualitatea nu doar ĂŽn bÄ&#x192;ncile Č&#x2122;colilor, ci Č&#x2122;i la botezuri, ĂŽnmormântÄ&#x192;ri, nunĹŁi Č&#x2122;i la sÄ&#x192;rbÄ&#x192;tori religioase. Ei au fost ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;torii populari.

ToĹŁi elevii Ĺ&#x;colii BelencĂŠres de la MezĹ&#x2018;berĂŠny ĂŽn anul 1956

Denumirea a fost foarte bine aleasÄ&#x192;, care dovedeĹ&#x;te cÄ&#x192; Ĺ&#x;i ĂŽn prezent gândim la fel despre acei oameni care au primit aceste titulaturi. AceĹ&#x;ti oameni, de obicei intelectuali, au trÄ&#x192;it ĂŽn cÄ&#x192;tune Ĺ&#x;i tÄ&#x192;neaiuri, acolo unde a fost cea mai mare nevoie de cunoĹ&#x;tinĹŁele lor, de ajutorul lor moral Ĺ&#x;i omenesc. Ei au fost â&#x20AC;&#x17E;felinareleâ&#x20AC;? comunitÄ&#x192;ĹŁilor care trÄ&#x192;iau ĂŽn mediul rural.

DeĹ&#x;i conduceau Ĺ&#x;coli de stat, acestea de multe ori ĂŽnsemnau doar clÄ&#x192;diri de grajduri. Ă&#x17D;n ciuda greutÄ&#x192;ĹŁilor vieĹŁii de la sat, mulĹŁi intelectuali le-au rÄ&#x192;mas datori acelori ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;tori pentru cultura generalÄ&#x192; Ĺ&#x;i ĹŁinuta omeneascÄ&#x192; dobânditÄ&#x192;. Nu doar au predat scriere Ĺ&#x;i citire, ori au ĂŽncercat sÄ&#x192; convingÄ&#x192; pÄ&#x192;rinĹŁii acelor elevi care meritau sÄ&#x192; ĂŽĹ&#x;i continue studiile, dar au reuĹ&#x;it sÄ&#x192; transmitÄ&#x192; Ĺ&#x;i cunoĹ&#x;tinĹŁele necesare pentru agriculturÄ&#x192; Ĺ&#x;i stilul de viaĹŁÄ&#x192; ruralÄ&#x192;. Ă&#x17D;nvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;torii populari nu ocupau doar o funcĹŁie simplÄ&#x192;, nu priveau munca lor ca Ĺ&#x;i o repartizare, ci ĂŽĹ&#x;i asumau aceastÄ&#x192; voca-

ĹŁie, s-au identificat cu oamenii, de multe ori sÄ&#x192;raci, Ĺ&#x;i cu copiii acestora. Nu se numeau profesori, diriginĹŁi, directori, ci doar ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;tori. Au trÄ&#x192;it ĂŽmpreunÄ&#x192; cu Ĺ&#x;colile lor, acolo aveau locuinĹŁele de serviciu, viaĹŁa lor era o carte deschisÄ&#x192; Ĺ&#x;i o gardÄ&#x192; permanentÄ&#x192;. DupÄ&#x192; orele de ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;turi ziua nu se sfârĹ&#x;ea, ei au fost ĂŽn dese rânduri Ĺ&#x;i cantori, adicÄ&#x192; â&#x20AC;&#x17E;ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;torii de cantoriâ&#x20AC;? care au cântat la orgÄ&#x192;, dar au Ĺ&#x;i ajutat la celebrarea slujbelor de cÄ&#x192;tre preoĹŁi. Nu este ĂŽntâmplÄ&#x192;tor cÄ&#x192; cele douÄ&#x192; lÄ&#x192;caĹ&#x;uri sfinte din sat, erau considerate de cÄ&#x192;tre sÄ&#x192;teni biserica Ĺ&#x;i Ĺ&#x;coala. ¡O SPNBOVM TĆşV DV UJUMVM v'FMJOBSFMFw (Ă&#x2C6;SEPOZJ (Ă?[B scrie ĂŽnduioĹ&#x;Ä&#x192;tor despre el ĂŽnsuĹ&#x;i Ĺ&#x;i despre colegii lui ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;tori: â&#x20AC;&#x17E;Felinarul sunt eu, iluminez ĂŽn ĂŽntuneric! ArÄ&#x192;t drumul. FÄ&#x192;rÄ&#x192; mine e orb Ĺ&#x;i cel care vede!â&#x20AC;? MÄ&#x192;rturisirea lui (Ă&#x2C6;SEPOZJ BKVUĆş TĆş Ă&#x201D;OÇŤFMFHFN DĂ&#x2030;U EF NVMU FSBV SFTQFDUBÇŤJ Ă&#x201D;OvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;torii. Când ĂŽn romanul sÄ&#x192;u ajunge la noul sÄ&#x192;u loc de muncÄ&#x192; la sat, un pÄ&#x192;rinte ĂŽi spune aĹ&#x;a: â&#x20AC;&#x17E;Ă&#x17D;n mâinile tale punem viitorul copiilor noĹ&#x;trii, sÄ&#x192; ne fii lÄ&#x192;mpaĹ&#x;! PrimeĹ&#x;te ĂŽn inimÄ&#x192; soarta acestei comunitÄ&#x192;ĹŁi, sÄ&#x192; fii puterea noastrÄ&#x192;! SÄ&#x192; creĹ&#x;ti oameni din copiii noĹ&#x;tri pentru ĹŁarÄ&#x192; Ĺ&#x;i pentru Dumnezeu.â&#x20AC;?

4Ćş OV TF TVQFSF TUJNBUVM $JUJUPS EBS OV BN QVUVU TĆş TDSJV BDFTU BSUJDPM GĆşSĆş FYQSJNBSFB trÄ&#x192;irilor personale. Deoarece Mama mea a fost ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;toare la sat de la sfârĹ&#x;itul anilor 1940 Ĺ&#x;i pânÄ&#x192; la sfârĹ&#x;itul anilor 1960.

Au fost decenii foarte grele: sÄ&#x192;rÄ&#x192;cie, fricÄ&#x192;, multÄ&#x192; muncÄ&#x192;, Ĺ&#x;coalÄ&#x192; cu o singurÄ&#x192; salÄ&#x192; de predare, cu clase cumulate, cu EPVĆş Ă&#x201D;OWƺǍƺUPBSF 3FTQPOTBCJMJUBUFB MPS nu era doar predarea, ci Ĺ&#x;i organizarea evenimentelor culturale obligatorii - piese de teatru, baluri de absolvire, TÄ&#x192;neai din regiunea sud-esticÄ&#x192;

VaË&#x2DC; ile Cris, urilor â&#x20AC;&#x201C; CULTUR Ä&#x201A;

Ĺ&#x17E;coala de la tÄ&#x192;neaiul Kamut

parade Ĺ&#x;i serbÄ&#x192;ri comuniste impuse. Piesele de teatru erau repetate ĂŽn Casa CulturalÄ&#x192; construitÄ&#x192; de cÄ&#x192;tre comunitatea localnicilor din sat. Iluminare electricÄ&#x192; ĂŽncÄ&#x192; nu era, muzica era asiguratÄ&#x192; de un gramofon cu discuri din bachelit. DupÄ&#x192; repetiĹŁii, cu lumânÄ&#x192;ri ĂŽn mâini mergeam acasÄ&#x192;, la locuinĹŁa de serviciu. Aceste plimbÄ&#x192;ri cu lumânÄ&#x192;ri aveau o intiNJUBUF BQBSUF VJUĂ&#x2030;OEV OF VOJJ MB BMÇŤJJ BN WĆş[VU SFnFYJJMF lumânÄ&#x192;rilor ĂŽn ochii celuilalt, care sclipeau mai puternic decât ĂŽnsuĹ&#x;i lumânÄ&#x192;rile. Ĺ&#x17E;i aceste lumânÄ&#x192;ri simbolizeazÄ&#x192; â&#x20AC;&#x17E;felinareleâ&#x20AC;? MVJ (Ă&#x2C6;SEPOZJ BDFB QFSTPBOĆş DBSF B VNCMBU Ă&#x201D;O faĹŁÄ&#x192; Ĺ&#x;i a arÄ&#x192;tat drumul, pe care Ĺ&#x;i la figurat dar Ĺ&#x;i la propriu l-a iluminat.

TotuĹ&#x;i, dintre Ĺ&#x;colile vremurilor de atunci mai gÄ&#x192;sim câteva exemplare care au rÄ&#x192;mas vii. Ă&#x17D;ntre acestea gÄ&#x192;sim Ĺ&#x;coala de tÄ&#x192;neai de la Kamut, cu podele uleioase, pe care comunitatea Ĺ&#x;i actualul ĂŽntreĹŁinÄ&#x192;tor, compania de vânÄ&#x192;toare, le-au pÄ&#x192;strat ĂŽntr-un mod exemplar pentru generaĹŁia nouÄ&#x192;.

unei naĹŁiuni. â&#x20AC;&#x17E;Felinareleâ&#x20AC;?, ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;torii populari, au ocupat un rol important ĂŽn aceastÄ&#x192; concepĹŁie.

De la ĂŽnceputul anilor 1950, cu interzicerea construirii tÄ&#x192;neaiurilor Ĺ&#x;i reorganizarea agriculturii din rÄ&#x192;dÄ&#x192;cini, lumea cÄ&#x192;tunelor a luat-o la vale, ĂŽncurajându-se migraĹŁia EJO [POFMF SVSBMF 0 QBSUF B BDFTUVJ QSPDFT B GPTU Ă&#x201D;ODIJEFrea progresivÄ&#x192; a Ĺ&#x;colilor din tÄ&#x192;neaiuri. Ă&#x17D;nvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;torii populari s-au rÄ&#x192;rit treptat, apoi au dispÄ&#x192;rut cu totul.

Copiii au fost urcaĹŁi, dimineaĹŁa, pe autobuze Ĺ&#x;i transportaĹŁi la Ĺ&#x;colile localitÄ&#x192;ĹŁilor mai mari. Ă&#x17D;n cursul zilei nu au Elevi ai zonelor de tÄ&#x192;neai din BĂŠkĂŠs, ĂŽn anul 1956 mai apucat sÄ&#x192; dea o fugÄ&#x192; ĂŽn ogradÄ&#x192;, ĂŽn curtea animalelor ori PÄ&#x192;strÄ&#x192;m o statisticÄ&#x192; a unei perioade importante, când pe pÄ&#x192;Ĺ&#x;unea aflatÄ&#x192; la marginea satului. Elevul a devenit oasnumÄ&#x192;rul ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;torilor s-a multiplicat, au apÄ&#x192;rut ĂŽn numÄ&#x192;r pete la el ĂŽn sat, deoarece a venit acasÄ&#x192; doar sÄ&#x192; doarmÄ&#x192; Ĺ&#x;i nu mare - ĂŽn prim plan pe tÄ&#x192;neaiurile din regiunile sud-estice. e de mirare cÄ&#x192; legÄ&#x192;turile de altÄ&#x192;datÄ&#x192; s-au rÄ&#x192;cit, dispÄ&#x192;rând CondiĹŁiile acestui proces au fost create de cÄ&#x192;tre Ministe- ca Ĺ&#x;i lumina â&#x20AC;&#x17E;felinarelorâ&#x20AC;?. Degeaba a umblat la Ĺ&#x;coli moderSVM &EVDBÇŤJFJ ÇŚJ 3FMJHJFJ 0DVQĂ&#x2030;OE GVODÇŤJB EF NJOJTUSV Ă&#x201D;O ne cu sute de copii, totuĹ&#x;i era singur, departe de pÄ&#x192;rinĹŁi, de QFSJPBEB BOJMPS DPOUFMF ,MFCFMTCFSH ,VOP B bunici, de glasul chemÄ&#x192;tor al clopotului bisericii.

MulĹŁi copii sunt singuri Ĺ&#x;i azi, când se aĹ&#x;eazÄ&#x192; la calculaacordat importanĹŁÄ&#x192; specializÄ&#x192;rii profesorilor ĂŽn sistemul tor, unde nu sunt prieteni adevÄ&#x192;raĹŁi, nu este o comunitate de ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;mânt, ĂŽncurajând Ĺ&#x;i dragostea faĹŁÄ&#x192; de copii. intimÄ&#x192; adevÄ&#x192;ratÄ&#x192;. Copilul se uitÄ&#x192; rigid la monitor, atras de Urmare a unei iniĹŁiative legislative din anul 1926, conlucruri atrÄ&#x192;gÄ&#x192;toare: lumile ĂŽndepÄ&#x192;rtate care ĂŽl fascineazÄ&#x192; Ĺ&#x;i UFMF ,MFCFMTCFSH B DPOTUSVJU EJO CVHFUVM ÇŤĆşSJJ Ă&#x201D;O JOUFSWBMVM care de cele mai multe ori rÄ&#x192;mân de neatins. Din aceastÄ&#x192; a trei ani, nu mai puĹŁin de cinci mii de sÄ&#x192;li de clasÄ&#x192;, dintre MVNF JFTF DV VO TJOHVS jDMJDLx ÇŚJ JBS FTUF TJOHVS SĆşNĂ&#x2030;OĂ&#x2030;OE care foarte multe s-au realizat ĂŽn zona sud-esticÄ&#x192; a ĹŁÄ&#x192;rii.

Deseori Ĺ&#x;coala a fost Ĺ&#x;i bisericÄ&#x192;, dar Ĺ&#x;i casa comunitÄ&#x192;ĹŁii ĂŽn deseori doar cu dorinĹŁa Ĺ&#x;i iluziile.

CautÄ&#x192; Ĺ&#x;i ei ceva, ca o derivÄ&#x192; ĂŽn aceastÄ&#x192; lume grÄ&#x192;bitÄ&#x192;.

BDFMBÇŚJ UJNQ %VQĆş SBÇŤJPOBNFOUVM MVJ ,MFCFMTCFSH ÇŤBSB BnBPoate un â&#x20AC;&#x17E;felinarâ&#x20AC;? i-ar putea opri Ĺ&#x;i cu lumina sa sÄ&#x192;-i cÄ&#x192;lÄ&#x192;utÄ&#x192; ĂŽntr-o situaĹŁie fÄ&#x192;rÄ&#x192; speranĹŁe doar prin oameni ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁaĹŁi zeascÄ&#x192; spre un drum bun. Ĺ&#x;i educaĹŁi putea fi reconstruitÄ&#x192;, iar educaĹŁia Ĺ&#x;i cultura puFoto: Szelekovszky LĂĄszlĂł, red. CrisPer tea contribui cel mai mult pentru relansarea Ĺ&#x;i bunÄ&#x192;starea

...mai mult de c ât o revis t a˘ Scris de: Siska-Szabó Zoltán

Pe urmele lui CZÁRÁN GYULA:

Minunile Munţilor Bihorului Azi, tot mai mult auzim despre calamităţi naturale: inundaţii, cutremure, alunecări de teren, etc., iar emisiunile de știri ne prezintă uneori imagini care, fără doar și poate, se pot întrece cu unele pelicule fanteziste ale filmelor de groază. În evocarea unor catastrofe – așa cred – noi, oamenii, jucăm un rol important, pentru că nu știm să apreciem și să respectăm natura la valoarea ei reală. În mediul nostru sunt valori foarte elocvente, dar neobservate, pe care majoritatea oamenilor nu le cunosc, spre deosebire de catastrofele naturale. Adică, natura, de la sine înţeles, are nu doar părţi urâte, distructive, inamice, ci și frumoase, plăcute ochiului „zâmbitor și binevoitor”. Acest serial de articole încearcă să ofere o mână de ajutor pentru aflarea, cunoașterea părţilor frumoase, misterioase și plăcute ale naturii, de această dată a Munţilor Bihorului. Pe parcursul expediţiilor vom parcurge potecile cunoscute, dar și cele mai puţin cunoscute turiștilor, pe care și fizic le vom cutreiera și este foarte probabil ca stâncile tari să ne julească pielea „orășenească” iar spinii tufișurilor dese să lase urme vizibile pe trupurile și hainele noastre. La sfârșitul călătoriei – sau chiar și pe parcurs – vom găsi și unele minuni care ne vor face să uităm de părţile

rele ale naturii, pe care de obicei le experimentăm doar de acasă. Fiind arădean, am ales ca și ţintă a aventurilor noastre Munţii Bihorului din judeţul învecinat, de care se leagă multe fire prin prisma turismului spre aceste comori din Munţii Ardealului. Nu este de neglijat nici faptul că peisajul judeţului Bihor este cel mai asemănător Aradului și judeţelor de lângă graniţă – acesta cuprinde și platourile înalte din regiune, unde sunt unele atracţii care le putem vizita pe durata unui sfârșit de săptămână sau le putem parcurge într-o singură zi.

Nu trebuie să ne fie frică că ne vom rătăci, pentru că pe potecile parcurse vom merge de fiecare dată cu ghid calificat. Am găsit pentru acest post omul cel mai potrivit, în persoana lui CZÁRÁN GYULA, care ne va „acompania” la drumeţii prin moștenirea sa lăsată, și căruia îi suntem recunoscători și putem să-i mulţumim pentru infrastructura căilor de acces, dar și pentru cartografierea din Munţii Bihorului.

Foto: red. CrisPer

Groapa Ruginoasă

Va˘ ile Cris, urilor – RECOMANDĂRI DE E XCUR SII

CZÁRÁN GYULA (1847 – 1906)

Primii membri din clanul Czáránilor au ajuns pe meleagurile judeţului Arad la mijlocul anilor 1700, din Gheorgheni. Familia cu origini armene se ocupa cu comerţ, în anul 1821, cu ajutor comun, au cumpărat localitatea Șepreu cu domeniul aferent. Aici s-a născut – pe numele întreg – Șeprőși Czárán Kristóf Gyula la data de 23 august 1847.

Clasele primare le-a absolvit în satul natal, apoi a ajuns la gimnaziul minoritar din Arad. Peste puţin timp, părinţii l-au trimis să studieze la Bratislava, unde a absolvit cu diplomă de excelenţă. Deși a vrut să urmeze cariera de inginer, la „rugămintea promptă” a tatălui său a ales să studieze dreptul la Budapesta și la Viena. În timpul anilor de studii, a învăţat mai multe limbi străine (germana, italiana, franceza) și a făcut cunoștinţă și cu frumuseţile literaturii și muzicii. A cântat foarte bine la pian, dar și-a încercat norocul și cu poezia. Mai apoi, ca să-și păstreze prospeţimea degetelor, de fiecare dată când a ieșit la drumeţii montane, a purtat la el o claviatură și pe aceasta a exersat. Încă nu și-a terminat studiile când a fost nevoit să se reîntoarcă acasă, din cauza stării de sănătate a tatălui său. Fiind singurul băiat, și având încă trei surori, a trebuit să preia atribuţiile administrative ale domeniului, fapt care deloc nu i-a fost pe plac. Doar literatura, muzica și excursiile montane i-au oferit recreere. Cu ocazia excursiilor a ajuns la peștera cu stalactite de la Meziad, despre care a citit pentru prima dată în cartea lui Hunfalvy János „Descrierea condiţiilor naturale ale Imperiului ungar”. Mai târziu, ca și parte la lucrarea sa despre frumuseţile naturale din Bihor, el a descoperit peștera și a reușit să o facă accesibilă. Tot el a creat și prima hartă a peșterii. Pe lângă excursi- Vila Czárán ile sale din Munţii Bihorului, a mai fost și de la Moneasa prin cele mai frumoase locaţii din Italia, Germania, Elveţia și Austria. L-au votat membru în prima asociaţie de turiști din Ungaria, în anul 1886. După moartea tatălui său, în anul 1890, atribuţiile de la domeniu le-a încredinţat maiorului de gazdă și s-a dedicat în totalitate

munţilor. Nu s-a căsătorit niciodată deoarece nu a considerat potrivită căsătoria unui om care este plecat de acasă 9 luni din cele 12 luni al anului. A închiriat casa de vacanţă Paradeiser (actuală Garofiţa) din Meziad, pe care a mobilat-o după gustul său și i-a servit drept reședinţă pe timpul iernii. A construit drumul pe cont propriu până la ruinele de la Dezna, și-a adus aportul și la dezvoltarea zonei de la Meziad. În timpul acesta, Asociaţia Regală a Știinţelor Naturii din Ungaria l-a primit în rândurile sale. Cu drumurile sale la Stâna de Vale s-a cunoscut și s-a împrietenit cu Dr. Pethő Gyula, geolog din Budapesta. La iniţiativa acestuia, s-a înscris la Academia de Silvicultură și Minerit de la Banská Štiavnica din Slovacia, pe care a absolvit-o cu brio.Cu aceasta a început acea muncă de titan care l-a făcut consacrat, iar pe Munţii Bihorului i-a făcut cunoscuţi pentru iubitorii de natură și drumeţii.

Ca recunoștinţă a activităţilor sale, Asociaţia Carpatină din Ardeal (EKE) l-a votat membru de onoare. Înainte să-și

Hotelul de adinioară de la Băiţa, unde a locuit Czárán

Busola lui Czárán

Pianul mut

Coș de călătorii, în care erau transportate sculele

desăvârșească opera, Czárán Gyula a încetat din viaţă la data de 5 ianuare 1906, în localitatea Meziad. Nu doar descoperirile naturale, drumurile de acces construite din bani proprii și potecile amenajate se leagă de activitatea sa. A scris foarte mult, atât articole periodice, cu teme turistice, publicate în revista Ardeal a Asociaţiei Carpatine din Ardeal – dar, totodată, și sub formă de cărţi și ghiduri turistice.

Profesorul arădean Záray Jenő a publicat biografia lui Czárán în anul 1937 sub titlul – traducere liberă –„Profetul turismului”. Tot arădeanul Mátyás Vilmos a semnat cartea „Ghidul Munţilor din Bihor” care descrie drumurile lui Czárán, aducând un ajutor valoros pentru temerarii momentului. Înterupt de primul război mondial, Mátyás Vilmos a înfinţat, în anul 1930, secţia EKE al arădeanului Czárán Gyula, a cărei membri au străbătut și au renominalizat potecile create și umblate de el. Majoritatea sunt și azi străbătute de turiști.

Azi, este responsabilitatea noastră să ocrotim memoria lui Czárán Gyula, să păstrăm tot ce ne-a lăsat în urmă, să străbatem și să protejăm potecile sale. Asta ne sugerează și cuvintele inscripţionate în marmura neagră de la mormântul său: „Doar acela moare, care devine uitat!”

Sursa: Záray Jenő: Profetul turismului; Stefanov Titus

...mai mult de c ât o revis t a˘

Cu ultimul Mohican, pe vârf de munte Bâlcul e, poate, cea mai izolată aşezare din Bihor, aflată aproape şi de graniţele cu judeţele Alba şi Arad, unde se află şi cel mai înalt munte din Apuseni, vârful Biharea, de la poalele căruia izvorăşte Crişul Negru.

Pe vremuri era sat plin de viaţă. Acum a ajuns cătun abia pe sfert locuit.

Iar viitorul pare lipsit de speranţă în ciuda peisajului de o frumuseţe aparte.

Singurul bărbat rămas în Bâlc este vânătorul Vlaicu, cel care se străduie să ţină la respect mistreţii atraşi de cartofii semănaţi şi săpaţi de cele câteva femei rămase în cătun. Iar sălbăticiunile apar deseori în Bâlc, fiindcă e înconjurat de munţi şi văi împădurite, la opt kilometri de cea mai apropiată aşezare omenească, satul Criştioru de Sus. Înainte de a ajunge la cele zece case care îşi mai păstrează acoperişul în Bâlc, treci mai întâi pe lângă cimitir. Deja, de acolo, mirosul de brad face loc aromei fâneţelor pline de floricele montane, cu culori şi mirosuri delicate.

Dealtfel, întreg cimitirul a fost cucerit de verdeaţă, crucile amestecându-se cu copacii bucuroşi că nu

au concurenţă în lupta pentru lumină. Un alt lucru care te uimeşte e că toate numele de pe cruci încep cu Filip. Explicaţia ne-a oferit-o chiar Filip Vlaicu. „Întemeietorul satului s-a numit Filip. A fugit de lume din motive doar de el ştiute, şi a găsit alinare aici. A avut o familie numeroasă, cu copii harnici, care şi-au adus soţii sau soţiile tot aici. Zona e pitorească, are pământ roditor, aşa încât oamenii vrednici, iubitori de natură, pot să ducă o viaţă împlinită aici. Abia în vremurile din urmă, tentaţiile civilizaţiei au îndepărtat tinerii din sat.

Iar bătrânii s-au dus tot pe rând, aşa încât am ajuns

Ultimul Mohican la Bâlc – vânătorul Filip Vlaicu

acum, practic, cât o familie obişnuită”. Încet, încet, de la Vlaicu şi soţia sa, Lenuţa, aflăm că au un fiu, Vasile, care deşi a terminat Liceul Silvic, a ales să lucreze de câţiva ani în Spania, iar din banii câştigaţi ca şofer de tir a dat avansul pentru o locuinţă.

Ratele la bancă se plătesc greu şi în Spania, aşa încât Vasile vine tot mai rar la părinţii din Bâlc. „Am fost la el, în Spania. Acolo au doar pământ roşu, pietros, pe

Cimitirul „verde”, unde pe fiecare mormânt scrie: Filip

Panaromă către vârful Cucurbăta Mare

Scris de: Cristian Horgoş

care pot cultiva, cu irigaţii intense, doar vie, măslini şi citrice. Când le-am spus că la noi plouă destul iar pământul e negru, mi-au spus că nu au văzut aşa ceva. Eu nu aş putea trăi acolo. Aici mă simt acasă”, mai povesteşte Vlaicu.

Ce-i drept, nici în Bâlc nu poţi cultiva prea multe, deşi condiţii ar fi. „Porumb nu semănăm, fiindcă îl mănâncă tot gaiţele. Când a fost Vlaicu în spital, l-am sunat să nu îşi facă griji pentru săpatul cartofilor, fiindcă într-o singură dimineaţă ne-au săpat gliganii (mistreţii) 11 saci de cartofi. Mai îngrădim noi grădinile. Îi mai sperie Vlaicu cu puşca, însă şi sălbăticiunile sunt flămânde şi greu de oprit. Mai ţinem pruni şi meri, să putem cinsti oaspeţii cu o pălincă”, spune şi tanti Lenuţa. „Am ştiut că o să avem azi musafiri, că o cântat altfel cocoşul. De aceea am şi muiat (pregătit) mai mult aluat pentru plăcinte

Va˘ ile Cris, urilor - PORTRE T DE LO C ALITATE – RECOMANDĂRI DE E XCUR SII

Se prepară plăcintele cu sămăchișe

cu sămăchişe. La noi se spune sămăchişe la scoacă, nu la iaurt, ca în alte locuri.

Sămăchişa o avem de la cele două vaci care ne dau lapte pentru toţi câţi ne mai ţine Dumnezeu aici”, ne-a dezvălui tanti Ana, care la 83 de ani a rămas singură în Bâlc fiindcă băiatul i-a murit în urmă cu opt ani iar fiica s-a mutat cu familia ei, într-o garsonieră, în Arad. Înţelegerea nescrisă în Bâlc e ca tanti Ana să facă plăcinte pentru toţi ceilalţi când aceştia merg la fân sau la săpat. Cu furca şi grebla răzbeşte la fân şi a doua „veterană” din Bâlc, tanti Zora, care la cei 77 ani zâmbeşte într-una când vede feţe noi.

Făina şi uleiul şi le cumpără însă din vale, din pensiile de văduve de miner.

Iar Vlaicu îşi cheltuie cea mai mare parte din pensia de fost miner artificier pe motorină şi întreţinerea maşinii 4x4 care le asigură legătura cu lumea. „Ne

cumpărăm ce ne trebuie în pragul iernii. Şi la biserică mergem o dată pe an, de Rusalii sau la Paşti, fiindcă la Crăciun drumul e înzăpezit”, recunoaşte tanti Ana. “Trei luni pe iarnă suntem blocaţi de zăpadă.

Iarna trecută omătul a ajuns aproape la doi metri pe aici. Ne-am bătut cărări să ajungem la fântănă şi să pot aduce fân şi lemne, ba cu sania, ba în spate. Iarna mai merg să iau urma şi la câte un mistreţ. Am prins şi exemplare mari, cu colţi de trofeu”, dezvăluie Vlaicu, care e membru cu acte în regulă a unei asociaţii de vânătoare. Sigur că pasiunea lui îl costă. Însă îi oferă şi prilejul de a cutreiera codrii şi văile, pe care le cunoaşte ca nimeni altul. „Şi moşul meu a lucrat şi la pădure, şi în mină. Dealtfel,

cât au mers bine minele, a înflorit şi satul. Se ţineau la Căminul nostru Cultural baluri la care veneau toate satele dimprejur. Am avut şi şcoală cu patru clase în Bâlc.

Eu îmi amintesc încă cu drag de doamna mea învăţătoare Rodica. Totul s-a schimbat de când s-au închis minele.

Oamenii în putere din toată zona aceasta nu mai au unde lucra. Iar tinerii au alte pretenţii de la viaţă în zilele acestea pentru a rămâne aici. E păcat şi de casele rămase goale. Noi tare am vrea să le cumpere cineva, măcar ca şi case d e

vacanţă, că-s la preţ de nimic.

Vara se pot petrece concedii deosebite aici”, şi-a exprimat speranţa Vlaicu.

Iar pentru cine vrea să le verifice spusele, Vlaicu şi cele câteva gazde rămase în Bâlc ne încredinţează că ar găzdui cu drag pe turiştii care s-ar încumeta să le treacă pragul.

Foto: Cristian Horgo

Tanti Lenuţa și Tanti Zora

...mai mult de c ât o revis t aË&#x2DC;

INEU CR IČ&#x2DC; H C â&#x20AC;&#x201C; A L U Y G â&#x20AC;&#x201C; Ă&#x2030; S C S ABA

m s i l c i c e d e i s Excur Ä&#x192; n â p s Ăł g r a h i de la B la Adea BĂ&#x2030; K

IČ&#x2DC; â&#x20AC;&#x201C; ADEA

Scrris de: BenkĹ&#x2018; Gabriella Emese

SÄ&#x201A;: 125 km DISTANŢA PARCUR DURATA: 12 ORE agyar RĂłbert, PARTICIPANŢI: M r JĂłzsef nĂŠ Anita, BakĂł Csilla, Fodo , ef, HĂźrkec z Is tvĂĄn Varga SĂĄndor JĂłzs Emese.

BenkĹ&#x2018; Gabr iella

Am strÄ&#x192;bÄ&#x192;tut aproape totul din Ardeal, PÄ&#x192;durea Regelui, pei- de cale feratÄ&#x192;. Am fost Č&#x2122;i saje ĂŽndepÄ&#x192;rtate din Transilvania, cÄ&#x192;lÄ&#x192;torind prin multe localitÄ&#x192;ĹŁi noi sÄ&#x192; vedem acest fenodin jur - sate Č&#x2122;i oraČ&#x2122;e. Ciudat dar adevÄ&#x192;rat este cÄ&#x192; destul de rar sau men deloc obiČ&#x2122;nuit Č&#x2122;i Č&#x2122;ocant, de niciodatÄ&#x192; nu ne-am oprit sÄ&#x192; vedem mai bine unele atracĹŁii pe par- care unul dintre participanĹŁi la aceastÄ&#x192; excursie ne-a ĂŽnČ&#x2122;tiinĹŁat nu cursul drumului, pentru cÄ&#x192; mereu ne-am prea grÄ&#x192;bit. Excursiile pe de mult. Nu am reuČ&#x2122;it sÄ&#x192; elucidÄ&#x192;m misterul. Cimitirul a luat fiinĹŁÄ&#x192; jos, pe bicicletÄ&#x192; sau pe apÄ&#x192;, ĂŽn zona de frontierÄ&#x192;, doar de câţiva ani mai repede sau calea feratÄ&#x192; sÄ&#x192; fi fost ĂŽmprejmuitÄ&#x192; de morminau tradiĹŁie ĂŽn regiunea noastrÄ&#x192;. Ă&#x17D;n primÄ&#x192;vara anului trecut, la des- te? TotuČ&#x2122;i prima variantÄ&#x192; este mai probabilÄ&#x192;. Din sursele istorice chiderea sezonului pentru excursiile de ciclism, am fÄ&#x192;cut o vizitÄ&#x192; aflÄ&#x192;m cÄ&#x192; localitatea a fost amintitÄ&#x192; pentru prima data ĂŽn anul ĂŽn Salonta, vizitând aproape toate atracĹŁiile acestui frumuČ&#x2122;el oraČ&#x2122;. 1214, iar ĂŽn ultimele decenii a avut o industrie de morÄ&#x192;rit bine Ă&#x17D;n planurile noastre de excursii din acest an a figurat o scurtÄ&#x192; ex- dezvoltatÄ&#x192; Č&#x2122;i centru de comerĹŁ, unde se ĹŁinea Č&#x2122;i piaĹŁa. Azi mai vecursie exploratoare la Adea. Majoritatea localnicilor sunt de etnie dem doar depozitul de grÄ&#x192;unĹŁe ĂŽn stare deplorabilÄ&#x192;, construcĹŁiile maghiarÄ&#x192;. SÄ&#x192;tucul se aflÄ&#x192; nu departe de graniĹŁÄ&#x192;, la doar 39 de km, industriale nefolosite Č&#x2122;i bisericile rÄ&#x192;mase ĂŽn mijlocul satului, toate pe marginea pârâului TeuČ&#x2122;. DuminicÄ&#x192; dimineaĹŁa, echipa noastrÄ&#x192;, dezvÄ&#x192;luind câte ceva din bogÄ&#x192;ĹŁia apusÄ&#x192;. Ă&#x17D;n timpul vizitei noastre, numÄ&#x192;rând Č&#x2122;ase persoane, s-a suit pe biciclete Č&#x2122;i ne-am ĂŽndreptat trenul vechi nu a circulat ĂŽn Socodor, dar la ĂŽntoarcere l-am sesizat spre destinaĹŁie. La orele dimineĹŁii, vremea pÄ&#x192;rea cÄ&#x192; nu va ĹŁine cu ĂŽnaintând cu un tempo pietonal. Am pornit mai departe spre Chinoi, nori de ploaie se adunau pe cer, dar luptând cu vântul frontal Č&#x2122;ineu CriČ&#x2122; cu un val de vânt molatec, ĂŽn depÄ&#x192;rtare s-a facut vÄ&#x192;zut am ĂŽnaintat biniČ&#x2122;or, graĹŁie Č&#x2122;i traficului redus. raiul pescarilor sportivi, apoi am trecut pe podul de la barajul de Trecând pe lângÄ&#x192; stepele de pÄ&#x192;Č&#x2122;une, ciobanii pÄ&#x192;storeau tur- acumulare Č&#x2122;i pe lângÄ&#x192; heleČ&#x2122;teuri. Ajungând ĂŽn oraČ&#x2122;, echipa a ĹŁinut mele de oi, bovinele pÄ&#x192;Č&#x2122;teau ĂŽn iarba umezitÄ&#x192; de rouÄ&#x192;, ĂŽn Č&#x2122;anĹŁurile o pauzÄ&#x192; la noua staĹŁie de benzinÄ&#x192;rie, luând niČ&#x2122;te mâncare Č&#x2122;i bÄ&#x192;mlÄ&#x192;Č&#x2122;tinoase stârci cenuČ&#x2122;ii Č&#x2122;i berze serveau micul dejun. Barajale uturi, apoi cu forĹŁe noi am pornit spre ultimii 8 kilometri rÄ&#x192;maČ&#x2122;i. erau ĂŽmpânzite de flori sÄ&#x192;lbatice, peste tot salvie, bamÄ&#x192; (hibiscus), Trecând prin oraČ&#x2122; am constatat cu bucurie existenĹŁa cÄ&#x192;ilor de biciopaiĹŁÄ&#x192; Č&#x2122;i alte plante care ĂŽČ&#x2122;i ĂŽmbÄ&#x192;iau petalele ĂŽn razele soarelui. Pe clete ĂŽn ambele sensuri, peste tot se construiesc drumuri, se repamarginea drumului asfaltat, de bunÄ&#x192; calitate, aparate de ameste- rÄ&#x192; trotuarele, se creazÄ&#x192; zone verzi, ceea ce este o dezvoltare semcat nutreĹŁ, fabrica de lapte Č&#x2122;i alte uzine dovedeau dezvoltarea recentÄ&#x192; ĂŽn aceastÄ&#x192; regiune, totuČ&#x2122;i ĂŽncÄ&#x192; puĹŁin ĂŽnapoiatÄ&#x192;. Peisajul, de la ĂŽnceputul drumului dinspre localitatea VÄ&#x192;rČ&#x2122;and Č&#x2122;i trecând spre Pilu, arÄ&#x192;ta destul de bine ĂŽngrijit. La un pod pietonal peste CriČ&#x2122;ul Alb, am poposit pentru o scurtÄ&#x192; pauzÄ&#x192; de odihnÄ&#x192;, am fotografiat broaČ&#x2122;te, stânjenel de baltÄ&#x192;, lumânÄ&#x192;ricÄ&#x192;, am ascultat ciripitul pÄ&#x192;sÄ&#x192;rilor ascunse ĂŽn rogoz. Ă&#x17D;n depÄ&#x192;rtare, fântâni cu cumpÄ&#x192;nÄ&#x192; se ĂŽnÄ&#x192;lĹŁau pe vremea tot mai bunÄ&#x192;, multe Č&#x2122;i frumoase pÄ&#x192;sÄ&#x192;ri rÄ&#x192;pitoare ĂŽČ&#x2122;i cÄ&#x192;utau hrana de dimineaĹŁÄ&#x192;. Vânturelul roČ&#x2122;u Č&#x2122;i-a ocupat un loc de cuib ĂŽn plopul alb din apropiere, Č&#x2122;orecari planau deasupra, din aer ciori cu glugÄ&#x192; ĂŽČ&#x2122;i aČ&#x2122;teptau prada Č&#x2122;i coĹŁofane flecare ĂŽČ&#x2122;i bÄ&#x192;gau nasul peste tot.

A urmat Socodor. Poate puĹŁini Č&#x2122;tiu, dar cimitirul satului este practic tÄ&#x192;iat ĂŽn douÄ&#x192; de o line Lunci, pete de câmpie, pârâuri periodice urmÄ&#x192;resc drumurile cu trafic redus

Va˘ ile Cris, urilor – RECOMANDĂRI DE E XCUR SII la capătul staţiei a 13-a, la capela memorială.

Plimbându-ne în păduricea care îmbrăţișează capela zărim margarete și piciorul cocoșului, și putem culege ciuperci din familia agaricaceae sau de alte feluri comestibile. Încet pornim spre acasă. Trecem pe lângă La cimitirul străbătut de șinele căii ferate de la Socodor intersecţia care duce spre localitatea Șeprenificativă comparativ cu anii trecuţi. Am continuat mersul nostru uș. Din cauza timpului pe bicicletă pe drumul principal spre Oradea, cu direcţia Adea! rămas nu mai reușim să Sătucul apare în sursele scrise pentru prima dată în anul 1202 – vizităm și această locacu locuitori care se ocupau cu silvicultură și industria lemnului litate, care a dat naștere – și parcă neobservabil urmărește malurile curbate al pârâului și cunoscutului om de Teuș. În zilele noastre toată lumea umblă la serviciu, doar păstorii drumeţii în natură – Se- Interiorul bisericii reformate de la de animale își îngrijesc turmele de oi și bovine. Drumul nostru prősi Czárán Gyula. Poa- Adea, construit în anii 1700 s-a întrerupt la marginea satului, la indicatorul localităţii care te altă dată. Trecem prin localitatea Șintea Mare și virăm spre nu prea mai este descifrabil. Pentru puţin timp am sprijinit bi- Chișineu Criș pe drumul principal, cu un trafic intens, și pedalăm cicletele noastre și am fotogramai departe. Vântul frontal s-a fiat câteva cadre. Ajungând în intensificat și soarele și-a resAdea am campat în locul fostei pectat statutul prăjindu-ne. biserici de lemn din anii 1700, Dar ne-am propus ca la capătul aflată în paragină în curtea biacestei excursii, în localitatea sericii, chiar lângă monument.

Gyula, să luăm o porţie meriAm așteptat sfârșitul slujbei tată de îngheţată. Parcursul de duminică, apoi cu preotul și drumului, exceptând o pană și câţiva enoriași am intrat în bitraficul de camioane, a decurs serică și am admirat băncile și bine. După repararea cauciucorul sculptat, altarul acoperit cului, ne-am continuat drumul cu diferite materiale brodate și am reușit să ajungem acasă și amvonul bisericii în stilul chiar în timpul propus, ca apoi lui simplu, dar frumos. Preotul să ne delectăm pe terasă, la o ne-a povestit amănunţit desîngheţată, și să ne luăm rămas pre viaţa, relaţia actuală, dar și Teritoriile transfrontaliere pot fi parcurse cu bicicleta și într-o zi bun de la colegii din Békéscsadespre criza globală vitregă care nu a ocolit nici această localitate. ba, care mai aveau de parcurs 15 kilometri. Am obosit cu toţii, După ce ne-am luat rămas bun am pornit spre cealaltă destinaţie, dar excursia a fost o reușită formidabilă, am vizitat tot ce neînspre Golgota și capelă. În drum, localnicii ne-au înștiinţat că, la am propus. graniţa satului, poduleţul de lemn peste pârâu a fost distrus. Așa Foto: Benkő Gabriella Emese, red. CrisPer că am fost nevoiţi să ne continuăm drumul pe baraj, ocolind spre localitatea vecină unde am traversat pârâul pe un pod și, trecând Asociaţia de turism Bihargók de la Csaba: din 2002 organizează excursii monta(red.) printr-un luminiș din pădure, am ajuns la destinaţia finală, aflată ne, cu bocanci şi rucsacuri, în special în zonele Ardealului

Ladislau, fiul arhiducelui Josif, a suferit în acest loc un accident de vânătoare. Astfel, Ladislau s-a autoaccidentat împușcându-se în coapsă și, în urma hemoragiei și a infecţiei, și-a pierdut viaţa. Ziarele de atunci au redactat detaliat împrejurările accidentului și au relatat despre înmormântare. Părinţii au dorit păstrarea memoriei fiulor lor prin construirea capelei în acest loc. Localnicii vin și acum, la fiecare 2-3 ani, în pelerinaj, și ţin slujbe în capelă, care are și patru clopote mai mici în turn.

Capela memorială de la staţia 13 de pe Golgotă

...mai mult de c ât o revis t aË&#x2DC;

("-&3*" '050 4F QSF[JOUÇ&#x160; %S +BOUZJL 5JCPS M-am nÄ&#x192;scut la BĂŠkĂŠscsaba, ĂŽn anul 1965. Natura, aceastÄ&#x192; â&#x20AC;&#x17E;minuneâ&#x20AC;? ĂŽn circulaĹŁie continuuÄ&#x192;, capabilÄ&#x192; sÄ&#x192; se vindece de una singurÄ&#x192;, m-a fascinat ĂŽncÄ&#x192; din vremea copilÄ&#x192;riei. Ă&#x17D;n adâncirea acestei fascinaĹŁii a jucat un rol important Č&#x2122;i maistrul ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;tor, RĂŠthy Zsigmond. Prin clubul de protecĹŁia mediului condus de dânsul, am putut participa la excursii, tabere, inelare de pÄ&#x192;sÄ&#x192;ri (semnare), despre care ĂŽnainte nici nu visam. Aceste experienĹŁe mi-au fost de mare ajutor Č&#x2122;i la alegerea profesiunii: am absolvit Č&#x2DC;coala agricolÄ&#x192; SzĂŠkĂĄcs ElemĂŠr, profilul OfiĹŁer de SÄ&#x192;nÄ&#x192;tate a Animalelor, apoi m-am ĂŽnscris la Facultatea VeterinarÄ&#x192;.

Primul meu aparat foto â&#x20AC;&#x201C; un Smena Simbol â&#x20AC;&#x201C; l-am primit cadou de CrÄ&#x192;ciun de la pÄ&#x192;rinĹŁii mei, când aveam 12 ani. Sigur, Č&#x2122;i eu am fotografiat tot ce se putea, doar cÄ&#x192; pe fotografiile developate de 6x9 cm, nu se vedea mai nimic... de fapt da, pentru cÄ&#x192; eu Č&#x2122;tiam fiecare patÄ&#x192; ce reprezintÄ&#x192;. PiĹŁigoiul ascuns ĂŽntre crengile copacilor pe fotografii l-am vÄ&#x192;zut doar eu, dar ĂŽl arÄ&#x192;tam cu mândrie la toatÄ&#x192; lumea. Mai târziu, am ĂŽncercat sÄ&#x192; imortalizez vieĹŁuitoarele naturale mai mÄ&#x192;runte, cu un aparat Practica MTL 50 Č&#x2122;i câteva inele intermediare ĂŽmprumutate.

DupÄ&#x192; aceste tentative a urmat o pauzÄ&#x192; lungÄ&#x192;, iar prin anii 2002 m-a prins Č&#x2122;i pe mine valul lumii digitale. Mai serios, dar din pasiune, Č&#x2122;i ca amator entuziast, din 2007 iar m-am apucat de fotografiat. Natura Č&#x2122;i acuma are un rol principal ĂŽn viaĹŁa mea, aČ&#x2122;a cÄ&#x192; subiectele majore imortalizate sunt Č&#x2122;i acuma cele din naturÄ&#x192;, peisaje, plante, insecte Č&#x2122;i nu ĂŽn ultimul rând pÄ&#x192;sÄ&#x192;ri.

Sper cÄ&#x192; imaginile vizualizate vor trezi acele gânduri care ne amintesc cÄ&#x192; lumea care ne ĂŽnconjoarÄ&#x192; este atât de frumoasÄ&#x192;, dar totodatÄ&#x192; si foarte fragilÄ&#x192;.

Dr. Jantyik Tibor

Va˘ ile Cris, urilor – ARTĂ

Galer ia Foto â&#x20AC;&#x201C; Dr. Jant yik T ibor

Va˘ ile Cris, urilor – ARTĂ

Galer ia Foto â&#x20AC;&#x201C; Dr. Jant yik T ibor

Va˘ ile Cris, urilor – ARTĂ

Galer ia Foto â&#x20AC;&#x201C; Dr. Jant yik T ibor

Va˘ ile Cris, urilor – ARTĂ

...mai mult de c ât o revis t a˘

Expoziţie itinerantă în Valea Crișurilor A pornit ca și o idee de proiect, dar azi a ajuns o prezentare a gradului de conștientizare a mediului și circulă prin toată ţara. Este vorba de expoziţia itinerantă a Asociaţiei Naturapark a Văilor Crișurilor. Expoziţia „ÎNVERZEȘTE-TE! ÎNTOARCE-TE!” de aceea e așa frumoasă și bună, deoarece s-a realizat cu drag și mult suflet. Expoziţia ilustrată cu fotografiile și desenele participanţilor prezintă o oportunitate interesantă și apare cu o notă educaţională specifică în instituţiile publice. În decursul unui an, am ajuns în 18 localităţi și la 12.000 de vizitatori activi, prin activităţi practice. După judeţul Békés, ne-am prezentat în judeţul Bács-Kiskun, apoi în zona

Scris de: Bonyhádiné Pásztor Enikő

Înverzeşte-te! Întoa rce-te! În casă şi împrejur

Budapestei. În fiecare localitate ne-am prezentat de fiecare dată în diverse „situaţii”: la Kecskemét ne-am aliniat la programul Ziua Pământului, la Göd am ajutat pornirea programului de compostare, iar în cele mai multe localităţi am prezentat expoziţia independentă în centre culturale, școli și biblioteci. Această expoziţie practică ne dă idei și sfaturi la „înverzirea” zilelor lucrătoare, metode de protejare a naturii, în timp ce temele principale ale protecţiei mediului le putem afla prin ajutorul a multor fotografii și desene.

Temele principale sunt: Gospodărie ecologică, Cumpărături responsabile, Mod de viaţă sănătos, Compostare, Prevenirea generării și reducerea deșeurilor.

În prima parte a expoziţiei prezentăm bazele grădinăritului organic, ocrotirea păsărilor și pașii care trebuie urmaţi pentru realizarea compostului. În partea a doua prezentăm informaţii privind gospodăritul, curăţirea ecologică, cumpărături ecologice conștiente, selectarea deșeurilor. Considerăm importante principiile de durabilitate la realizarea grădinii și a gospodăriei, să facem economie de materiale și energie, să ne străduim la cumpărări conștiente, la reciclare, la cunoașterea materialelor reciclabile și folosirea lor. Confirmarea răspunderii ecologice ne ajută la orientarea între „drumurile verzi” și începutul efectiv, materialul expus dă și o mână de ajutor celor care au început aceste modificări în gospodăriile lor.

 Cui se adresează această expoziţie?

Una din temele principale este prevenirea deșeurilor prin compostare

Recomandăm pe de o parte familiilor, părinţilor și bunicilor care răspund de sănătatea copiilor și nepoţilor. Ei sunt cei care, dacă conduc o gospodărie ecologică, cultivă grădini bio, compostează deșeurile organice, selectează hârtia și deșeurile plastice, iar perioadele de vacanţă le petrec cu excursii active. Dând exemplu, își dirijează generaţiile actuale și de viitor spre un mod de viaţă mai sănătos și durabil. Dealtfel, mai recomandăm expoziţia și copiilor de la grădiniţe, școli cu clase generale, care încă sunt deschiși ideilor noi și cunoașterea practicelor ecologie.

La cei tineri, încă este în dezvoltare sistemul de obișnuinţă, care în viitor o să determine modul de viaţă. Punctul forte al acestei expoziţii reprezintă

VaË&#x2DC; ile Cris, urilor - TEME AC TUALE

ď ­ Ce mai oferÄ&#x192; expoziĹŁia?

Pe lângÄ&#x192; materialele expuse, mai putem gÄ&#x192;si Č&#x2122;i pliante colorate despre conČ&#x2122;tientizarea Č&#x2122;i prelucrarea mai precisÄ&#x192; a temelor pe care le recomandÄ&#x192;m pentru acasÄ&#x192;. Ă&#x17D;n afarÄ&#x192; de asta, avem Č&#x2122;i caiete monocrome de lucru pentru 3 generaĹŁii.

Caietele pentru cei mici de la grÄ&#x192;diniĹŁÄ&#x192; Č&#x2122;i pânÄ&#x192; la cei Č&#x2122;colari ne ajutÄ&#x192; cu exerciĹŁii jucÄ&#x192;uČ&#x2122;e sÄ&#x192; ĂŽnĹŁelegem mai bine temele.

Paginile caietelor cu integrame, exerciĹŁii legate Č&#x2122;i de colorat se pot multiplica. CD-urile educaĹŁionale ne ajutÄ&#x192; sÄ&#x192; ĂŽnĹŁelem mai bine expoziĹŁia, tot aČ&#x2122;a Č&#x2122;i jocurile suplimentare de conČ&#x2122;tientizare, Planeta AlbastrÄ&#x192; Č&#x2122;i jocul Urmele Picioarelor Verzi.

ZĂśldĂźlj! Fordulj!

Fordulj!

ZĂśldĂźlj!

III. KĂśrnyezettudato s fĂźzetek IV. tos fĂźzetek yezettuda rdulj!

II.KĂśrn Ăźlj! Fo etek tos fĂźz F

ZĂśld ttuda ulj! KĂśI.rnyeze ek ord j! F fĂźzet dĂźl os ZĂśl tudat zet nye Ăśr K

F Ăź z e

t

2

echipa tânÄ&#x192;rÄ&#x192; care a creat Č&#x2122;i care prezintÄ&#x192; experienĹŁele personale pozitive realizate Č&#x2122;i ideile verzi realizabile.

a hĂĄzb

KĂŠszĂ­tette: t NatĂşrpark EgyesĂźle 2011.

Ăź z e t e k

B o r Ă­

B o r Ă­ t Ăł

t FoglalkoztatĂł fĂźzet III. Ăł kĂśzĂŠpiskolĂĄsok rĂŠszĂŠre F Ăź z e t

ZĂśldĂźlj! Fordulj!

o l d a l

o l d a l

0 1 B o r Ă­ t Ăł

0 1

a hĂĄzban ĂŠs a hĂĄz

e kĂśrĂźl KĂŠszĂ­tette: Ăź k KĂŠszĂ­tette: z KĂśrĂśsĂśk Ăźlet NatĂşrpark VĂślgye Egyes e EgyesĂźlet 2 e NatĂşrpark t KĂŠszĂ­t Ăśk VĂślgy t 2011. e 1 KĂśrĂśsĂśk VĂślgye ette: 2011. tette: letKĂśrĂśs yesĂźle k NatĂşrpark Egyes KĂŠszĂ­ yesĂźark Eg Ăźlet 3 NatĂşrp tte:lgyrke Eg 2011. szĂ­teVĂś Ăşrpa 2011. rĂśsĂśk KĂśKĂŠ Nat . lgye 2011

o k VĂś

l o rĂśsĂś

d

KĂś l a d

l a o

KĂŠszĂ­tette: KĂśrĂśsĂśk VĂślgye NatĂşrpark EgyesĂźlet 2011.

5

0 1

0 1 r

ZĂśldĂźlj! Fordulj!

B o r Ă­ t Ăł

KĂśrĂśsĂśk VĂślgye

o l d a l

o l d a l

l

a hĂĄzban ĂŠs a hĂĄz kĂśrĂźl

F Ăź z e t e k

0 1

Pentru cÄ&#x192; este practicÄ&#x192;, deoarece putem lua ĂŽn mânÄ&#x192; nucile de spÄ&#x192;lat, sÄ&#x192;punul de casÄ&#x192;, produsele reciclate din hârtie, Č&#x2122;i conČ&#x2122;tientizarea se ĂŽntâmplÄ&#x192; chiar la faĹŁa locului, ĂŽntr-un mod jucÄ&#x192;uČ&#x2122;. Pentru cÄ&#x192; este interactivÄ&#x192;, putem selecta deČ&#x2122;euri, sÄ&#x192; construim compostÄ&#x192;ri ĂŽn miniaturÄ&#x192; Č&#x2122;i putem ĂŽncerca multe-multe jocuri educaĹŁionale. Pentru cÄ&#x192; prezentÄ&#x192;m alternative noi, dar Č&#x2122;i idei economice mai vechi.

d a

FoglalkoztatĂł fĂźzet II. Ă­ t ĂĄltalĂĄnos iskolĂĄsok rĂŠszĂŠre Ăł

l

ď ­ De ce este interesantÄ&#x192; expoziĹŁia pentru toate categoriile de vârstÄ&#x192;?

l

B o

Ăł fĂźzet I. Foglalkoztat e ĂłvodĂĄsok rĂŠszĂŠr

F

F Ăź z e t e k 4

0 1

ulj!

ZĂśldĂźlj! Ford kĂśrĂźl an ĂŠs a hĂĄz

ZĂśldĂźlj! Ford ulj!

KĂśrnyezet tudatos fĂźzet ek V.

3

1

o

Totul se poate atinge, se poate experimenta ĂŽn practicÄ&#x192;

Ăź z e t e k

F Ăź z e t e k

e k

F

B o r Ă­ t Ăł

A KĂśrĂśsĂśk VĂślgye

gyĂłgynĂśvĂŠnyei

l d a l

0 1

B o r Ă­ t Ăł

0 1 B o r Ă­ t Ăł

â&#x20AC;&#x17E;ZĂ&#x2013;LDĂ&#x153;LJ! FORDULJ! komplex szemlĂŠletformĂĄlĂł programsorozat megvalĂłsĂ­tĂĄsa a KĂśrĂśsĂśk VĂślgyĂŠbenâ&#x20AC;?

Nemzeti FejlesztĂŠsi Ă&#x153;gynĂśksĂŠg

KĂŠszĂ­tette: KĂśrĂśsĂśk VĂślgye NatĂşrpark 2011.

www.ujszechenyiterv.gov.hu 06 40 638 638

EgyesĂźlet

A projekt az EurĂłpai UniĂł tĂĄmogatĂĄsĂĄval, az EurĂłpai RegionĂĄlis FejlesztĂŠsi Alap tĂĄrsfinanszĂ­rozĂĄsĂĄval valĂłsul meg.

Campania Ă&#x17D;nverzeČ&#x2122;te! Ă&#x17D;ntoarce-te! mai oferÄ&#x192; Č&#x2122;i CD-uri, jocuri de masÄ&#x192; Č&#x2122;i caiete de lucru despre conČ&#x2122;tientizare

ď ­ Pentru cine recomandÄ&#x192;m spre ĂŽnchiriere expoziĹŁia Ă&#x17D;NVERZEČ&#x2DC;TE-TE! Ă&#x17D;NTOARCE-TE! Ă&#x17D;n primul rând acelor centre culturale, cÄ&#x192;minelor culturale, ONG-urilor care deĹŁin o salÄ&#x192; cu dimensiuni adecvate pentru prezentare (25 de metri pÄ&#x192;traĹŁi pe o suprafaĹŁÄ&#x192; de perete). ExpoziĹŁia se potriveČ&#x2122;te foarte bine la evenimente majore de zile verzi, la teme sÄ&#x192;ptÄ&#x192;mânale sau la realizarea proiectelor de protecĹŁia mediului Č&#x2122;i poate sÄ&#x192; umple cu conĹŁinut profesional chiar Č&#x2122;i programe verzi ĂŽn cadrul festivalelor tematice.

Foto: red. CrisPer

Ă&#x17D;nvÄ&#x192;ĹŁarea cumpÄ&#x192;rÄ&#x192;turilor conČ&#x2122;tiente prin joc

ď ­ La ce ne dÄ&#x192; rÄ&#x192;spunsuri aceastÄ&#x192; expoziĹŁie?

Primim rÄ&#x192;spunsuri la ĂŽntrebÄ&#x192;rile cotidiene apÄ&#x192;rute: De ce alege produsele autohtone cumpÄ&#x192;rÄ&#x192;torul? De ce este hârtia nouÄ&#x192; ecologicÄ&#x192;? Putem composta rÄ&#x192;mÄ&#x192;Č&#x2122;iĹŁele de cafea Č&#x2122;i filtrele de ceai folosite? Din ce pot sÄ&#x192; fabric sistem de compostare? Unde sÄ&#x192; pun medicamentele expirate? La ce foloseČ&#x2122;te soda causticÄ&#x192;, Č&#x2122;i la ce pot sÄ&#x192; folosesc oĹŁetul?

Primim rÄ&#x192;spunsuri eco-responsabile la ĂŽntrebÄ&#x192;rile de zi cu zi

InformaĹŁii Č&#x2122;i detalii despre condiĹŁiile de ĂŽnchiriere gÄ&#x192;siĹŁi la pagina www. korosoknaturpark.hu, www.zolduljfordulj. eu sau personal la Centrul de Vizitatori a VÄ&#x192;ilor CriČ&#x2122;urilor din BĂŠkĂŠscsaba.

...mai mult de c ât o revis t a˘

Profesori

Scris de: Bonyhádiné Pásztor Enikő

sau cum funcţionează educaţia mediului Azi, în lupta cu globalizarea şi problemele de mediu, parcă se amplifică prezenţa şi creşterea gradului de conştientizare. Păşind peste catastrofele ecologice şi problemele de mediu, astăzi accentul se pune pe abordarea protecţiei mediului şi apropierea responsabilă spre natură. În toate zilele, conştientizarea importanţei mediului poate să vină de la părinte, de la copil, învăţător, vânzătorul de la magazin, bucătăreasă, ziarist, compania de utilităţi şi alţii, care în activitităţile zilnice ne îndrumă spre o discuţie prietenoasă şi cu „soluţii verzi”. În acest cerc apare educaţia de mediu care ne îndeamnă şi spre prevenire.

Am rugat pe Saly Erika, preşedintele Asociaţiei pentru Educaţie de Mediu din Ungaria, să ne prezinte organizaţia non-guvernamentală a cărei membri sunt angajaţi ca şi profesie sau mărturisesc prin educaţia mediului: – În iunie 1992 a avut loc Conferinţa pentru Mediu şi Dezvoltare la Rio de Janeiro, şi i-a activat pe cei care se ocupă de protecţia şi educaţia mediului la nivel global. Ca şi rezultat, a venit timpul pentru a crea o asemenea organizaţie non-guvernamentală (ONG) şi în Ungaria. Tot în acel an s-a înfiinţat şi Asociaţia pentru Educaţie de Mediu cu o activitate publică de remarcat, numărând 53 de educatori de mediu, membri pasionaţi. Azi avem aproape o mie de membri.

Ce ne învaţă educatorul de mediu?

– cunoaşterea mediului static şi viu; – păstrarea biodiversităţii; – comportamentul adecvat în natură; – raport pozitiv în pădure, câmpii, pe maluri de ape; – experimentarea frumuseţilor naturale; – cunoaşterea naturii în teren; – observarea contextelor biologice; – cunoaşterea lanţurilor alimentare; – cunoaşterea valorilor tradiţionale; – respectarea diversităţii şi caracteristicile locale; – autogospodărire, mod de viaţă ecologic; – stil de viaţă durabil şi de consum; – stil de viaţă sănătos; compostare – prevenirea deşeurilor, reducerea deşeurilor; – cumpărături responsabile; – economia energiei şi a apei; – folosirea surselor energetice regenerabile şi celor eficiente; – moderaţie; economia materiilor Azi, scopul nostru este educarea spre durabilitate...

Au ajuns şi la noi metodele educaţionale din Occident, care s-au dovedit eficiente în a recunoaşte valorile naturale şi de mediu. Învăţarea aprofundată a metodelor, schimbul de experienţă, bucuria de a încerca, au oferit membrilor programe, chiar pentru mai mulţi ani.

Imaginea de sus: Întâlnire naţională pe teren, în mijloc președintele Saly Erika Imaginea de jos: Conferinţă pentru tineri

– Cine sunt membrii organizaţiei şi cine îşi asumă aceste responsabilităţi?

– Pe lângă educatori şi profesori iau parte în activităţile organizaţiei şi oameni cu alte profesii. De exemplu artişti, ingineri şi medici se numără printre cei care, ori la locul de muncă, în viaţa civilă, ori în activităţile în timpul liber ajută la educarea, cunoaşterea, protecţia şi păstrarea valorilor naturale, dar şi a celor create de mâna omului. Sediul se află la Budapesta, dar avem grupe locale în Baranya, Hódmezővásárhely, Debrecen şi Nagykanizsa. Aceste grupuri rurale organizate, care se ocupă de sarcini locale şi regionale, reprezintă o valoare şi o bucurie aparte, deoarece mediatizarea locală reprezintă o sarcină cheie în educaţia mediului şi pentru durabilitatea valorilor.

– Educaţia mediului are o interpretare multiplă. Ce acoperă aceasta pentru voi?

– Educaţia mediului ne învaţă despre coexistenţa armonioasă cu mediul înconjurător, care înglobează şi mediul natural, dar şi mediul social creat de om. Baza filozofică constă în stilul de viaţă ambiţios, pentru durabilitate, în perspectiva globală planetară şi în gândirea seculară. Acordăm o mare importanţă pentru relaţiile umane calitative, proiectele comune,

Va˘ ile Cris, urilor - INTERVIU din teren, şcolile din pădure, taberele, ori o plimbare urbană. Deplasarea în natură este foarte importantă în dezvoltarea educaţiei de mediu, deoarece ne afectează sensitiv, putem observa cu simţurile noastre. Experienţele personale, activităţile sunt indespensabile pentru a nu fi străini în prezentul cotidian. De exemplu, obiectivul proiectului „Acasă în pădure” este de a prelungi timpul petrecut de copii în pădure, şi aşa să simtă că le aparţine, să se simtă legaţi de aceasta.

Considerăm că este important modul de viaţă ecologic-sensitiv, obţinând baza durabilităţii prin abordarea dezvoltării competenţelor.

Imaginea de sus: Implicarea activă a tinerilor spre învăţarea durabilităţii Imaginea de jos: Practică de teren cu profesori

bucuria muncii depusă împreună. În aceasta constă puterea organizaţiei.

– Care sunt acele culuoare prin care obţineţi schimbarea de atitudine la copii şi adulţi?

– Oferim proiecte şcolare sistematice, care ating sensibil mediul. Pe lângă acestea oferim pregătiri, specializări prin conferinţe educaţionale de mediu, organizări de ateliere de lucru, organizarea şi proiectarea planurilor internaţionale, dar şi sarcini de expertize pentru obţinerea obiectivelor propuse.

Până acum am redactat şi tipărit peste 30 de apariţii legate de educaţia mediului, care dau o mână de ajutor atât profesional şi metodologic, cât şi idei practice. În 2010 am organizat pregătiri cu tema durabilităţii pentru profesori şi responsabili de decizii şi am deschis drum şi spre companii. Înglobăm în organizaţia noastră din ce în ce mai mulţi tineri care, dornici de afirmare, oferă activităţi „verzi” la diferite festivaluri şi alte evenimente.

–Ştiu bine că acţionaţi şi pe spaţiul „înverzirea şcolilor”?

– Programul de înverzire a şcolilor îl oferim de mai mulţi ani unităţilor de învăţământ şi organismelor academice.

Apariţia intitulată „Înverzirea Şcolii” reflectă rezultatele acestor pregătiri. Ne focalizăm pe orientarea şcolii spre durabilitate şi, totodată, oferim ajutor pentru obţinerea titlului de şcoală ecologică.

– Cum ne educă, „înverzeşte” pe noi un educator de mediu, prin ce se diferenţiază metodele voastre?

– În lumea globalizării, pedagogia sensitivă - emoţională – reprezintă mai mult decât o metodă simplă ca cele mai multe. Ea deschide un spaţiu special între doi oameni, sau între om şi informaţie. Este foarte importantă pentru noi relaţia personală şi, totodată, contactul cu mediul, instrucţiile

Imaginea de sus: Acasă în pădure Imaginea de jos: Să experimentăm, să cunoaștem!

– În ce fel de servicii profesionale vă implicaţi pe plan naţional, ca şi organizaţie non-guvernamentală?

– Facem parte din Educaţia mediului – actuală fiind educaţia durabilităţii – comentăm deciziile politice specializate, în programe naţionale specializate în dezvoltarea criteriilor legate de şcolile ecologice. Organizaţia noastră a iniţiat, în anul 1998, pregătirea Strategiei Naţionale de Educaţia Mediului în care, dincolo de activităţile profesionale, am întreprins închegarea şi organizarea acesteia. Putem să afirmăm că, în Ungaria, am devenit actori inevitabili în educaţia mediului.

– Anul 2012 este sărbătoare în viaţa organizaţiei. Cum vaţi pregătit?

– Anul acesta Asociaţia pentru Educaţia de Mediu împlineşte 20 de ani de activitate. Din această cauză, am pregătit organizarea unei conferinţe naţionale la Budapesta cu titlul „Drumuri pentru durabilitate – Învăţarea prevenirii”, unde am invitat toţi educatorii care împărtăşesc cu drag cunoştinţele, experienţele personale, dar sunt şi deschişi pentru alte oportunităţi şi cunoştinţe. Şi în educaţia mediului accentul se pune pe prevenire, adică să intuim dinainte efectele problemelor de mediu, ale distrugerii mediului natural, ale gestionării ineficiente a deşeurilor, etc.

Oare suntem conştienţi ce înseamnă toate acestea în practică, reuşim să fim responsabili şi preventivi, şi putem să ne folosim de metodele de prevenire fiind educatori, profesori?

Conferinţa am gândit-o aplecată pe aceste aspecte despre care cei interesaţi pot găsi detalii pe site-ul www. mkne.hu/konferencia/ Foto: MNKE

...mai mult de c ât o revis t a˘

Program Grădiniţa verde din Békés

Scris de: Fazekas Klára

La data de 18 mai 2012 au putut să se „înverzească” împreună cu copiii de la grădiniţă cei care au participat la festivitatea de botez a Grădiniţei Centrale. Grădiniţa activează de mai bine de 15 ani în activitatea de protecţia mediului, sau mai bine zis în educaţie de sustenabilitate. În anul 2011 a și primit titulatura distinctă de Grădiniţă Verde. Așa că pe lângă recunoașterea naţională își pot continua activitatea verde în grădiniţă, dar și în afara ei. În ziua aceasta, loiali activităţilor lor, și-au schimbat numele „scandând” și mediatizând semnificaţia experienţelor naturaliste prin educaţie.

Grădiniţa Centrală Fürkész din Békés În ultimii 15 ani, la început neobservabil, apoi conştincios am lucrat la bazele şi aprofundarea educaţionării mediului. Curtea şi clădirea grădiniţei, activitatea colegilor reflectă în totalitate mesajul pe care dorim să-l transmitem copiilor şi familiilor lor: dragostea naturii, cunoşterea materialelor naturale, respectarea mediului, sensibilitatea faţă de problemele de mediu.

Experienţe plăcute Avem grădină de livadă, grădină cu fluturi şi plante botanice, sisteme de compostare, cameră de obervare şi coridor verde, toate acestea ne ajută în munca noastră şi ne asigură spaţiu pentru educaţia de durată. Iar în decursul anilor trecuţi ne-am îmbogăţit mijloacele metodologice cu dulapuri de prezentare cu materiale organice, rafturi, idei

Denumire de grădi

de joacă şi experienţe. Copiii de la grădiniţă şi părinţii lor se pot bucura de experienţa practică prin activităţi legate de animale vii. Ca şi institut educaţional, pentru copiii între 3-6 ani încercăm să facem atractive şi importante protecţia şi dragostea faţă de mediul natural. Experienţele, cunoştinţele noastre încercăm să le transmitem pozitiv copiilor şi familiilor lor. La manifestări deschise semnificative, şi în zilele verzi, aşteptăm cu drag oaspeţi, alte grupuri de grădiniţe, de elevi, profesori, organizaţii ecologiste. Acordăm des ajutor şi pentru educatori care doresc cursuri de perfecţionare, prin metode metodologice. Acţiunile verzi ale grădiniţei au fost obervate şi de administraţia locală, primarul Izsó Gábor este prezent la majoritatea evenimentelor noastre şi primim multe laude. Cu ajutorul Primăriei şi alte grădiniţe s-au alăturat la compostare, au primit fonduri, iar noi le ajutăm cu experienţele acumulate în acest domeniu.

Eficienţa noastră constă în „naturaleţe” Sensibilizarea familiilor se realizează nu doar prin metode educaţionale de protecţia mediului pentru copii. În programele verzi, îi implicăm şi pe părinţi, bunici. În mare parte copiii locuiesc în cartiere, aşa că în fiecare zi îşi aduc ceva la compostare, incontinuu trebuie să udăm, să aerisim şi să amestecăm această compoziţie.

Iar copiii care locuiesc la casă cu grădină, de la noi şiau însuşit bazele pentru construirea compostoarelor de grădină. Aşa luăm şi noi parte la reducerea deşeurilor comune. La această reducere de deşeuri se mai adaugă şi adunarea deşeurilor reciclabile. Copiii pot să aducă doze de aluminiu. La maşina de presă în fiecare dimineaţă e mare aglomeraţie, părinţii împreună cu copiii pot să participe la presatul cutiilor. Adunăm sticlele şi flacoanele de plastic, peturile, pe care le ducem în grupuri mici la hipermarketul din apropiere.

Va˘ ile Cris, urilor – STIL DE VIAŢĂ CONŞTINCIOS

Cercetând animale de compostare

Imersie de hârtie

De la ce suntem noi verzi?

De la faptul că gândim verde. În proiectele anuale avem multe zile verzi. În aceste zile aducem aminte copiilor de protecţia pământului, îi învăţăm, ca şi copii, ce pot să facă ei.

Iar prin copii, această abordare ajunge şi la părinţi, şi aceste familii pot obţine rezultate mult mai bune. Şi abordarea colectivităţii s-a format în decursul anilor, s-a unificat. Fiecare educatoare urmăreşte instinctiv regulile verzi nescrise pentru obţinerea rezultatului comun. A devenit zilnică activitatea de îngrijire a grădinii, selectarea deşeurilor, reciclarea hârtiei, metoda proprie dezvoltată pentru colectarea şi folosirea plantelor naturale sălbatice.

Eficienţa noastră constă în activităţile zilnice, şi nu doar în activităţi ocazionale. Pentru copiii noştri este naturală stingerea becului, nu se iroseşte apa, deşeurile le adună selectiv, acţioneză responsabil, ştiu ce fac şi pentru ce, cunosc metodele de reciclare, iar noi sperăm că această abordare şi practică le va rămâne pe tot parcursul vieţii lor.

Foto: Csomós Enikő

Expoziţie de ouă de păsări pe hol

...mai mult de c ât o revis t a˘ Scris de: Bonyhádi Péter

Grădina noastră, o grădină aproape de natură Când am început în curtea noastră amenajarea grădinii, nu am cunoscut fenomenul așanumit „grădina aproape de natură”. Însă azi știm deja că cine încearcă să găsească metode ecologice și de durabilitate, se va orienta către această direcţie. Pe lângă casa noastră eu, soţia și copiii am reușit – de mai mulţi ani – să creăm o grădină naturală foarte funcţională nici prea pretenţioasă, unde avem legume, fructe (chiar și câteva ouă proaspete de casă), cu o diversitate biologică bogată, dar și o coexistenţă armonioasă între plante și animale.

Dar pentru un echilibru biologic în grădină, trebuie să respectăm unele reguli.

am ales să cultivăm plante care reuşesc să reziste şi să dea roade în condiţiile meteorologice de câmpie joasă şi de sol în grădină am creat o biosferă de pajişte, pomi şi arbuşti inspirată din natură am plantat în majoritate foioase, a căror specii sunt native nu am lăsat solul descoperit (aşternut cu o combinaţie de îngrăşământ) am încercat să profităm de plantele care au acţiuni reciproce, mai ales în compartimentul legumelor „deşeurile” rezultate din grădină nu le-am transportat, ci le-am folosit pentru compostare ori am diversificat alimentaţia păsărilor de curte nu folosim îngrăşăminţi chimici nici alte soluţii ierbicide, care ar pune în pericol organismele vii folositoare, sau care ar îngreuna mediul şi inclusiv pe noi la construirea elementelor de grădină, unde s-a putut am folosit produse naturale

Din fructele cu boabe Gutuiul nostru cu flori uriaşe Salvia medicinală este şi o se pregăteşte un gem bun plantă ornamentală

Va˘ ile Cris, urilor – STIL DE VIAŢĂ CONŞTINCIOS Deci, dacă ne uităm de mai aproape ce înseamnă să respectăm regulile de mai sus, vom afla imediat că grădinăritul nu este o mare magie, dacă gândim şi lucrăm după regulile naturii. Casa noastră este construită pe un teren lângă Crişul Alb, azi scutit de inundaţii. Terenul în grădină este solid, nefiind prea calcaros. Prognoza meteorologică, ca şi peste tot în ţară, şi la noi este din ce în ce mai extremă: ploi intense primăvara, vară uscată şi toridă, toamnă lungă fără prea multe precipitaţii şi ierni geroase a căror putere nu se prea atenuează cu straturi de zăpadă. Precipitaţia medie anuală se situează între 500 şi 600 mm, numărul de ore însorite depăşeşte 2000 de ore.

Plantaţii de lalele înflorite

nu sunt doar frumoase, dar atrag pe lângă fluturi şi alte insecte ajutătoare în grădină, precum viespi sălbatici care trăiesc cu polen, dar a căror larve sunt pofticioase la păduchi de frunze. Să nu uităm faptul că, dacă alegem bine speciile de plante, de primăvară şi până toamna ne putem bucura de o grădină înflorită. Anumite specii de foioase – între ele şi corcoduşele – pe lângă frumuseţea lor sunt şi fructifere spre bucuria copiilor.

Din fructe putem să facem marmeladă foarte Şi Kotli se înţelege bine cu copiii gustoasă. De amintit că într-o grădină ecologică se împacă bine şi fructele de tufiş, precum coacăzul roşu, zmeura, murele şi alţi arbuşti fructiferi dar şi plante ornamentale. Exact ca şi fructele sălbatice

Cum să începem?

Să modelăm aşternutul natural al peisajului, care a fost caracteristic de-a lungul Crişurilor cu păduri de stejari, ulmi şi frasini. Aşa obţinem o bază solidă pentru grădină cu arbuşti şi plantaţii native iniţiale peisajului. Putem planta cu curaj şi specii baldachine ale pădurilor, de exemplu: arţar câmpean, arţar tătăresc şi alte tipuri de arţar, cireş păsăresc şi alte fructifere sălbatice, ulm câmpean, dar şi alte specii din familia acestuia. Aceste specii se adaptează foarte bine la condiţiile meteorologice şi de sol, totodată crează şi o microclimă favorabilă în anturajul lor.

Pentru prietenii perenelor putem recomanda speciile papucul doamnei şi tisa. Dar trebuie să ştim că la plantarea acestora se impune să-i învăţăm pe copii că aceste plante sunt otrăvitoare şi nu fierbem din ele „ceaiuri tămăduitoare”. Dacă apele subterane sunt la adâncimi disponibile, se dezvoltă frumos şi cedrul, bradul mamut, dar şi bradul de mătase. În multe grădini „amenajate” găsim şi tuia, arbore de chamaecyparis, în ţările de provenienţă s-au aclimatizat la temperaturi mai joase, cu multe precipitaţii, la noi se dezvoltă frumos doar prin irigaţii sistematizate şi cu menţinerea ph-ului de sol mai acid.

La alegerea arbuştilor şi foioaselor să ne gândim la salba moale, existentă şi în pădurile de câmpie joasă, la păducel, la soc, lemn câinesc, călin sau măceş. Cu flori parfumate,

Mazărea verde este cea mai bună când e proaspătă

G ră d i n a noa s tră , o gră dină a proa p e de natură în sau la marginea pădurilor naturale. Crearea acestei combinaţii de plante va fi baza diversităţii biologice, implicit a horticulturii, totodată şi un refugiu armonios pentru vieţuitoare precum insecte, păsări, amfibieni şi mamifere, care ne ajută la apărarea biologică pe termen lung.

O grădină de legume, oricât de mică, este un teren important pentru copii, pentru că aici pot să înveţe bazele cultivării legumelor.

Este o experienţă indispensabilă să semene în pământul săpat de ei mazăre verde, ridichi, ceapă şi apoi să simtă gustul acestor legume. În grădina noastră mititică cultivăm legume proaspete pentru consumul propriu, şi acesta este un motiv pentru care nu foMerişoarele sălbatice pot să rodească 2-3 kg de fructe losim niciun fel de chimicale.

Dăunătorii sunt descurajaţi de florile tagetes, ceapa ro- chiar şi insectele care prin natura lor trăiesc cu acestea. Pe şie, deoarece cu ajutorul combinaţiei de substanţe aromate, plantele tratate, se redepun în număr mare păduchi, sau se apără reciproc între ele. Pentru realimentarea substan- alţi prădători, de exemplu gărgăriţele, care sunt mai sensiţelor naturale din sol, folosim compostul în combinaţie cu bile la aceste metode. îngrăşământul obţinut de la păsările de curte. Pentru proCu această introducere pornim la drum acest serial de tejarea pomilor fructiferi de paraziţi şi ciuperci, primăvara articole, înconjurând grădina naturală şi punem bazele reîi pulverizăm cu substanţe cu conţinut de cupru, iar toam- alizării unui cămin ecologic. Sperăm că mulţi vor prinde na prin dezinfecţia frunzişurilor. gustul acestei prezentări de grădină naturală, prin realiDe obicei stropirea pomilor cu substanţe uleioase şi zarea ecologică şi cu respectarea regulilor naturii, care închimicale împotriva paraziţiilor, mai degrabă are efecte seamnă şi o societate sănătoasă. năucitoare decât pozitive. Pe lângă paraziţi distrug larvele, În această grădină se simt bine plantele, animăluţele sălbatice, cele domestice şi nu în ultimul rând noi, gospodarii cu familiile noastre. În numărul viitor al revistei vă vom prezenta o nouă temă legată de grădinărit, printr-o abordare ecologică şi naturală.

Foto: Bonyhádi Péter

Pisicul util şi preferat al casei

Compostorul nostru de ani de zile se ocupă cu deşeuri organice

Va˘ ile Cris, urilor – MOD DE VIAŢĂ SĂNĂTOS

Fă-ţi singur!

Scris de: Bonyhádiné Pásztor Enikő

…Chisăliţă de prune de casă Sub coaja prunelor se află pulpa coaptă bogată în vitamine, în care se concentrează atât soarele de vară cât și roua începutului de toamnă. Când vine luna septembrie și aerul din jur se umple cu aroma prunelor coapte, nu avem altceva de făcut decât să le conservăm pentru iarnă, când familia nu va mai putea culege prunele din grădină. Chisăliţa de prune este simplă, sănătoasă și ieftină. O putem consuma în loc de supe, ca și adaos de sosuri lângă preparatele de carne, sau ca și desert.

Achiziţionarea fructelor:

Să folosim întotdeauna fructe bine coapte, sănătoase, pentru chișeliţă. Cel mai bine dacă folosim fructele cultivate de noi, sau de bunica, dar putem cumpăra prune proaspăt culese și din piaţă. Important de știut, că prunele bine coapte și proaspăt culese își păstrează cel mai bine proprietăţile naturale.

Pregătirile:

Primul lucru este pregătirea sticlelor. Este recomandat să folosim sticle mai mari, de ex. de 1 litru, cu capac înșurubat și cu gurile largi, pe care să le spălăm foarte bine. Ca și ultimă fază, putem să le limpezim cu apă fierbinte atât sticlele cât și capacele acestora. Să folosim mereu capace intacte! Pentru siguranţă, capacele le putem limpezi în apă cu un strop de benzoat de sodiu pentru 3 minute (1 l de apă + 1 strop de conservant). Să spălăm bine prunele și să punem deoparte fructele lovite, nesănătoase. Apoi, la cele alese să le scoatem sâmburii și să le adunăm pentru fiert.

Fierberea-conservarea:

Punem prunele la fiert, apoi după „clocot” doar 10 minute le mai lăsăm pe foc. Când coaja începe să se moaie, chisăliţa s-a și fiert și suntem gata. Chisăliţa fierbinte se pune în sticle cu grijă și se pun capacele pe ele. Sticlele le punem într-un așternut uscat, le acoperim sau le punem în ladă frigorifică, care de această dată va servi ca și ladă termoizolatoare.

Foto: Bonyhádi Péter

...mai mult de c ât o revis t aË&#x2DC; Scris de: SoczĂł Krisztina

Puterile vindecÄ&#x192;toare ale plantelor le cunoaČ&#x2122;tem de mai multe milenii. Ă&#x17D;nsÄ&#x192; azi, contactul zilnic cu natura s-a transformat, ori s-a ĂŽntrerupt. DeČ&#x2122;i, din ce ĂŽn ce mai mult ar trebui sÄ&#x192; observÄ&#x192;m ĂŽn lumea de azi, plinÄ&#x192; de daune de mediu, stres, stimuli agresivi, cÄ&#x192; am avea nevoie de vindecarea strÄ&#x192;moČ&#x2122;eascÄ&#x192; a naturii.

MeritÄ&#x192; sÄ&#x192; ne documentÄ&#x192;m ĂŽn literatura plantelor medicinale, sÄ&#x192; aflÄ&#x192;m la ce fel de boli putem primi ajutor din lumea câmpiilor Č&#x2122;i a pÄ&#x192;durilor prin plantele lor. Prin acest serial de articole despre plantele medicinale ce le putem gÄ&#x192;si ĂŽn zona CriČ&#x2122;urilor, ĂŽncercÄ&#x192;m sÄ&#x192; dÄ&#x192;m o mânÄ&#x192; de ajutor celor care se trateazÄ&#x192; tradiĹŁional natural, dar Č&#x2122;i pentru cei care vor sÄ&#x192; prindÄ&#x192; gustul colectÄ&#x192;rilor individuale Č&#x2122;i pentru folosirea lor. Ă&#x17D;n Valea CriČ&#x2122;urilor, Č&#x2122;i la ĂŽnceputul toamnei mai gÄ&#x192;sim ĂŽn multe locuri urzici, coada Č&#x2122;oricelului, mure Č&#x2122;i tot atunci gÄ&#x192;sim hamei Č&#x2122;i pÄ&#x192;ducel.

5PBUF QMBOUFMF BV QVUFSF CFOFmDĆş VS[JDB EFUPYJmB[Ćş Ă&#x201D;OlocuieĹ&#x;te unele minerale, curÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192; sângele; coada Ĺ&#x;oricelului este recomandatÄ&#x192; pentru boli de femei, fiind potrivitÄ&#x192; pentru dureri subabdominale; pÄ&#x192;ducelul echilibreazÄ&#x192; tensiunea, hameiul normalizeazÄ&#x192; nivelul de hormoni la diferite vârste Ĺ&#x;i calmeazÄ&#x192;.

Cum sÄ&#x192; colectÄ&#x192;m Ĺ&#x;i sÄ&#x192; uscÄ&#x192;m? t ¡OUPUEFBVOB TĆş MĆşTĆşN ÇŚJ QMBOUF neatinse la locul de colectare, ca apoi sÄ&#x192; se poatÄ&#x192; reproduce! t 4Ćş DPMFDUĆşN EPBS BUĂ&#x2030;UFB QMBOUF de câte avem nevoie pentru o zi!

Plantele culese, cum ajungem

VaË&#x2DC; ile Cris, urilor - MOD DE VIAŢÄ&#x201A; SÄ&#x201A;NÄ&#x201A;TOS acasÄ&#x192; sÄ&#x192; le Ĺ&#x;i punem la uscat ca sÄ&#x192; poatÄ&#x192; sÄ&#x192; se usuce ĂŽn condiĹŁii optime! t 1MBOUFMF DV DPOÇŤJOVU EF VMFJVSJ WPMBUJMF TĆş MF DVMFHFN Ă&#x201D;O zilele calde, uscate! t %JO [POFMF PDSPUJUF TĆş OV DVMFHFN QMBOUF t 1MBOUFMF DPMFDUBUF TĆş MF VTVDĆşN Ă&#x201D;O MPDVSJ VTDBUF OFFYQVse la soare, legate ĂŽn buchete sau desfÄ&#x192;Ĺ&#x;urate! t 1MBOUFMF QVTF MB VTDBU TĆş OF MF FYQVOFN Ă&#x201D;O CĆşUBJB TPBSFMVJ

dispariĹŁia ameĹŁelilor Ĺ&#x;i spasmelor nervoase. CalmeazÄ&#x192; Ĺ&#x;i deschide Ĺ&#x;i vasele cerebrale. Fructele roĹ&#x;ii, zemoase Ĺ&#x;i pline de vitamine se coc spre sfârĹ&#x;itul verii, Ĺ&#x;i cu ocazia drumeĹŁiilor le putem consuma cu curaj. Frunzele plantei sÄ&#x192; le colectÄ&#x192;m ĂŽnainte sÄ&#x192; ĂŽnfloreascÄ&#x192; de tot, Ĺ&#x;i sÄ&#x192; le uscÄ&#x192;m ĂŽn spaĹŁii aerisite, ferite de soare. Uscarea atunci este cea mai reuĹ&#x;itÄ&#x192; când florile ĂŽĹ&#x;i pÄ&#x192;streazÄ&#x192; parfumul caracteristic.

Utilizare: Pentru preparea ceaiului vom folosi 1-2 linguriĹŁe de plante uscate, lÄ&#x192;sându-le 15 minute la ĂŽmbibat ĂŽntr-o canÄ&#x192; de apÄ&#x192; fierbinte. Consumul recomandat este de 2-3 ceĹ&#x;ti de ceai pe zi. DacÄ&#x192; dorim ceai din fructele uscaUF QF BDFTUFB MF WPN mFSCF NJOVUF 4VC TVQSBWFHIFSFB medicului putem trece de la tratamentul tradiĹŁional, la cel natural. Nu are efecte secundare ori nocive nici pe plan ĂŽndelungat, dar fiind un puternic antihipertensiv nu este recomandat femeilor gravide Ĺ&#x;i copiilor.

Urzica Coada Ĺ&#x;oricelului Este o plantÄ&#x192; cu proprietÄ&#x192;ĹŁi puternice de anti-inflamator.

Prin aroma amÄ&#x192;ruie este Ĺ&#x;i un bun apetisant - consumat ĂŽnainte de mase cu 20-30 de minute, stimuleazÄ&#x192; Ĺ&#x;i producerea de fiarÄ&#x192;. ProprietÄ&#x192;ĹŁile septice sunt recomandate pentru probleme gastrointestinale, probleme urinare sau ĂŽn perioada menstruaĹŁiilor puternice. CurÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192; organismul, Ĺ&#x;i este un bun diuretic. Pentru conĹŁinutul mare de estrogen, este medicamentul femeilor, vindecÄ&#x192; inflamaĹŁia ovarianÄ&#x192;, regleazÄ&#x192; ciclul. Pentru efectele hormonale, este un medicament natural primar Ĺ&#x;i la vindecarea prostatei. Prin consumul sub formÄ&#x192; de ceai, atacurile de migrene se pot elimina ĂŽn totalitate. Ă&#x17D;nfloreĹ&#x;te din iunie pânÄ&#x192; ĂŽn toamnÄ&#x192;.

Utilizare: Ceaiul se preparÄ&#x192; prin opÄ&#x192;rire, apoi circa 5-10 minute ĂŽl lÄ&#x192;sÄ&#x192;m la ĂŽmbibat. La o linguriĹŁÄ&#x192; plinÄ&#x192; sÄ&#x192; soDPUJN BQSPY EF NJMJMJUSJ EF BQĆş 'FNFJMF Ă&#x201D;OTĆşSDJOBUF TĆş evite folosirea plantei, Ĺ&#x;i dupÄ&#x192; folosire sÄ&#x192; ĹŁinÄ&#x192; o pauzÄ&#x192; de 3-4 sÄ&#x192;ptÄ&#x192;mâni, Ĺ&#x;i nu este recomandatÄ&#x192; sporirea cantitÄ&#x192;ĹŁii servite. Pentru probleme Ĺ&#x;i dureri subabdominale, sÄ&#x192; folosim baie de Ĺ&#x;ezut: 100 de grame de plante sÄ&#x192; ĂŽmbibÄ&#x192;m ĂŽn 5 l de apÄ&#x192; rece Ĺ&#x;i sÄ&#x192; lÄ&#x192;sÄ&#x192;m o noapte ĂŽntreagÄ&#x192;, apoi a doua zi sÄ&#x192; ĂŽncÄ&#x192;lzim Ĺ&#x;i sÄ&#x192; adÄ&#x192;ugÄ&#x192;m la apa de baie.

PÄ&#x192;ducel Frunzele pÄ&#x192;ducelului sunt un remediu natural foarte bun pentru cei care suferÄ&#x192; de probleme cardiace. DomoleĹ&#x;te emoĹŁiile, pulsul, deschide vasele coronariene, scade tensiunea, totodatÄ&#x192; ajutÄ&#x192; Ĺ&#x;i la problemele urinare. AjutÄ&#x192; la

Cea mai utilizatÄ&#x192; metodÄ&#x192; de a folosi urzica este acĹŁionarea QSJO BUJOHFSFB [POFMPS SFVNBUJDF 0USBWB VS[JDJJ DBSF QSPWPBcÄ&#x192; usturimea, ajutÄ&#x192; la circulaĹŁia sanguinÄ&#x192;, prin aceasta ajutând Ĺ&#x;i la vindecarea mai rapidÄ&#x192; a zonelor cu probleme reumatice.

Urzica are multe vitamine Ĺ&#x;i minerale Ĺ&#x;i este un stimulaUPS JNVOJUBS DV QSPQSJFUƺǍJ QVUFSOJDF 4F QPBUF GPMPTJ QFOUSV probleme de anemie, deficit de fier, nisip la rinichi, cistitÄ&#x192;, prostatÄ&#x192;, diabet, tulburÄ&#x192;ri de stomac, sângerÄ&#x192;ri intestinale.

Are efecte bune Ĺ&#x;i pentru pancreas. Ceaiul fiert din urzicÄ&#x192; curÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192; sângele instantaneu, Ĺ&#x;i are efecte diuretice.

AjutÄ&#x192; Ĺ&#x;i la prevenirea mÄ&#x192;treĹŁii, ĂŽmpotriva pierderii pÄ&#x192;rului, Ĺ&#x;i se poate prepara pentru tonificarea feĹŁei cu probleme acneice.

4FNJOÇŤFMF EF VS[JDĆş DPOÇŤJO TVC GPSNĆş DPODFOUSBUĆş UPBUF vitaminele, oligoelemente Ĺ&#x;i acizi graĹ&#x;i esenĹŁiali. Administrarea lor sub formÄ&#x192; de terapie ajutÄ&#x192; la funcĹŁionarea mai bunÄ&#x192; a rinichilor, ficatului, plÄ&#x192;mânii Ĺ&#x;i pielii.

Utilizare: Ceaiul ĂŽl obĹŁinem prin opÄ&#x192;rire, o linguriĹŁÄ&#x192; de plante uscate la 250 ml de apÄ&#x192;. La boli mai accentuate putem sÄ&#x192; adaugÄ&#x192;m 2-3 linguriĹŁe la 600-800 ml de apÄ&#x192;, la dureri artritice sÄ&#x192; pregÄ&#x192;tim ceaiul prin fierbere, circa 3 minute. Consumând un timp mai ĂŽndelungat, riscÄ&#x192;m sÄ&#x192; pierdem din sistemul imunitar mineralele importante, aĹ&#x;a cÄ&#x192; EVQĆş NBYJN TĆşQUĆşNĂ&#x2030;OJ EF DPOTVN DJSDB MJUSV QF [J trebuie sÄ&#x192; ĹŁinem o pauzÄ&#x192; de o sÄ&#x192;ptÄ&#x192;mânÄ&#x192;, iar tratamentul se poate relua.

La folosire ĂŽndelungatÄ&#x192; sÄ&#x192; avem grijÄ&#x192; la completarea nivelului de potasiu din organism, prin legume poaspete! Efecte secundare, cu respectarea administrÄ&#x192;rii, nu sunt cunoscute. Ĺ&#x17E;i femeile gravide le pot consuma: ĂŽntÄ&#x192;reĹ&#x;te fÄ&#x192;tul Ĺ&#x;i uĹ&#x;ureazÄ&#x192; naĹ&#x;terea.

Foto: TĂłszĂśgi GyĂśrgy

...mai mult de c ât o revis t a˘ Scris de: Soczó Krisztina, Boldog Gusztáv

Buca˘ ta˘ ria lui tanti Iutca În apropierea oraşelor Békéscsaba şi Gyula se află mai multe zone împădurite, dar foarte puţine se aseamănă cu pădurea de la Póstelek.

Parcul împădurit al Castelului, încercuit de pădurile din regiune, şi ruinele rămase al castelului familiei Wenckheim atrag şi azi mulţi vizitatori curioşi. În vecinătatea atracţiei turistice putem afla şi o altă curiozitate, mai puţin cunoscută.

Clubul Crişurilor cu sediul la Békéscsaba, la iniţiativa fostului preşedinte Boross László, a creat aici o rezervaţie de gene, unde putem găsi „decendenţii” copacilor semnificativi aflaţi în judeţul Békés. Totodată se găseşte şi o zonă de grădină cu legume şi fructe. Natura este darnică în aceste locuri şi oferă mâinilor muncitoare roade bogate. Aici, înconjurată de natură trăieşte şi tanti Varga Iutca, cea care este gospodina grădinii denumite după întemeietorul ei. În acest serial, iubitorii naturii, îndrăgostiţii de o alimentaţie sănătoasă şi de gusturi rafinate, pot să primească idei de reţete de la dânsa.

nii, prin îmbăiere în apă putem obţine din aceste fructe o sursă bogată de vitamine. Un alt mod propus este prepararea gemurilor şi compoturilor originale de casă, în perioada lunilor octombrie – noiembrie, când fructele au fost prinse şi dedurizate de ger.

În peisajul de toamnă observăm culorile vii ale tufişurilor de măcieşi roşii şi porumbele albastre, bogate în vitamina C, care oferă un serviciu bun pentru sănătatea omului. Cu fructele moi şi coapte e foarte bine să ne delectăm pe parcursul excursiilor, deoarece concentraţia cea mai mare de vitamine se află în fructele proaspete. Aceste arome şi gusturi le putem savura într-o perioadă mai lungă prin conservare naturală. O metodă este să uscăm fructele de măcieşe încă tari – deasupra mobilei, ori în aparat de uscat.

Apoi, în perioada ier-

Preparare: Fructele spălate le despicăm, scoatem seminţele apoi le mai spălăm o dată astfel ca firicelele care acoperă seminţele să nu ajungă în gem. Le punem într-o oală cu smalţ și turnăm apă peste ele să le acopere. Le lăsăm să fiarbă pe foc mic, circa trei ore, amestecând din când în când, până ajung la omogenitatea dorită.

Le turnăm în borcane fierbinţi, le închidem și le lăsăm să se răcească în prosoape.

Foto: red. CrisPer

Compot de măcieșe Ingrediente: 1 kg de măcieșe curăţate, 500 gr. zahăr cristal/zahăr de trestie/xilitol, 500 ml apă distilată Preparare: Boabele roșii de măcieșe dedurizate de ger, dar care sunt încă tari, le spălăm, le scurgem, apoi le tăiem în două, îndepărtăm seminţele și le spălăm din nou.

Fierbem apa împreună cu zahărul într-o oală smălţuită, adăugăm fructele, și mai fierbem aproximativ 5-6 minute. După ce luăm de pe foc, lăsăm o zi să se răcească.

A doua zi fructele le strecurăm și le punem în borcane, zeama acestora o fierbem din nou și le turnăm în sticle. După aceasta acoperim borcanele cu șterguri și prosoape, și le lăsăm să se răcească. După ce s-au răcit, le depozităm în spaţii uscate, ferite de razele soarelui.

Gem de măcieșe Ingrediente: 2 kg de măcieșe curăţate, la fiecare litru de apă 500 gr de zahăr cristal /zahăr de trestie/xilitol, apă distilată

Gem de porumbele Ingrediente: 1,5 kg fructe de porumbele coapte, 500 gr de zahăr cristal /zahăr de trestie/xilitol, apă distilată Boabele de porumbele le curăţăm le fierbem în puţină apă până când acestea se înmoaie. După aceasta le trecem printr-o sită până când fructele se despart de sâmburi. Le fierbem pe foc mic până când se omogenizează, amestecând mai des, apoi condimentăm după gust.

Va˘ ile Cris, urilor - MOD DE VIAŢĂ SĂNĂTOS Scris de: Boldog Gusztáv

Mic glosar mic al fructelor bacifere Vara acestui an este cu mult în urma noastră, iar vara viitoare este încă la o distanţă de nevăzut, toate păsările migratoare au pornit spre meleagurile mai calde, poate multe au și ajuns deja acolo, unde pot să supravieţuiască iernilor geroase. În timp ce unele animale părăsesc aceste meleaguri zburând spre zone mai calde, regiunea naturală a Europei Centrale trebuie să se pregătească pentru supravieţuirea peste sezonul rece. Pe la sfârșitul toamnei doar plantele cele mai curoajoase mai înfloresc, doar muștele cele mai îndrăzneţe se întrec în urmăriri, dar majoritatea vietăţilor și-au făcut datoria, care se regăsește în natura acestora de reproducere.

Plantele cu tulpine moi și-au împrăștiat deja seminţele, majoritatea acestora sunt căzute la pământ și așteaptă acoperișul de zăpadă, iar tufișurile au rodit multe fructe de boabe colorate și gustoase. Unele boabe sunt atrăgătoare și cu arome plăcute, care fac parte din proiectul bine pus la punct de către mama natură. Vietăţile, animalele care au rămas și pe perioada iernii, sau care iernează pe aceste meleaguri, repede găsesc aceste mese pline, bogate și gratuite.

Grupurile de grauri (Sturnus vulgaris) care se adună în podgorii, la struguri, nu sunt o bucurie pentru cultivatorii de viţă de vie, dar sturzii (Celtis occidentalis) care în mod normal consumă fructele cu boabe sălbatice, reprezintă o panoramă rurală atractivă pe perioada iernilor, mai ales când se adună la locurile artificiale de hrană pentru păsări.

Din multitudinea fructelor cu boabe, păsările cerului ne lasă și nouă câteva, iar cu ocazia ieșirilor și a drumeţiilor le putem culege și conserva pentru gemuri, ori pentru ceaiuri aromate. Dar înainte de toate, este necesar să clarificăm unele lucruri. Diversitatea vegetaţiei decorează pădurile, parcurile, grădinile și oferă un habitat bogat pentru multe specii de vietăţi. Boabele coapte pot fi foarte gustoase, dar și foarte otrăvitoare. Dat fiind conţinutul mare al glosarului nu reușim să prezentăm toate soiurile de boabe cu care ne putem întâlni în văile Crișurilor, dar poate că este prielnic să lămurim măcar câteva aspecte ale acestora.

SOC NEGRU

(Sambucus nigra) Poate e una dintre cele mai cunoscute plante, care în multe părţi este tratată ca o buruiană, deși ar merita mai mult respect. Atât floarea cât și fructele se pot folosi.

Tufișul, care poată să atingă și zece metri înălţime, este împodobit primăvara cu flori albe, care pentru un interval de o săptămână, două, acoperă marginea pădurilor cu un nor

parfumat. Din florile polenizate, spre bucuria păsărilor migratoare, chiar înainte începerii migraţiilor se coc fructele zemoase de o culoare neagră-albăstruie.

Nu necesită cunoștinţe speciale recunoașterea socului, dar dacă dorim să consumăm florile și fructele acestuia, trebuie să fim atenţi. Ruda acestuia, bozul (Sambucus ebulus), este destul de asemănător, și tot fructe asemănătoare are și lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), și sângerul (Cornus sanguinea), dar aceste specii sunt otrăvitoare.

PĂDUCELUL (Crataegus monogyna) Culoarea boabelor ajută la identificarea acestora. Culoarea roșie reprezintă fructele care se pot consuma ca de pildă măcieșele (Rosa cannina), dar și fructele necomestibile ale arborilor tisa (Taxus baccata) sau ale lăsniciorului (Solanum dulcamara), așa că să fim prudenţi când le gustăm!

Păducelul rar crește peste cinci metri înălţime, la marginea pădurilor și pe pășuni putem să îl întâlnim cel mai des, fructele ce se coc toamna pictează marginile pădurilor în culori vii, roșiatice. Mirosul florilor nu este prea atrăgător, dar această neplăcere se compenseză prin spectacolul oferit. Crengile pline de spini pot crea neplăceri pe parcursul drumeţiilor.

SÂNGERUL

(Cornus sanguinea) Degeaba vom căuta inele sângeroase pe acest soi, nu după acestea îl vom identifica. Însă, crengile acestui arbust de 4-5 metri înălţime au o culoare roșiatică, care poate fi prezentă și pe textura frunzelor. Florile sunt albe, fructele de mărimea bobului de piper sunt negre-albăstrui și sunt otrăvitoare. Rudă apropiată este cornul (Cornus mas), dar acesta are flori galbene, fructele sunt de mărimea prunelor mai mici, roșiatice și sunt consumabile. Și totuși, unde sunt inelele sângeroase?

La încheietura crengilor mai groase. Atenţie! Atingerea frunzelor sângerului poate crea simptome alergice.

Foto: Boldog Gusztáv

...mai mult de c ât o revis t a˘

Caută cele locale!

Scris de: Baka Andrea, Bonyhádiné Pásztor Enikő

Cumpărătorul conştient consumă produse locale Azi tot mai multe familii simt şi au experimentat pe propria piele că preocuparea de a consuma produsele locale aduce beneficii pentru îngrijirea sănătăţii, a mediului, a producţiei şi durabilităţii economiei locale.

Poate nici nu ne gândim prea mult când pornim la cumpărături, că nu e tot una unde ne umplem coşurile şi pungile de cumpărături, la hypermarket-uri, în general cu capital străin, ori la piaţă, magazinul local. La piaţă avem un acces mai rapid la produsele naturale, fructe, legume, produse lactate din care pregătim masa de duminică, şi acestea fără doar şi poate sunt mai sănătoase decât alimentele precongelate şi prelucrate. Sănătatea familiilor este responsabilitatea părinţilor şi a bunicilor. Să fim inteligenţi în căutare şi să găsim apicultorul local care are cea mai gustoasă miere de albine, producătorul de lapte care are cea mai bună brânză şi caşcaval. Să căutăm cerealele şi produsele de panificaţie locale. Să conversăm, să ne facem cunoştinţe la piaţă şi în aşa fel vom putea găsi acel gospodar de la care putem să cumpărăm an de an aceleaşi cireşe gustoase, struguri, morcovi şi cartofi.

Produsele locale, din materia primă locală, se produc local, aromele sunt unice, specifice zonei, deoarece se produc după reţetele locale. Despre produsele locale putem spune că sunt tradiţionale, dar şi actuale pentru că din nou le-am redescoperit şi prezintă o nouă valoare.

Nu uita!

Transportul este costisitor şi cu presiuni negative asupra mediului! La cumpărarea produselor locale transportul este minimizat, aşa încât putem reduce şi poluarea mediului. În loc de fructele şi legumele transportate de la un capăt al globului la celălalt, să încercăm achiziţionarea legumelor şi fructelor autohtone, proaspete şi de sezon. Doar în Ungaria zilnic sunt milioane de decizii pentru cumpărături şi aceasta reprezintă o putere mare de cumpărare. Să trăim cu aceste posibilităţi şi să investim în produsele autohtone, proaspete, care pentru noi reprezintă în primul rând sănătate, iar pentru multe familii maghiare de producători înseamnă mijloacele de existenţă.

Reţeta produsului local Ingrediente: – Să vizităm piaţa locală ori un magazin din apropiere – Să găsim direct producătorul ori gospodarul – Să alegem atent materia primă, produsele sau serviciile – Să adăugăm o „porţie” mare de interes, să conversăm cu producătorul – Să aducem acasă produsul – Dacă am fost mulţumiţi, să povestim familiei şi vecinilor – Să devenim cumpărători loiali, consolidând piaţa locală Cumpărăturile să le „condimentăm” cu încredere, prietenie, atmosferă plăcută, schimburi de relaţii şi cu confirmări dese!

Caută cele locale! – campanie naţională în Ungaria prin fundaţia VAN În noiembrie 2011, prin mijloacele media – sondaj naţional prin telefonie, bannere, articole de presă, clipuri video – a pornit o campanie de conştientizare care ne-a dirijat gândurile spre o nouă direcţie legată de obiceiurile de cumpărare. Scopul este nobil deoarece informarea populaţiei este merituoasă pe linia conştientizării că alegerea produselor locale este benefică atât populaţiei per ansamblu şi producătorilor locali cât şi actorilor din gospodării. În centrul atenţiei a fost familiarizarea, conştientizarea efectului şi influenţa asupra modului de viaţă pe viitor a unor produse din regiuni diferite.

Ce s-a mai întâmplat de atunci? În decembrie 2011 s-a lansat portalul tematic de la adresa www.keresdahelyitkampany.hu, unde se pot găsi noutăţile campaniei „Caută cele locale” dar şi baza de date a producătorilor locali afiliaţi la campanie. În practică, aceasta înseamnă că dacă cineva locuieşte în zona câmpiilor sudice şi ar dori să cumpere legume bio din regiunea respectivă, pe site-ul sus amintit va găsi producătorul şi datele de contact în categoria de interes. În ianuarie 2012, au fost împărţite gratuit 1,8 milioane de ambalaje ecologice, câte 300.000 per regiune – cu sigla şi motto-ul campaniei, acelor producători şi asociaţii care participă la campanie şi sunt înscrişi pe pagina web.

Foto: Baka Andrea

Predarea materialelor de împachetat la piaţa din Békéscsaba

Va˘ ile Cris, urilor – STIL DE VIAŢĂ CONŞTINCIOS

Târg de crâng şi Piaţă Bio la Békéscsaba

Scris de: Nagy Zoltán

În fiecare sâmbătă, bunătăţi sănătoase de la producători locali pentru consumatori locali Să vină doar cei cărora le este dragă VIAŢA!

Tot mai popular, îndrăgit, plăcut şi unic este Centrul de Vizită al Văilor Crişurilor din Békéscsaba (Crângul Széchenyi), unde în fiecare sâmbătă se desfăşoară Târgul de crâng şi Piaţa Bio. Un loc unde pe fundalul sonor muzical, printre zâmbete şi conversaţii plăcute, poţi cumpăra produsele şi alimentele pentru masa de duminică. Iar dacă nu doreşti să faci cumpărături, chiar şi aşa merită să faci o plimbare până în crâng, să te aşezi pe o bancă, să asculţi muzica de flaut sau pur şi simplu să arunci o privire între multitudinea produselor bio şi a celor de casă. Începutul pieţei a fost în anul 2009, când majoritatea vânzătorilor erau „gospodari bio”, membrii Asociaţiei Biocultură din Békéscsaba. Vara pe terasa frumoasă, iar iarna pe holurile clădirii i-au aşteptat gospodarii, cu produsele naturale şi certificate, pe clienţii conştienţi şi atenţi la sănătatea lor. Mure, zmeură, căpşuni pitici, cartofi dulci, năut, gemuri fără conservanţi, leurdă, rădăcini dulci şi mult alte plante medicinale şi condimente şi-au găsit locul în coşurile cumpărătorilor la piaţă.

Apoi piaţa s-a extins, a luat fiinţă Cercul de Clacă şi Banca de Favoruri. Piaţa a numărat din ce în ce mai mulţi producători locali, au venit producători de lactate, în special cu caşcavaluri de casă, brutari de casă şi alţi vân-

Oferta Pieţei Bio: Fructe, legume, seminţe, compoturi, murături, sucuri de legume și fructe naturale 100%, plante medicinale, ceaiuri medicinale, cașcavaluri din lapte de capră și vacă, produse de panificaţie, miere de albine, gemuri.

Produse locale de panificaţie

zători cu produsele lor. Şi denumirea pieţei s-a schimbat, şi-a aşteptat vizitatorii sub denumirea de Târg de crâng şi Piaţă Bio. Intenţionat nu am scris cumpărători, pentru că această piaţă a oferit mai mult decât o piaţă tradiţională. Muzica de flaut a devenit un obicei permanent, s-a început învăţarea folosirii acestui instrument şi a meşteşugăritului tradiţional iar concursuri pentru gospodine au colorat sâmbetele pieţei

Motto-ul: Pentru LOCALnici, de la LOCALnici!

Această comunitate din piaţă oferă din ce în ce mai mult pentru vânzători şi cumpărători, fapt pe care poate nici noi nu reuşim să-l descriem în totalitate şi să-l transpunem pe hârtie.

Această piaţă educă din ce în ce mai mulţi vânzători responsabili, crează un cerc de cumpărători atenţi la viaţa sănătoasă şi a mediului şi atrage tot mai mulţi oameni cu asemena principii. Vizitatorii Târgului de crâng şi a Pieţei Bio sunt cei cărora le pasă de sănătatea lor, dar şi a altora.

Foto: red. CrisPer

...mai mult de c ât o revis t a˘

Produse din Gyula – Piaţa din Gyula – Tradiţii din Gyula

Scris de: Administraţia locală al oraşului Gyula

Dacă un oraş recunoaşte importanţa valorilor locale diversificate, şi pe lângă aceste valori iniţiază şi programe de salvare a valorilor, atunci este pe un drum bun. Este foarte important ca populaţia să cunoască în detaliu toate iniţiativele ca să găsească şi să-şi asume rolurile cu plăcere la noile situaţii. Cu aceste scopuri de salvare a valorilor a pornit şi la Gyula, cu ajutorul administraţiei locale a oraşului, aceea iniţiativă consolidată care a înnoit Piaţa din Gyula. Pe lângă aceasta s-a realizat şi Marca Înregistrată a Produselor din Gyula, programul Rafturi şi Magazine cu produse din Gyula şi Casa de Lemn a Producătorilor, care au consolidat economia locală şi au ajutat producătorii locali.

Valorile locale înseamnă şi tradiţii locale. De pildă, cum funcţionează şi piaţa din localitatea noastră, poziţionarea ei, produsele expuse şi vânzătorii acestora, dar şi obiceiurile de cumpărare şi plată se enumeră printre valorile locale. O piaţă tradiţională funcţională este şi axa principală a producătorilor şi baza consolidării economiei locale.

Marca Înregistrată a Produselor din Gyula Pentru protecţia calităţii şi distincţiei s-a creat Marca Înregistrată a Produselor din Gyula. Această marcă înre-

EZ AZ ÜZLET A

ízek boltja

TERMÉKPOLC TAGJA!

gistrată ajută la popularizarea produselor locale, obiectivul principal fiind să îndrume cumpărătorii la selecţia dintre multitudinea produselor. Marca poate fi folosită doar de acei producători, meşteşugari, mici artizani care corespund unor sisteme de criterii bine stabilite. Baza mărcii înregistrate este managementul de marcă şi funcţionalitatea sănătoasă a acestuia. Marca înregistrată se acordă după o evaluare de către o comisie de specialitate

Magazin cu produse locale Administraţia locală Agricola din Gyula va pune la dispoziţie, pe strada Kossuth, un magazin cu produse locale, unde cumpărătorii interesaţi pot găsi produse din Gyula sau împrejurimi, iar turiştii pot găsi articole cu caracteristici locale.

Rafturi cu produse din Gyula Pentru popularizarea şi valorificarea produselor locale s-a creat acest sistem de ofertare a mărfurilor din Gyula. Denumi-

Va˘ ile Cris, urilor – STIL DE VIAŢĂ CONŞTINCIOS rea vine de la faptul că pe aceste rafturi inscripţionate ca atare, cumpărătorii pot găsi produsele locale, separate de celelalte.

Esenţa sistemului este aceea că, pe de o parte, unităţile particulare să primească comercializarea produselor din Gyula. Iar pe de altă parte, se aliniază şi acei distribuitori şi producători primari care îşi obţin singuri mărfurile. Magazinele participante la program se alătură şi unui sistem ajutător provizoriu, pe bază de etichete eliberate de municipiu.

AT E N Ţ I E ! Și în acest an se așteaptă participarea producătorilor care își aduc produsele pentru valorificare în unităţile comeciale. Totodată, sunt așteptate și magazinele dispuse să comercializeze articole locale. Pentru ei, baza de date privind ofertele locale va fi asigurată.

ducătorilor, unde producătorii locali îşi pot valorifica produsele nu doar la piaţă, ci şi în aceste căsuţe amplasate. S-a concretizat necesitatea continuării acestui program atât din partea populaţiei, cât şi a producătorilor. Până spre sfârşitul verii nu mai puţin de 20-25 de producători şi-au valorificat produsele în aceste căsuţe, care au devenit şi spaţii publice în zonele amplasate, deoarece aici cumpărătorii au fost aşteptaţi cu o atmosferă plăcută, familiară. Sistemul a fost accesibil tuturor producătorilor, esenţa s-a pus în primul rând pe calitate şi provenienţă, deoarece doar produsele locale s-au putut valorifica. A fost foarte important şi punctul de vedere al colaborării, prin care s-a dorit ca producătorii să obţină o funcţionalitate şi un mod de valorificare direct între ei.

Vom continua programele noastre, prin care dorim să oferim o piaţă cât mai largă pentru produsele locale: Administraţia Locală a oraşului Gyula Foto: Administraţia locală al oraşului Gyula

Informaţii: Societatea Comercială de Dezvoltare Agricolă Gyula – Primăria oraşului Gyula, Parcul Petőfi, Nr. 3, tel.: 0036-66/526-800-310 E-mail: gyulamezogazdasagikft@gyula.hu

Programul Casa de Lemn a Producătorilor În primăvara anului 2011, în oraşul Gyula, a pornit în cadrul segmentului agricol, programul Casa de Lemn a Producătorilor: două case de lemn au fost instalate în cartierul Törökzug, lângă grădiniţă, şi în localitatea Máriafalva. Populaţia a putut cumpăra direct din aceste căsuţe de lemn legumele, fructele proaspete de sezon, miere de albine, siropuri şi sucuri naturale pe care producătorii locali le-au produs în gospodăriile lor. Programul s-a bucurat de un real succes şi s-a derulat şi în vara anului 2012, iar în planurile de viitor al administraţiei locale figurează instalarea mai multor căsuţe de lemn în localitate.

Experienţe acumulate La programul Rafturi cu Produse din Gyula s-au aliniat anul trecut şapte magazine. Experienţele arată, chiar dacă este puţin mai anevoios, că după posibilităţi, prin organizare şi puţină atenţie, se pot distribui în lanţul comercial local şi produsele locale din Gyula. Sigur, trebuie ştiut că acest factor este sezonier, deoarece pe timpul iernii nu se pot produce atâtea produse încât să acopere acest standard la un nivel uniform.

S-a bucurat de un succes mare şi programul Casa de Lemn a Pro-

Căsuţă de lemn a producătorilor

...mai mult de c ât o revis t a˘

. Bi

mber

Ritmus

Scris de: red. CrisPer.

sănătăţii naturale aFestivalul természetes EGÉSZség fesztiválja

Prezentarea Festivalului de BioRitm nu ar putea fi coma „sétáló” utcán pletăpéntek fără fundalul creativ.Örömzene Pentru aceasta l-am rugat pe (16.00) 9.

LEMangURIA szabadmozgás părintele spiritual şi totodată organizatorul principal, és lélektánc (18.00) Hangfürdő zenkarral (20.00) domnul Tóth Miklós, să ne întroducăaînMaGong spatele scenei.

– Din anul 2006, Festivalul de BioRitm este din ce în ce mai popular eveniment de toamnă în localitatea Békéscsaba. Cum s-a născut idea, care a fost motivul organizării acestui festival, cum s-a desfăşurat primul eveniment?

Pe atunci am ieşit de la faculatate, unde m-am ocupat cu Családi –Kalandliget EGÉSZség Ösvény posibilităţile Körhinta de dezvoltare a agriculturii ecologice şi eram plin Masszázs de entuziasm. Doream caÍnyenc aici, unde seSétány află cele mai roditoare Reflexológia Pónigolás grillételek pământuri din lume, săBográcsos pot face cevaés în această privinţă. Aşa Lélektánc Mesesátor Natúr gyümölcskoktélok s-a născut ideea, să popularizăm un stil de viaţă sănătos, să în- Hangterápia Népi játékok sörök, pálinkák Házi lesnim întâlnirea şi consumatorilor care produc şi GyógyTeaHáz Szalmabála Vár fermierilor consumă alimente sănătoase, şiJurta toate Kávézó acestea să le condimen-Ősi gyógymódok – Deoarece de la început am pornit ca şi eveniment nonCsaládi Vetélkedő ételek Vegán tăm cu evenimente culturale de mare clasă şi concerte muzipofit, nu trebuie să facem niciun compromis sau să lăsăm din Pántlikás hajfonás Natúr kozmetikumok cale Játszóházak naţionale şi internaţionale.Biotermékek Primul festival a fost aproape principiile háztartás pe care le considerăm importante. De fiecare dată Kreatív Környezetbarát un târg bio-agricol cu câtevaHázi concerte şi cu unele programe atribuim o importanţă mare regulii ca doar produse şi progratermékek intercalate pentru copii. Însă neaşteptată furtună cu grindi- me de calitate să fie prezente la acest eveniment. Din acest moéso sajtkülönlegességek Bornă şi-a lăsat amprenta în succesul festivalului. În ciuda acestui tiv rezultă faptul că festivalul nu este un eveniment de masă, dar eşec nu ne-am lăsat bătuţi. Deşi nu e uşor să unim şi să con- cei care sunt sensibili la calităţile speciale, aici pot găsi valori átor Előadsăó S trolăm grupul organizator alcătuit din voluntari, încercăm reale. În decursul anilor, ideea de bază s-a tot format, gama de s, születés ülé Természetes sz evenimente obţinem din ce în ce mai mult şi mai bine. s-a extins, azi sunt implicate unele organizaţii cisségi kertek Városi kertek, közö vice, naturaliste, interpreţi şi actori, care adaugă o valoare poélettér Élőház, egészséges rt, ke Élő – Cele cinci Festivale de BioRitm de până acum, în rân- mi zitivă acestui eveniment.

Unicitatea constă în faptul că nu este an ódok a ndennapokb Ősi gyógym dul festivalelor asemănătoare reprezintă o atmosferă unică.erep organizat pentru a face profit, şi din această cauză nu a devenit n be ég e a egészs ritmusaink sz e és let zü ás Popularitatea evenimentului e din ce în ceBio mai mare.

Care újj monoton.

Organizatorii voluntari împinşi de bucuria creaţiei îşi ar”- a vidék „Az élet él, és élni ak sunt motivele succesului, ingredientele care fac ca acest fes- investesc entuziasmul, creativitatea, ideile, astfel încât, în fiecare tival să fie unic? an, vizitatorii festivalului se pot întâlni cu noutăţi incitante.

I. LEMangURIA Országos Találkozó, közreműködik a DOBSZERDA együttes

Szeptember 10. szombat

Békéscsaba, Széchenyi liget Nagyszínpad

VÁGTÁZÓ CSODASZARVAS

lemezbemutató koncert (19.00) Táncház a Berbécs és Ludas zenekarral a Nagyteremben (20.00)

Zelenyánszki Péter önkormányzati képviselő

Va˘ ile Cris, urilor – INTERVIU – Ce înseamnă acest festival pentru populaţie? Până unde a crescut, unde aparţine ca şi dimensiune, conţinut, valori intelectuale şi spirituale?

– Cei care au experimentat deja atmosfera călduroasă, familiară a Festivalului BioRitmic, aşteaptă şi se pregătesc în fiecare an. Majoritatea oamenilor sunt dezgustaţi de volumul imens de informaţii negative care vin dinspre mass-media sau sunt şocaţi de evenimentele sociale absurde. Aceşti oameni sunt însetaţi de valori reale şi informaţii pozitive. Pe paginile site-urilor de socializare aceşti oameni fac cunoştinţă, ştirea Festivalului ajunge din ce în ce la mai mulţi oameni, unde apare posibilitatea ca ei să se întâlnească şi personal la schimb de idei, recreere, dar pot trăi şi experienţe personale plăcute fiindcă nu suntem singurii cu gânduri bune pentru o lume mai bună.

– Realizarea acestui eveniment nu este o muncă de o persoană. Cum se desfăşoară organizarea evenimentului de la an la an, cu ce greutăţi vă confruntaţi?

– Un grup de voluntari care se extinde, se ocupă de organizarea evenimentului pe durata unui an. De la evaluarea precedentă a evenimentului, implicând specialişti, cu schimb de idei, cu multă muncă pentru organizare şi pentru rezolvarea conflictelor se desfăşoară acest proces de învăţare. Accesoriile, decoraţiunile Festivalului le realizăm împreună cu ocazia întâlnirilor comune, unde este posibilă şi alăturarea altora şi unde ne şi sincronizăm.

– Cum s-a desfăşurat organizarea festivalului în anul 2012, putem afla eventual câteva detalii ascunse?

– Am aşteptat foarte mult ca, pe lângă programele mediatizate, să dezvăluim publicului şi suprizele cu care ne-am pregătit anul acesta. Ţelul nostru a fost ca vizitatorii prezenţi nu doar să vizualizeze programele, dar să şi ia parte la evenimente. Aici s-a putut încerca orice, de la diferite masaje, la fierberea săpunului, realizarea de caşcaval şi în fiecare minut s-a întâmplat ceva neaşteptat, deosebit. Iluzionişti, picioroange, ori muzicieni au apărut, iar oameni din jurul nostru puteau să danseze dintr-o dată. În fiecare seară am îmbrăcat dumbrava în culori magice. Pe scenă au urcat trupe autohtone cu renume internaţional, ca trupa Úzgin Űver ori cvartetul Nikola Parov Quartett dar şi interpreta Herczku Ágnes.

– Cum se poate menţine în viaţă şi pe viitor acest festival Bioritm, cât pot creşte pretenţiile organizării profesionale, limita şi posibilităţile acestuia?

– Într-adevăr, am ajuns la acel nivel care, cu structura actuală, exclusiv cu munca voluntarilor, nu se mai poate

ţine. Am primit deja oferte, cereri că Festivalul ar fi bine primit şi să participe şi în alte oraşe, chiar şi peste graniţe. La evaluarea Festivalului din acest an ne vom decide înspre ce direcţie ne orientăm, cu păstrarea magiei. Ne vom gândi cum să-l dezvoltăm în continuare, ca să poată participa mai mulţi oameni cu gânduri bune pentru o viaţă mai bună, la această atmosferă pozitivă care aparţine Festivalului de BioRitm. www.bioritmusfesztival.hu

Foto: red. CrisPer

...mai mult de c ât o revis t a˘ Scris de: Kovács Ágnes

Trupa de dans Körös

Festivalul Internaţional de Dansuri Populare al tuturor Maghiarilor, ediţia a XVIII-a Gyula, Grădina Cetăţii În oraşul nostru este o tradiţie arta dansului şi în cadrul acesteia şi a dansului popular. Deja în primăvara anului 1948 am ţinut Primul Festival Naţional de Dansuri Populare din Ungaria. Aceast eveniment a fost şi iniţiatorul Festivalului Internaţional de Dansuri Populare al tuturor Maghiarilor din anul 1991. La început am organizat tot din doi în doi ani, iar mai târziu anual. Azi, festivalul internaţional este o sărbătoare de culoare în viaţa culturală din regiune, unde pe lângă trupele locale îşi fac apariţia şi alte grupuri de folclor care păstrează tradiţiile populare din Bazinul Carpatic, sau din diferite zone ale Europei şi din lume.

Grupul Banda

Trupa Ghymes (Foto: formaţia)

Va˘ ile Cris, urilor – E VENIMENTE Festivalul Internaţional de Dansuri Populare al tuturor Maghiarilor a câştigat şi titulatura de „Festival Calificat”. În acest an, Festivalul Internaţional de Dansuri Populare al tuturor Maghiarilor, ediţia a XVIII-a, în primul rând a încercat să ofere o posibilitate de prezentare a trupelor de peste graniţe, iar pe lângă acestea şi-au făcut prezenţa şi trupele locale tradiţionale, dar şi din localităţile învecinate.

Foto: Rusznyák Csaba

Trupa de dans Ifjú Szívek (Inimi Tinere) (Foto: formaţia)

La festivalul de la Gyula şi-au făcut apariţia mulţi dansatori şi muzicieni din diferite zone ale lumii, care şi-au adus printre noi tradiţiile lor populare, frumoase şi pline de culoare.

Trupa de dans Harruckern

Ansambluri participante: t "OTBNCMVM *ͯÞ 4[ÓWFL o 4MPWBDJB #SBUJTMBWB

t "OTBNCMVM /BHZWÈSBE o 1BSUJVN 0SBEFB

t "OTBNCMVM +ØLBJ .ØS $TBMPHBUØ o 4FSCJB 5ÚSÚLCFDTF

t "OTBNCMVM $FOUSVMVJ $VMUVSBM .BHIJBS EJO 1ÏMNPOPTUPS o $SPBǫJB 1ÏMNPOPTUPS

t "OTBNCMVM 1JSPTLB o 'JOMBOEB t "OTBNCMVM #PSJDB o #ÈMJOU 4ÈOEPS o 4[FHFE t "OTBNCMVM ,ÚSÚT o (ZVMB

t "OTBNCMVM 1ƺTUSƺUPSJMPS EF 5SBEJǫJJ 3PNÉOFǦUJ EJO 6OHBSJB (ZVMB

t "OTBNCMVM EF DPQJJ $JNCPSB (ZVMB

Trupe participante şi colaboratori: t 5SVQB (IZNFT t 1ÈM *TUWÈO v4[BMPOOBw ǦJ USVQB lui t "SUJǦUJJ 7BHBCBOEB t 5SVQB ;FSLVMB t "TPDJBǫJB QƺTUSƺUPSJMPS EF USBEJǫJJ ,JTLVO )VT[ÈS ǦJ )POWÏE t 5SVQB #ÏLÏT t 5SVQB $BTFJ BSUJTUJDF #ÈCJLB t 5FBUSVM ,FSFQMǟ

Dansul popular maghiar Una dintre valorile culturale naţionale o reprezintă dansul popular maghiar. Dansul popular maghiar, cu formele și entuziasmul special, se deosebește de multe dansuri ale altor popoare. Dansul este diversificat, trăiește în mai multe versiuni. Specific poporului maghiar, versiuni mai mici sau mai mari dau trăsăturile acestor dansuri (ex. regiune Raba, cele de câmpie, Calotaseg, moldovenești ). Ungurimea a reușit să păstreze ceva din tradiţia adusă din Asia, și prin aceste trăsături dansul maghiar diferă foarte mult de tradiţiile europenești. Cunoașterea dansului s-a transmis mai departe de la tată la fiu. În regiunile diferite, dar cu populaţie maghiară, unele dansuri s-au transformat puţin, și au evoluat pe alte ritmuri. Așa zise zone de margine (Secuimea, Ciangăii, Slavonia, zona Paloţi dinspre Slovacia, Őrség zona de vest a Ungariei), au păstrat acele dansuri cu elemente caracteristice care, din păcate, în zonele centrale au dispărut de mult.

Trupa de dans a Păstrătorilor de Tradiţii Româneşti din Ungaria

XIV.

...mai mult de c ât o revis t a˘

Zilele Madzagfalva, ediţia a XIV-a

Scris de: Túri Andrea

Békés, Parcul Erzsébet-liget, Piaţa Rendezvény

Şi anul acesta, la sfârşit de vară a avut loc evenimentul „Zilele Madzagfalvi”, organizat în

mod tradiţional în localitatea Békés. Este

unul dintre cele mai mari evenimente organizate din anul 1991, de obicei construit în jurul unor puncte tematice. Dintre temele pe care s-au centrat organizarea

unor ediţii amintim nunţile de Madza-

gfalvi, ori lumea comediilor de târg, ori

jocurile populare dar şi legenda aşa-zisă

Bodişné halma, un fel de zicală locală.

Legenda Madzagfalva (satul de aţă) De legenda de Madzagfalva se pot lega mai multe poveşti. Dintr-una din poveşti aflăm că cetăţenii din Békés au turnat un clopot pentru biserica reformată, şi la costurile acestuia populaţia din localităţile învecinate nu a contribuit. Ca urmare, locuitorii din Békés au înconjurat localitatea cu aţă, ca restul localităţilor să nu audă clopotul.

Altă poveste arată că localnicii din Békés mereu au avut la ei câte un snop de aţă cu care au tras afară din noroi acele căruţe împotmolite care serveau la transportul diferitelor produse, când încă nu existau şosele în aceaste zone. În ambele poveşti ocupă un rol important aţa, ca şi element simbolic de solidaritate.

Se prezintă Expoziţia Békés

Evenimentele Madzagfalva conţin de la începuturi elemente de bază, care se referă strict la locuitorii din oraş, ori chiar localnicii participă activ la desfăşurarea lor. Se bucură de o popularitate mare în special evenimentele sportive, ca baschetul, handbalul, tenisul, biliardul, şahul, întrecerile de alergat pentru familii, ori sporturile de luptă. La aceste evenimente, participanţi loiali sunt trupa de Dans Popular Belencéres, trupa de dans modern Energy Dance Cool, Studioul de Artă Orăşenesc, Linea Aerobik Klub, grădiniţele din Békés, dar şi trupa de Fanfară Muzicală de Tineret a oraşului Békés. Sub egida Zilele Tinerilor, în fiecare primăvară sunt prezenţi şi finaliştii concursului „Vocea Mea”, care îmbogăţesc cu prezentările lor muzicale live varietatea

Taurul din Békés – Concurs de oameni puternici

Va˘ ile Cris, urilor – E VENIMENTE minica până la amiază. Tot duminică se desfăşoară şi concursul de gătit denumit Strada Gusturilor unde, pe baza reţetelor şi gusturilor locale, se fierb mâncăruri în bograciuri mari. Se adună grupuri de colegi, familii sau prieteni, şi petrec împreună cu multă bună dispoziţie alături de multe bunătăţi culinare. Fiecare eveniment se termină duminica seara cu focuri de artificii.

Foto: Gazsó János, Apáti-Nagy Lajos

Chef de grădi de la Madzagfalva

programelor la acest eveniment. Se mai ţine şi întrevederea celor plecaţi, ture de ciclism, mângâierea şi adoptarea animalelor mici, expoziţie de păsări exotice, plimbări cu barca, sau concursul de frumuseţe al căţeilor şi pisicilor cu denumirea festivalului. Din program este de subliniat Întrecerea Celor Şapte Probe, care se desfăşoară du-

Un cântec pentru masa de prânz, în compania formaţiei de ţitere Körös

Concursul corabiilor de zmei

...mai mult de c ât o revis t a˘ Scris de: Súr Enikő

Băile din Cetatea Gyula Băile medicinale magice din Câmpiile Sud-Estice

Într-o zonă pitorească, în vecinătatea Cetăţii de cărămidă, la începutul anilor 1400 s-a construit castelul Almásy pe un domeniu de 8,5 hectare, care este declarat acum rezervaţie naturală. În parcul secular al acestuia se află cea mai modernă staţiune de ştrand şi băi medicinale din Câmpia Sudică. Băile din Cetatea Gyula, care cu ale sale 18 bazine, a câştigat distincţia cea mai înaltă, de patru stele, a Asociaţiei Maghiare de Băi şi şi-a câştigat şi recunoaştere europeană.

Staţiunea este singura recunoscută din regiunea Câmpia SudEstică, servind ca şi loc de timp liber, recreere, tratamente pentru cei vârstnici sau tineri, pe tot parcursul anului, în fiecare anotimp.

Pe lângă bazinele de tratament se mai află şi un parc de distracţii pentru copii, ştrand cu valuri, hidromasaj, teren de volei, sisteme de tobogane uriaşe şi kamikaze, piscine în aer liber şi acoperite. Programe diversificate şi culturale îşi aşteaptă vizitatorii. Pe lângă băi, în ştrandul de la Gyula sunt şi alte posibilităţi de timp liber: Castelul Wellness şi Parcul de Saune care, atât prin spaţiile interioare acoperite cât şi prin cele în aer liber, oferă servicii de lux pentru oaspeţi, 7 zile pe săptămână. Iar în Salonul de Masaj Beauty, cei interesaţi de acest tip de servicii pot alege din 40 de tipuri de masaje.

Baie în fabulosul parc secular Ştrandul din Gyula este de o frumuseţe aparte. În parcul secular de peste 200 de ani vizitatorii ştrandului vor găsi o

diversitate botanică extraordinară. Parcul cu titlul de rezervaţie naturală are o istorie începând din anii 1700.

Pentru prima dată, ducele Harruckern János György a construit aici primul castel care, în anul 1795, a fost distrus de incendiu, apoi aceiaşi soartă a avut şi construcţia ridicată de soţia contelui Wenckheim József, în anul 1801. Castelul nou, în stil baroc a fost terminat doi ani mai târziu, sub îndrumarea constructorului Czigler Antal. După căsătoria lui Almásy Kálmán cu Wenckheim Stefánia, Castelul a intrat în proprietatea familiei Almásy. Familia a construit un nivel nou pe aripile noi al castelului. Castelul a fost renovat de contele moştenitor Almásy Dénes când acesta s-a căsătorit la sfârşitul anilor 1800.

Amenajarea grădinii castelului a fost începută în anul 1812.

Cândva, construcţia a fost încercuită de o grădină uriaşă în stil englezesc, pe care o ramură a Crişului a tăiat-o în două. Pe

Va˘ ile Cris, urilor – ATR AC ŢII TURISTICE teritoriul parcului s-a aflat un heleşteu, pădure, livadă fructiferă dar şi parc cu păsări şi un parc zoologic. La amenajarea bazinelor şi piscinelor s-a pus un accent important pe ocrotirea plantaţiilor din jur, stejari bătrâni, platani, frasini, iar în parc au mai fost sădite şi alte soiuri de plante speciale. Datorită plantaţiilor florale de peste o mie de tulpine, dar şi foioaselor, soiurilor veşnic verzi, arbuştilor şi tufişurilor, vizitatorii ştrandului se pot bucura de o privelişte şi un mediu exclusiv pe plan naţional.

Spre bucuria iubitorilor naturii, pe tot teritoriul ştrandului plantaţiile sunt marcate şi cu tablouri de descriere, care precizează răspândirea geografică, habitatul natural şi denumirea în limba latină.

Legenda copacului Erkel Una din atracţiile principale ale parcului este un arţar de câmp. Legenda spune că autorul Imnului naţional, Erkel Ferenc, născut la Gyula – care a fost şi bun prieten cu familia Almásy, a petrecut şi majoritatea verilor în oraş. Astfel, se crede că sub acest copac a compus şi celebra compoziţie Bank-Ban, dar şi o parte din opera cu titlul Brankovics György.

Azi, doar trunchiul copacului putrezit şi împletit de iederă se mai poate vedea în parc, trunchiul fiind marcat cu un tablou care îi descrie istoria. Copacul lui Erkel şi zona florală sunt îngrădite cu fier forjat şi se află sub protecţia monumentelor de patrimoniu.

Puterea apei tămăduitoare de la Gyula Apa termală a ştrandului de la Gyula este bogată în bicarbonat, clorură şi substanţă alcalină, iar din cauza mineralelor are o culoare uşor maronie. Apa iese la suprafaţă de la o adâncime de 2005 metri, ea izbucnind la lumină, pentru prima dată, pe 17 septembrie 1958. Apa termală de 72 de grade este recomandată îndeosebi şi cu efecte foarte bune pentru probleme de articulaţie, de coloană vertebrală, durere cronică de spate, hernii, osteoporoză, boala Parkinson, dureri musculare, nevrită, boala Bechterew, artrită reumatoidă, boli ginecologice cronice, dar şi în cazul suferiririi unor accidente, a unor intervenţii chirurgicale ortopedice sau a unor infarcte cerebrale. Se mai poate opta atât vara cât şi iarna, sub îndrumaţia medicilor specializaţi, pentru etanşare cu nămol, tratamente pe bază de electroterapie şi galvanice, băi cu bioxid de carbon,

baie cu greutăţi, terapie subacvatică cu jet de masaj, masaj medicinal şi fizioterapie, dar şi înot terapeutic.

Bazine cu ape medicinale Pornind de la locul de repaus a fostei clădiri de herghelie, privind forma bazinului, ea seamănă cu tentaculele unei caracatiţe, care are şi zone exterioare şi interioare. Cei care preferă băile în latura exterioară se pot bucura de beneficiile apei într-o ambienţă naturală, sub umbră de verdeaţă. Piscina hergheliei este populară în rândul celor cărora le place sportul, dar şi pentru cei care vor să se refacă. În cazul problemelor de boli comune de articulaţii, dureri de bazin şi colon, e bine de ştiut că în apa termală se pot mişca mai bine aceste zone dureroase ale corpului. În clădire se mai află încă două bazine cu ape adânci de un metru, un bazin pentru copii şi încă unul în formă de fluture care este dotat şi cu un sistem hidraulic pentru ridicarea bolnavilor invalizi, toate acestea asigurând posibilitatea vindecării şi refacerii bolnavilor. Bazinul cu greutăţi se află în incinta sectorului terapeutic.

Acest tip de tratament se recomandă pentru ameliorarea greutăţii asupra discului intervertebral, şi asupra rădăcinilor nervurilor aflate sub presiuni minore. Acelaşi tratament vindecă luxaţiile articulaţiilor vertebrale mici, spasmele musculare, contracţiile musculare şi de tendon. Totodată reduce şi procesele inflamatorii. În acest sector se găseşte şi bazinul de plimbare, unde fizioterapia şi gimnastica sub apă este condusă de un specialist în fizioterapie. Gimnastica este recomandată problemelor de coloană, artroză de genunchi, umeri şi bazin, accidentări sportive, chirurgia accidentărilor sportive, ori pentru alte accidente recomandate de medicul specialist. Bazinul de umbrire cu două duşuri pentru ceafă, şi completat cu două bătăuşuri,

B ăile din Ce t atea Gy ula asigură petrecerea timpului plăcut pentru vizitatorii obosiţi, iar bulele de aer din bazinul cu jetul de aer oferă o plăcere aparte pentru cei care se scaldă în acest bazin. Funcţionalitatea acestor două bazine va fi suspendată până în vara anului 2013, adică în perioada construcţiilor noilor bazine de familie din cadrul Ştrandului de Cetate. Dar celelalte 16 bazine şi piscine stau la dispoziţia oaspeţilor. În Băile Cetăţii de la Gyula, pe lângă gimnastica sub apă şi fizioterapie, oaspeţii doritori de mişcare sunt aşteptaţi şi cu alte ore speciale de gimnastică. Pentru exerciţii se folosesc elemente de fitness şi fizioterapie, pe care instructorul le alcătuieşte. Aşa, nu doar părţile critice – coapse, fese, abdomen – vor fi mai bine definite prin participarea la aceste antrenamente, ci se va preveni şi vindeca şi osteoporoza de care suferă multe persoane. În bazinul din clădirea fostei herghelii se practică şi aqua-fitness, unde se folosesc mingi, benzi, curele speciale prin care se practică exerciţii diferite şi plutind pe apă.

sportiv este acoperit cu cortină care asigură şi pe parcursul iernii desfăşurarea programelor şi evenimentelor sportive în piscină, de exemplu concursuri de înot, meciuri de polo pe apă şi altele care îşi aşteaptă iubitorii de sporturi pe apă. În perioada verii se ţin aici şi cursuri de scafandri prin Şcoala Kormoran, unde cei interesaţi pot să încerce scufundările cu butelii uşoare.

Ritualuri de saune speciale în Castello Welness şi Parcul de Saune Sauna este un mod foarte benefic de odihnă atât pentru trup cât şi pentru suflet, ajută la detoxifiere, măreşte performanţele, ajută la circulaţia sanguină. Parcul de saună este dotat cu 3 saune finlandeze în exterior, două saune infra în interior, cabină de aburi, peşteră de gheaţă, jacuzi exterior, căzi de scufundare şi căzi de

Piscinele din ştrand Pentru prima dată în ţară, la Băile din Gyula s-a construit un teren de joacă pe apă pentru cei mici cu o suprafaţă de 400 m².

Raiul pe apă oferă distracţie nemaipomenită pentru copiii între 2 şi 10 anişori. Prichindeii care se bălăcesc aici pot să încerce 10 feluri de jocuri şi jucării. O atracţie unică este şi „ţâşnitoarea” care, de fapt, este o piscină întoarsă: sutele de jeturi de apă oferă copiilor minute frumoase de distracţie. În Câmpia Sud-Estică este unic şi bazinul cu valuri din băile Cetăţii, în care toţi se pot distra, indiferent de vârstă. Valurile de aproape un metru înălţime sunt o experienţă unică pentru oaspeţi. Bazinul cu tobogan este preferat de către familii, fiind potrivit nu doar pentru joacă dar şi pentru înot. Bazinul are un tobogan tradiţional, unul kamikaze şi o pistă uriaşă de 110 m lungime. Pornirile pe pista de tobogan sunt supravegheate de către personal calificat. Toate aceste facilităţi care ridică nivelul Băilor din Cetatea Gyula la un standard înalt, sunt completate şi cu cea mai modernă piscină de concurs din regiunea Sud-Estică, şi de bazinul de formare pentru începători, de 25 metri. În perioada octombrie - mai, bazinul

duşuri. Iubitorii de saună sunt aşteptaţi şapte zile pe săptămână. În timpul ritualelor de saună, maiştrii specializaţi ajută cu metode tehnice speciale de ventilaţie, cu prosoape pentru eliminarea straturilor de izolaţie corporală, apoi stropesc pietrele de saună cu două-trei polonicuri pline cu apă şi uleiuri volatile.

Aceste două tehnici se repetă de mai multe ori. După reprizele de saună cu durata de circa 8-12 minute, urmeză a treia, şi ultima fază pe care merită să o notăm. Oaspeţii parcului de saună, pe lângă atractivitatea şi beneficiile asupra organismului, pot alege între perfuziile cu plante medicinale, sărate, cu gheaţă, lămâie, cu bere sau miere de albine. Totodată, pe durata saunelor de noapte pot cere şi perfuzii cu pălincă, la acest ritual folosindu-se pălincă din Gyula. În casa de saună Casanova, se pot încerca şi saunele fără dres de baie, care este elementul de bază al principiilor de saună finlandeză. În spaţiul interior pentru odihnă se află bănci cu încălzire, şemineu estetic iar efecte sonore şi vizuale ajută la relaxare. În exterior, pe lângă şemineu, în fotolii comode se poate servi un pahar cu vin fiert, ori cocktail-uri de vitamine. Centrul de Wellness are o atmosferă unică, în spaţiul de piscină de sub cupolă se mai află diferite elemente de relaxare care îşi răsfaţă vizitatorii – duşuri de ceafă, apă subterană în creştere de nivel, masaj de vis, bănci cu hidromasaj şi jacuzi.

Va˘ ile Cris, urilor – ATR AC ŢII TURISTICE fostei herghelii, unde sunt aşteptaţi copii cu vârste între 3 şi 10 anişori. Pereţii spaţiului sunt pictaţi cu motive şi personaje din basmele şi poveştile maghiare şi cu imaginile păsărilor care au habitatele în regiunea Sud-Estică. Locaţia este prevăzută cu jocuri de creativitate şi de dezvoltare, totodată şi cu un colţ de odihnă pentru cei micuţi.

Un nou ştrand de distracţii până în 2013

Masaje de reîmprospătare în Salonul Beauty Masaj În Băile de Cetate de la Gyula, cei care vor să se împrospăteze la Salonul Beauty Masaj pot alege nu mai puţin de patruzeci de masaje care stau la dispoziţia oaspeţilor în trei pachete. În cadrul acestora, – toate costă la fel – se poate alege după preferinţele fiecăruia. Masaj aromaterapie de reîmprospătare, de înfrumuseţare „beauty” de treizeci sau şaizeci de minute, chiar şi extra- masaje se pot cere. Iar cei care vor să experimenteze, pot încerca cele cu 4 mâini şi tratamentele de pereche. Între masajele de aromaterapie se găsesc cele cu vişine, rozmarin, cele regeneratoare cu mere şi cel indian cu ulei de iarbă de lămâie. În cadrul pachetului de masaj „beauty” se pot alege: de arderea grăsimilor, cu ulei de jojoba, pentru fermitatea pielii cu alge, regeneratoare pentru piele cu aloe vera sau masaj limfatic de slăbire.

Colţul copilaşilor, pentru cei mici Baia din Cetatea Gyula are şi o staţie de îngijire a copilaşilor. Locul de joacă se află în incinta construcţiei

Datorită câştigării proiectului de extindere a Băii din Cetatea Gyula, nu mai puţin de două miliarde de forinţi vor fi investite. În luna iunie au început deja lucrările pentru un nou complex de distracţie acoperit, unde vor fi construite cinci bazine noi: de familie, de înot, pentru copii, de odihnă şi de scufundat. În noul complex se vor construi şi trei noi piste de tobogane, trambulină cu apă adâncă, piscină cu bar, saună mondială, două terenuri de joacă cu posibilitatea amenajării pentru diferite vârste de copii, totodată va fi amenajat şi un colţişor pentru mămicile cu cei mai mici copilaşi. Datorită investiţiei, complexul va putea fi utilizat pe tot parcursul anului de către familiile şi tinerii care vor să viziteze Băile din Cetatea Gyula, nu doar pentru apa şi efectele benefice ale acestuia.

Foto: Rusznyák Csaba, Kiss Zoltán, Bagyinszki Zoltán

Informaţii: S.C. Gyulai Várfürdő 5700, Loc. Gyula, Str. Várkert, Nr. 2 Tel.: +36-66-561-350, fax: +36-66-561-060 E-mail: info@varfurdo.hu Web: www.varfurdo.hu Cordinate GPS: lăţime - N 46.64421, lungime - E 21.28560

...mai mult de c ât o revis t a˘

Repere turistice pe Crişul Repede

Scris de: Cristian Horgoș

Acces spre Defileul Crişului Repede:  Pe drumul european E60 dinspre Oradea spre Cluj Napoca, dar cu viraj la stânga după Topa de Criş  Pe calea ferată Borş - Oradea – Cluj Napoca cu staţii în Vadu Crişului, Şuncuiuş, Bălnaca, Bratca şi Bulz

Atracţii turistice:  Speologie (Peştera Ungurul Mare din Şuncuiuş – amenajată, Cascada şi Peştera Vadu Crişului – amenajată, Peştera Moanei de pe pârâul Mişid din Şuncuiuş – neamenajată, gura Peşterii Vântului din Şuncuiuş – restricţionată accesului turistic, Grota „La Casa Zmăului” din Vadu Crişului – atractivă pentru căţărare)  Rafting şi kayaking (prin SJ Salvaspeo Salvamont Bihor, Extrem Adventure etc)  Kayaking (de închiriat) în zona Peşterii Unguru Mare  Ciclism montan (mountainbike) pe drumurile comunale, forestiere şi pe numeroasele poteci din zonă.  Drumeţii montane (pe trasee marcate, de-a lungul pârâielor Valea Brătcuţei şi Mişid, la vestigiile miniere din Bălnaca Groşi – Şuncuiuş, la izbucul „Groapa fără fund” din Şuncuiuş; ghizi experimentaţi pot fi găsiţi la www.ApuseniExperience.ro)

Defileul de la Șuncuiuș

 Pescuit sportiv, cu avizul ANPA şi al administratorului rezervaţiei naturale din zonă, fie pe Crişul Repede fie pe lacul natural din Bălnaca  Alpinism – escaladă – căţărare pe faleze amenajate sau neamenajate din defileul Crişului Repede  Înot în piscinele de la „Casa Bucătarului” şi motelul „La Contele Dracula”  Windsurfing pe lacurile de acumulare de pe Crişul Repede (la Fughiu, Tileagd, Lugaş etc)  Vizitarea Castelului de la Gheghie (cu posibilităţi de cazare în oraşul Aleşd)

Va˘ ile Cris, urilor – RECOMANDĂRI DE E XCUR SII

Porţiunea Crişului Repede este îndrăgită de către iubitorii sporturilor nautice

Peştera Unguru Mare

Atracţii sezoniere:  Concertele de 1 Mai de la Şuncuiuş  Târgul festival de la Vama Sării din Vadu Crişului (în luna iunie)  Tradiţionalul concurs de escaladă feminină de la Şuncuiuş (organizator – Dorel Miheş)  Tradiţii popular-religioase din perioada de iarnă (colinde, serbări religioase, reţete culinare autohtone etc)  Meşteşuguri populare în zona Vadu Crişului (olărit, împletit nuiele, ţesături)

Posibilităţi de cazare:  Campinguri în zone pitoreşti, pe iarbă, la Bulz, Şuncuiuş, Vadu Crişului precum şi acces auto, pe drum de piatră, spre un platou de campare la Bălnaca, înainte de tunelul feroviar spre Şuncuiuş.  Cabanele Direcţiei de Tineret Bihor aflate pe Valea Brătcuţei, la Bratca, şi la Şuncuiuş, chiar pe o faleză stâncoasă pe lângă care curge Crişul Repede  Pensiunea „La Casa Bucătarului” din Bălnaca  Pensiunea Albastră din Şuncuiuş (doar cu dormitoare mari, destinate îndeosebi grupurilor de tineri)

În Defileul Vadu Crişului se află multe peşteri

 Pensiuni rurale la Vadu Crişului pe Valea Brătcuţei şi în zona Bulz.  Complexul hotelier „La Contele Dracula”dintre Şuncuiuş şi Vadu Crişului, pentru pretenţioşi Foto: Cristian Horgoş, red. CrisPer

Sus: Vameş de sare la târgul de la Vadu Crişului Stânga: Căţăratul atrage iubitorii sporturilor extreme în Defileul Crişului Repede

...mai mult de c ât o revis t a˘

Dealul Golgota

Scris de: Súr Enikő

Capelă în stil Baroc şi livadă peisagistică

Lucrările de plantaţie a livezii fructifere de tip peisagistic, prin forţe comune

De la drumul dinspre Kétegyháza, între fermele de la Sándorhegy apare un deal, iar sub cerul albastru senin de culoarea mării, o clădire în lumini. Cei care se aventurează în zonele de lângă Gyula merită să viziteze cele 14 staţii biblice şi capela renovată aflată sub protecţia monumentelor istorice, în memoria descălecării a 1100 de ani, dat fiind faptul că este singura Golgotă la graniţa oraşului de băi din regiunea sud-estică a ţării.

Istoria Golgotei Dealul Golgota este o piramidă construită din pământ, datând din 2000 î.H., pe care conducătorii triburilor de păstori din epoca bronzului l-au folosit pentru locuri de înmormântare. Ducele Harruckern Ferenc a construit capela barocă, pe aceast deal artificial, în anul 1760. În capelă se află un grup de statui din lemn, datând din secolele al XVII-lea şi XVIII-lea.

Lângă altar, după gratii din fier forjat, se află statuile lui Isus Hristos, cei doi tâlhari răstigniţi, precum şi Sfânta Maria şi Maria Magdalena lângă crucile biblice.

Staţiile de la drumurile care se intersectează au fost reconstruite în anul 1996. Pe construcţiile albe care duc spre capelă sunt amplasate lucrările artistului Kiss György, decorat cu premiul Munkácsy, lucrări care simbolizează suferinţele lui Isus Hristos.

Artistul a încercat să imortalizeze în lucrările sale şi calvarul omului de azi. Lucrările au un interes comun şi interesant – exceptând întâlnirea cu Maria – toate tablourile sunt realizate cu un singur personaj - Ponţiu Pilat.

Femeile care plâng, Veronica şi soldaţii apar pe relieful lucrărilor doar cu mâinile mărite.

Livada fructiferă a oraşului Gyula În oraşul Gyula, în zona vecinătăţii dealului Golgota s-a început, după planurile de Dezvoltare a Oraşului ale arhitectului Wenckheim Krisztina şi ale Fundaţiei Culturale Comune şi Protecţia mediului, plantarea pomilor într-o livadă

Foto: Pénzes Sándor

de tip peisagistic. Încadrat şi în programul de dezvoltare agricolă a localităţii, obiectivul principal al acestei dezvoltări agro-turistice este crearea unei livezi unde se pot cunoaşte speciile fructifere autohtone din bazinul Carpatic. Pomii fructiferi de tip peisagistic ajung să rodească mai târziu, dar sunt mai rezistenţi şi pot rezista până la 150 de ani. Datorită acestei investiţii din Gyula, oraş cu un trecut istoric renumit, paleta atracţiilor se va îmbogăţi.

Plantarea livezii s-a început cu 180 de puieţi, care au fost aduşi din ţinuturile muntoase şi chiar din Ardeal. Mărul cunoscut în tot bazinul Carpatic, peri, gutui, cireşi, scoruşi, vişini, caişi, piersici au primit loc în livada de lângă dealul Golgota.

Plantarea livezii a devenit o mişcare publică, pe lângă muncitorii participanţi la programul de dezvoltare au luat parte şi conducătorii oraşului, ONG-uri şi alte persoane fizice. O parte din pomii plantaţi pot, de anul viitor, să aducă câteva roade, iar livada fructiferă va fi roditoare în trei-patru ani.

Se va reînnoi capela Golgotei Capela aflată pe dealul Golgota se va înfrumuseţa în viitorul apropiat, deoarece Administraţia Locală din Gyula şi Episcopia romano-catolică au câştigat o finanţare nerambursabilă în valoare de 5,2 milioane de forinţi de la Uniunea Europeană, pentru reabilitarea construcţiei. Se doreşte amplasarea mai multor puncte de odihnă, mai figurează în planurile de reabilitare şi extinderea spaţiilor verzi, parcări şi drumuri noi, ca atracţia să devină accesibilă mai uşor.

Foto: Súr Enikő

KĂśrĂśsĂśk VĂślgye - TURISZ AI FE JLE SZ TĂ&#x2030; SEK VaË&#x2DC; ile Cris â&#x20AC;&#x201C; DE ZTIK VOLTÄ&#x201A;RI TURISTICE , urilor

Comoara oferitÄ&#x192; de naturÄ&#x192; ĂŽn BĂŠkĂŠs Aflat pe malul stâng al râului Cele DouÄ&#x192; CriĹ&#x;uri, orÄ&#x192;Ĺ&#x;elul EJO SFHJVOFB TVE FTUJDĆş o #Ă?LĂ?T FTUF EPUBU DV QPTJCJMJUƺǍJ UVSJTUJDF FYUSBPSEJOBSF DBSF PGFSĆş BOVBM EJO DF Ă&#x201D;O DF NBJ NVMUF oferte de recreere pentru cei care ajung pe aceste meleaguri. $V CB[JOVM FYUFSJPS EF BQĆş UFSNBMĆş QJTDJOB NPEFSOĆş ÇŚJ DV QPTJCJMJUƺǍJ UFSBQFVUJDF VOJDF Ă&#x201D;O SFHJVOF CĆşJMF EJO #Ă?LĂ?T Ă&#x201D;ÇŚJ aĹ&#x;teaptÄ&#x192; vizitatorii cu servicii de calitate recent ĂŽnnoite.

Apa de BĂŠkĂŠs, binecuvântatÄ&#x192; cu caracteristici terapeutice Ă&#x17D;n bÄ&#x192;ile terapeutice renovate ale oraĹ&#x;ului, oaspeĹŁii pot sÄ&#x192; se bucure de bogÄ&#x192;ĹŁiile subterane Ĺ&#x;i de efectele benefice BMF BQFMPS UFSNBMF EJO #Ă?LĂ?T "QFMF DFMPS EPVĆş TVSTF TVOU CPHBUF Ă&#x201D;O IJESPHFO DBSCPOBU EF TPEJV ÇŚJ CJPYJE EF TJMJDJV iar conĹŁinutul mic de iod contribuie la vindecare Ĺ&#x;i regenerare. Centrul de bÄ&#x192;i, cu atmosfera sa familiarÄ&#x192;, se aflÄ&#x192; la câteva minute de plimbare de centrul oraĹ&#x;ului, ĂŽntr-o zonÄ&#x192; liniĹ&#x;titÄ&#x192;. El oferÄ&#x192; posibilitÄ&#x192;ĹŁi multiple de odihnÄ&#x192;, reMBYBSF ÇŚJ USBUBNFOU %JO DFSDFUĆşSJMF FGFDUVBUF EF *OTUJUVÇŤJB /BÇŤJPOBMĆş EF 4ĆşOĆşUBUF 1VCMJDĆş BQB UFSNBMĆş EJO #Ă?LĂ?T FTUF potrivitÄ&#x192; pentru tratarea problemelor inflamatorii, a problemelor degenerative la articulaĹŁii Ĺ&#x;i ajutÄ&#x192; la vindecarea problemelor la glezne, genunchi, bazin Ĺ&#x;i reumatism. AjutÄ&#x192; Ĺ&#x;i la afecĹŁiuni ginecologice, la unele boli de piele precum psoriazisul. Apele celor mai vechi bÄ&#x192;i din judeĹŁ sunt declarate ape terapeutice din anul 1943, Ĺ&#x;i sunt folosite de mai multe decenii pentru tratament.

Centrul de tratament 0mDJBU Ă&#x201D;O BOVM $FOUSVM Ambulatoriu de Ă&#x17D;ngrijire MicroSFHJPOBMĆş EJO #Ă?LĂ?T USBUFB[Ćş bolnavii ĂŽn condiĹŁii optime. Ă&#x17D;n centrul reabilitat din BQSPYJNBUJW EF NJMJPBne de forinĹŁi, pe lângÄ&#x192; apele UFSBQFVUJDF FYDFMFOUF TVOU Ĺ&#x;i servicii moderne pentru cei care doresc sÄ&#x192; se trateze

Scris de: Hajdu LĂ­via

pentru probleme reumatice. DupÄ&#x192; )Ă?WJ[ ÇŚJ .PSBhalom, deja Ĺ&#x;i ĂŽn MPDBMJUBUFB #Ă?LĂ?T se poate gÄ&#x192;si vana denumitÄ&#x192; Caracalla, ĂŽn care opt nuanĹŁe de culori stau la dispoziĹŁie: incolor, roĹ&#x;u, roĹ&#x;u de somon, portocaliu, galben, BMCBTUSV UVSDPB[ ÇŚJ WFSEF 5FSBQJB EF DVMPSJ ÇŚJ NBTBK GVODÇŤJPOFBzÄ&#x192; cu presiune de trei bari, reglatÄ&#x192; Ĺ&#x;i dupÄ&#x192; caracteristicile individuale ale pacientului.

Astfel, ea oferÄ&#x192; rezultate pentru vindecare.

4FDÇŤJJMF EF m[JPUFSBpie Ĺ&#x;i reumatologie ale *OTUJUVÇŤJFJ EF 4ĆşOĆşUBUF EJO #Ă?LĂ?T TVOU VOJDF Ĺ&#x;i pe plan judeĹŁean. Ă&#x17D;n condiĹŁiile secolului al XXI-lea, au ĂŽn dotare un parc de instrumente medicale moderne, unde sunt aĹ&#x;teptaĹŁi suferinzii din subregiunile apropiate. Aici sunt posibilitÄ&#x192;ĹŁi Ĺ&#x;i pentru terapiile cu ultrasunete, stimulare prin electricitate, terapie ĂŽn vid, baie galvanicÄ&#x192;, masaj cu jet subacvaUJD ÇŚJ USBUBNFOU DV CJPYJE EF DBSCPO 5PBUF BDFTUFB sunt la dispoziĹŁia pacienĹŁilor.

Lume termalÄ&#x192; exterioarÄ&#x192; Ĺ&#x;i interioarÄ&#x192; 7JTVM MPDBMOJDJMPS EJO #Ă?LĂ?T T B DPODSFUJ[BU Ă&#x201D;O WBSB BOVlui 2011, când BÄ&#x192;ile Ĺ&#x;i-au deschis porĹŁile ĂŽn faĹŁa localnicilor ÇŚJ B WJ[JUBUPSJMPS DV CB[JOVM UFSNBM FYUFSJPS 4FSWJDJJMF OPJ Ă&#x201D;O NFEJVM OBUVSBM EF OFVJUBU BM $SJÇŚVSJMPS GBD MPDBMJUBUFB #Ă?LĂ?T ÇŚJ NBJ BUSBDUJWĆş EJO QVODUVM EF WFEFSF al unei regiuni cu o bogatÄ&#x192; valoare turisticÄ&#x192;.

Foto: red. CrisPer

#B[JO ÇŚJ #BJF UFSNBMĆş #Ă?LĂ?T -PD #Ă?LĂ?T 4US ,Ç&#x;SĂ&#x161;TJ $TPNB 4 /S JOUSBSF MB QJTDJOĆş EJOTQSF 4US .Ă&#x2C6;USB

5FM

o QJTDJOĆş

o UFSNBM *OUFSOFU XXX VT[PEB CFLFTWBSPT IV

...mai mult de c ât o revis t a˘

dă m d r u m u i ” ă k l S e l la Póşte „

Scris de: Szigeti Henrietta

Locul care trăiește din nou

În urmă cu treizeci de ani, pădurea de la Póştelek era locul preferat pentru excursii a cetăţenilor din Békés, Békéscsaba şi Gyula.

Nu putea să treacă vreun week-end fără vizitarea acestei păduri aflate la mică distanţă de aceste trei oraşe – pentru un program plăcut şi pentru petrecerea timpului liber. Şi-au făcut des prezenţa – cu ocazia excursiilor şi altor evenimente şcolare – elevii mici şi mari ai şcolilor şi instituţiilor de învăţământ. Permanent au fost organizate evenimente sportive. S-au bucurat de un interes major şi staţiunile terenurilor sportive din pădure. Campingul s-a umplut, hanul Mocuş (Veveriţă – trad.) cu greu a făcut faţă oaspeţilor aflaţi aici... Ruinele castelului au oferit locuri excelente de ascunziş pentru cei mici şi cei mari.

Póştelek trăia! În ultimele decenii însă zona fără stăpân s-a neglijat şi şi-a aşteptat soarta mai bună. Dotările terenului de sport au putrezit, terenul de popice a fost dezansamblat, campingul a rămas şi el neîngrijit şi plin de buruieni, terenul de joacă s-a făcut una cu pământul, pomii au îmbătrânit, drumurile de acces nu au fost îngrijite de nimeni... Iar ruinele castelului au devenit un pericol.

Popularitatea pierdută a locului de excursie se doreşte a fi refăcută de către Administraţia Locală din Békéscsaba, ca proprietar al domeniului, şi de Societatea Comercială Turistică din Póştelek, care au încheiat un contract de închiriere pentru reconstrucţia parcului de pădure, în ideea funcţionalizării şi administrării lui în condiţii optime.

Societatea Comercială Turistică din Póştelek a luat naştere în anul 2010 cu scopul de a administra parcul de pădure, terenurile şi celelalte unităţi care aparţin acestuia, să asigure buna funcţionalitate a acestora, totodată să pună în valoare şi atracţiile turistice natura-

le pentru atragerea populaţiei din regiune către recreere şi timp liber.

Toate dezvoltările din ultima perioadă au ţintit reconstruirea popularităţii zonei.

Localitatea Póştelek se află între localităţile Békéscsaba şi Gerla. Este accesibilă cu autoturisme atât pe drumul asfaltat cât şi pe drumurile de pământ, cu biciclete ori pe jos din mai multe direcţii.

De la Békéscsaba, pe drumul amenajat pentru biciclete, pe marginea canalului de apă Élővíz, în jumătate de oră putem ajunge la locul de excursie aflat la doar 8 kilometri.

Parcul de pădure îşi aşteaptă vizitatorii într-un ambient liniştit, cu o frumuseţe de nedescris care aminteşte de vremurile din trecut şi cu atracţiile naturale de valoare. Rangul acestei localităţi a fost dat de castelul Weinckheim, construit la începutul secolului trecut în mijlocul acestui parc

Va˘ ile Cris, urilor – ATR AC ŢII TURISTICE de recreere. Parcul, restrâns la 14,6 de hectare, din anul 1989 este rezervaţie naturală. Între speciile de copaci se află şi unele speciale, precum cea mai mare argania din judeţ, fag cu frunze roşii ori stejar de mlaştină şi stejari cu coroane uriaşe. Administratorul parcului asigură şi condiţiile recreării pe lângă reconstruirea vechii alei pietonale şi reabilitarea zonei de lângă castelul ruinat, locuri amenajate pentru făcut foc, bănci instalate.

Totodată va amenaja un bufet de pădure armonios, chiar la intrarea în pădure. Sunt accesibile şi trei drumuri de excursii, iar

cât şi cât pentru localnici. Iar copiii vor fi mai bogaţi şi cu un mini teren de joacă.

Printre noutăţi se mai numără şi prezentarea de cai, care va putea fi urmărită din faţa hanului, cu sprijinul Asociaţiei de Dresaj şi Călărie „Magyar Imre”.

Iar duminicile se va putea călări şi vor fi posibile plimbările cu trăsura.

Pe acest teritoriu mereu se întâmplă ceva.

Sunt, aproape continuu, evenimente de recreere pentru copii. De multe ori localitatea Póştelek este şi gazda expoziţiilor canine şi concursurilor cu cai. În prezent locaţia a fost „descoperită” şi de organizatorii de concerte. Şi sunt frecvente şi programele educaţionale cu elevi şi şcolari. Ocazional se pot vedea şi unele evenimente sportive mai extreme, dar şi cele tradiţionale chiar se pot încerca. Sigur, şi cei care vor doar linişte şi pace, vor găsi şi ei spaţiul căutat. Póştelek trăieşte din nou!

Foto: red. CrisPer

Informaţii suplimentare pe: www.postelek.com

pentru viitor este în plan şi amenajarea mai multor piste de pădure pentru alergat, cu distanţe variabile. Lucrătorii parcului planifică şi alte dezvoltări noi, care vor face parcul de recreare şi mai atractiv şi mai accesibil mai multor vizitatori. Spre bucuria copiilor, familiilor dar şi a turiştilor activi cărora le place patinajul pe gheaţă, un patinoar cu toată infrastructura necesară funcţionării lui se va realiza până la începerea iernii. În cadrul proiectului se va realiza patinoarul în aşa fel încât să fie practicabil pe tot parcursul anului, atât pentru turişti

Parcul de pădure îşi aşteaptă vizitatorii într-o ambianţă liniştită, cu o frumuseţe de nedescris care aminteşte de vremurile din trecut, şi cu atracţiile naturale de valoare. Rangul acestei localităţi a fost dat de castelul Weinckheim, construit la începutul secolului trecut, care se află în mijlocul acestui parc de recreere. Parcul restrâns la 14,6 h, din anul 1989 este rezervaţie naturală. Între speciile de copaci se află şi unele speciale, precum cea mai mare argania din judeţ, fag cu frunze roşii ori stejar de mlaştină şi stejari cu coroane uriaşe. Administratorul parcului asigură şi condiţiile recreării pe lângă reconstruirea aleei pietonale veche şi reabilitarea zonei de lângă castelul ruinat, locuri amenajate pentru făcut foc, bănci instalate, totodată şi amenajarea unui bufet de pădure armonios, chiar la intrarea în pădure. Sunt accesibile şi 3 drumuri de excursii, iar pentru viitor este în plan şi amenajerea mai multor piste de pădure pentru alergat cu distanţe variabile.

Hanul Mókus (Veveriţa), aflat într-o ambianţă foarte plăcută, elegantă, cu o proiectare fină şi foarte bine

lucrată, după 13 ani, din primăvara anului 2011, îşi aşteaptă din nou oaspeţii şi vizitatorii.

Campingul se află pe o suprafaţă de 4600 m2, care poate să primească 150 de oaspeţi. Corturile instalate au o capacitate de 50 de persoane. Pentru explorarea împrejurimilor se pot închiria şi biciclete. În Parcul de Recreere de la Póştelek s-a realizat şi un mini ţarc cu animale mici cu posibilitatea mângâierii lor, exclusiv pentru distracţia copiilor. Micuţii pot vedea pe viu şi să ia contact cu animăluţele drăguţe de aici. În parc se află şi o mică grădină zoologică cu câteva căprioare De la 1 mai şi până la 1 octombrie sunt posibile oficierile cununiilor civile, pe terenul din faţa ruinelor castelului Wenckheim. În parcul de recreere şi iubitorii sportului cu mingea îşi găsesc locurile. Pe o suprafaţă de 2500 m2 într-o zonă s-a realizat şi un teren de fotbal pe iarbă. În dotare se află şi vestiare noi.

...mai mult de c ât o revis t a˘

„Vai, aşa îmi place mi-e ştrandul…!”

Scris de: Szigeti Henrietta

Un Ştrand Familiar Adevărat Sănătos Băile Árpád din inima oraşului Békéscsaba oferă relaxare pentru toate categoriile de vârstă.

Construit în anul 1922 şi renovat în perioada 2002 -2003, Ştrandul îşi aşteaptă vizitatorii şi oaspeţii cu condiţii la cel mai înalt nivel. După lucrările de reabilitare, locaţia a devenit potrivită nu doar pentru satisfacerea pretenţiilor oaspeţilor locali, dar joacă şi un rol important în turismul local din viaţa reşedinţei de judeţ. În fiecare an, din ce în ce mai mulţi turişti vizitează Băile, care sunt unice şi oferă posibilităţi multiple de recreere nu doar familiilor ci şi sportivilor, celor care vin pentru tratamente sau celor care vor doar să se odihnească. Aflat într-un peisaj pitoresc, pe malul cursului de apă Élővíz-Csatorna, Ştrandul are nu mai puţin de nouă bazine şi piscine, din care 5 exterioare şi 4 interioare.

Băile Árpád din Békéscsaba sunt cu adevărat prietenoase atât prin mediul ambiental cât şi prin preţurile de intrare.

Fiecare membru al familiei va găsi aici mijloace de recreere şi de distracţie, deoarece există bazin de înot cu o lungime de 50 de metri, piscină pentru copii, bazine termale şi de tratament, saune, piscină pentru formarea deprinderilor de înot, teren de joc, spa, servicii de wellness şi bufet. Pe teritoriul Ştrandului se pot găsi atât crânguri umbroase cât şi spaţii verzi puse la dispoziţia celor care vor să facă plajă.

Pe marginea canalului Élővízcsatorna a fost amenajată, în anul 1927, o construcţie asemănătoare băilor turceşti. Pentru o temperatură de 74 de grade, apa ştrandului se scoate de la o adâncime de 1974 de metri, iar apa de 40 de grade se

pompează de la 800 de metri. Aceste ape au fost declarate ape medicinale în anul 2001 respectiv 2002, iar Ştrandul a primit, în anul 2006, distincţia de băi de tratament. În bazinele cu aceste ape sunt condiţii pentru tratarea durerilor de artrită, a afecţiunilor reumatice şi a problemelor musculare sau osoase. Din anul 2004, oaspeţii pot solicita tratamente balneare la Centrul de Sănătate Jazmin.

Vindecarea pacienţilor este asigurată prin masaje medicale, măşti de nămol, masaj cu jet de apă şi fizioterapie subacvatică. Pe lângă acestea se mai poate opta şi pentru diferite servicii de wellness.

Bazinele termale în aer liber ale Centrului de Sănătate Jazmin sunt acoperite iarna cu cortină. Totodată, bazinul de concurs cu tribună publică este acoperit şi el iarna pentru a-şi putea aştepta oaspeţii pe tot parcursul anului. Ştrandul şi piscina de formare, toboganul uriaş şi bazinul pentru copii sunt deschise din luna mai până în luna septembrie. În parcul de distracţie, întins pe o suprafaţă de 1200 m2, se află bănci jacuzi, insulă pentru plajă, jacuzi şi vârtej.

Pe lângă sporturile de apă se mai poate practica şi volei pe plajă, tenis cu piciorul, baschet sau şah. Ocazional, pe Élővíz-csatorna sunt condiţii pentru caiac şi canoe. Bazinul sportiv a găzduit în ultimii ani evenimente

Va˘ ile Cris, urilor – ATR AC ŢII TURISTICE sportive naţionale şi internaţionale, dar mai este şi gazda meciurilor de polo pe apă. Tribuna uriaşă, care poate găzdui chiar şi o mie de spectatori la un eveniment sportiv, funcţionează, în cursul săptămânii, ca şi loc de plajă. Putem spune că, nu întâmplător, naţionala Ungariei de polo masculin se reîntoarce periodic la ştrandul Árpád, îndeosebi înaintea turneelor internaţionale, pentru a participa la câte un meci de verificare în condiţii foarte bune, în faţa numeroşilor suporteri. Ultima dată, în luna iunie a acestui an, echipa de polo a Ungariei, condusă de antrenorul Kemény Dénes, a jucat un meci de verificare cu cei mai buni poloişti din naţionala României.

Potrivit planurilor de viitor, posibilităţile sportive se vor îmbogăţi şi mai mult în incinta ştrandului, deoarece con-

ducerea municipalităţii face eforturi pentru realizarea unui nou bazin sportiv, lung de 33 de metri.

Din septembrie 2008, Ştrandul a intrat în proprietatea Administraţiei Locale cu Drepturi Juridice Judeţene, care l-a preluat de la Societatea de Ape a judeţului Békés. În anul 2012, municipalitatea a câştigat o finanţare de proiect în valoare de 122,5 milioane de forinţi pentru dezvoltarea energetică a ştrandului. Prima tranşă a finanţării se va folosi pentru eficientizarea energiei termale. Pe lângă aceasta se vor construi şi puncte termice noi, se vor schimba cazanele şi radiatoarele, vor fi instalate pompe noi şi se vor face lucrări de reabilitare a sondelor de sursă. Partea a doua a finanţării se va aloca pentru realizarea bazei de apă potabilă proprie a ştrandului.

Foto: Kiss Zoltán, Szekeres Roland

Băile Árpád 5600 Loc. Békéscsaba, Str. Árpád sor, Nr. 3 Tel.: 0036-66/549-800 Caserie: 0036-66/549-805 Fax: 0036-66/ 549 - 803 E-mail: arpadfurdo@arpadfurdo.hu Internet: www.arpadfurdo.hu Orar de funcţionare: 1 octombrie – 20 aprilie de la orele 06.00 – până la 20.00 1 mai – 18 septembrie de duminică până joi de la orele 06.00 – până la 20.00 vineri şi sâmbătă de la orele 06.00 – până la 21.00 între 15 iunie – 21 august de la orele 06.00 – până la 21.00 Din cronicile vremurilor istorice reiese că populaţiei din Csaba mereu i-a plăcut scăldatul. La sfârșitul anilor 1800, în lipsa unui ștrand, localnicii din Csaba se îmbăiau în cursul de apă Élővíz-csatorna. Preferate erau locurile unde se vărsau în râu apele calde de la uzine – de ex. moara Rosenthal sau uzina de electrititate. Chiar și în luna noiembrie mai puteau fi văzuţi, în aceste ape, oameni „fierţi” ca racii. Multă lume mergea și până în Băile Felix, în vecinătatea orașului Oradea, la „hangarie” - adică baie pe toată durata zilei. În anul 1861, pe teritoriul crângului Széchenyi s-a construit berăria împreună cu baia în vană, cu căzi mari din lemn. Dar după inundaţia din anul 1888, locaţia a fost închisă.

Din anul 1894, o casă particulară a fost transformată în baie de aburi cu unele căzi, care a servit populaţia și, mai apoi, necesităţile soldaţilor trimiși acasă de pe front, în perioada primului război mondial. Dar în anul 1917, instituţia de sănătate publică a decis închiderea acesteia. În anul 1922, municipalitatea a transferat un teren de 7.200 metri pătraţi în proprietatea Corporaţiei de băi, în vederea realizării unui ștrand de băi.

Aici s-a construit primul bazin din beton de 25 de metri lăţime, 60 de metri lungime, și cu o adâncime între 60 și 250 cm, care a fost alimentat

dintr-o sursă aflată la 303 metri adâncime, cu schimbarea apei o dată pe săptămână.

Cu plajă mare de nisip, teren de joacă, parc îngrijit, restaurant și cu 150 de cabine de garderobă, Ștrandul de băi a devenit un loc de distracţie permanentă pentru localnici, unde se organizau și diferite concursuri naţionale de înot și meciuri de polo pe apă.

Având în vedere afluxul mare de public din acele vremuri, s-a alocat un buget de 674.000 pengo și, astfel, în anul 1927 s-a construit clădirea impozantă cu etaj lângă ștrandul Băile Árpád, cu aburi și căzi, dotată cu toate utilităţile necesare și de confort.

...mai mult de c ât o revis t a˘

Pe doua˘ rot, i în va˘ile Cris, urilor Mai multe dezvoltări legate de construirea drumurilor şi pistelor de biciclete au fost demarate, nu demult, în zona Văilor Crişurilor. Dezvoltarea reţelei traseelor de biciclete nu doar pentru localnici este o ştire îmbucurătoare şi pentru turiştii care caută posibilităţi active de recreere şi sunt dispuşi să parcurgă în aer liber, pedalând, mai mulţi kilometri. Datorită dezvoltărilor, oaspeţii pot să viziteze pe două roţi localităţile regiunii şi pot face cunoştinţă cu aspectele istorice şi valorile naturale din aceste zone pitoreşti, unite geografic.

Prin dezvoltarea reţelei drumurilor de biciclete şi a pistelor, aproape toate localităţile din regiunea centrală a judeţului Békés sunt legate de acestea, şi recent s-au încheiat şi alte lucrări, ori au început în regiune. Aceste proiecte sunt benefice atât turismului, infrastructurii, economiei dar şi mediului natural, deoarece prin construirea acestor piste tot mai mulţi optează pentru ciclism, alternativa mai ieftină şi ecologică a călătoriei. Prin aceste dezvoltări localnicii şi turiştii pot să călătorească cu bicicletele în siguranţă atât în localităţi cât şi în afara lor, pe ambele părţi ale graniţei.

Scris de: Súr Enikő

Drum de bicicletă de la Békéscsaba la Salonta Construcţia pistei turistice de bicicletă care leagă localităţile Salonta şi Békéscsaba, cu lungimea de 27,7 kilometri, a început în primăvara acestui an sub îndrumarea Asociaţiei Non-Profit Natura Parc a Văilor Crişurilor. Prin investiţia transfrontalieră realizată se va dezvolta o reţea nouă de drumuri de bicicletă pe tronsonul Békéscsaba, Doboz, Sarkad şi Salonta, care le va suplimenta pe cele existente deja. Pe lângă dezvoltarea economică transfrontalieră a zonei, obiectivul dezvoltării este şi stimularea turistică a regiunii. Datorită investiţiei, localităţile sus amintite vor putea fi vizitate şi pe două roţi. Pe drum se pot vizita atracţii precum Turnul Ciunt din Salonta, sau casa părintească a lui Arany János.

Cicliştii vor putea parcurge noua pistă de luna aceasta.

Va˘ ile Cris, urilor – DE Z VOLTĂRI TURISTICE

Atracţiile oraşelor tot mai mulţi le caută pe două roţi

Cu bicicleta la Gyula şi Arad Anul trecut, în septembrie, s-a încheiat reabilitarea socială a zonei nordice a oraşului Gyula. Cu ocazia acestor lucrări s-a realizat un nou drum de biciclete lângă drumul Sarkadi şi pe malul lacului Erkel, până la drumul de biciclete de pe strada Dobozi. În pieţele din zonă s-au pus noi mobiliere urbane, s-au dezvoltat şi zonele verzi, totodată s-au reabilitat şi două terenuri de joacă pentru copii. Turiştii ciclişti care se află în zonă merită să viziteze şi pietonala ambientală plină cu fântâni arteziene din centrul oraşului Gyula, deoarece pe drum pot să vizioneze Ceasul Mondial care reprezintă tot Universul, podul Kapuş aflat peste canalul Élővíz care a fost construit la începutul anilor 1800, pot să se odihnească pe băncile aflate în parcul plin de flori, aflat în faţa catedralei Nádi Boldogasszony, pot să se aşeze în cafenele, cofetării ori în restaurantele aflate în inima oraşului. În proiectele de viitor se va construi şi o pistă pentru biciclete. Oraşele Gyula şi Arad nu demult au câştigat o finanţare pentru un proiect de realizare a unei piste ciclistice între cele două localităţi.

Localitatea Arad va proiecta acest drum pe malul Mureşului, iar oraşul

Şi turele între localităţi sunt populare în rândul bicicliştilor

Gyula va realiza proiectul pentru reconstrucţia drumului de bicicletă care duce la Szanazug, un alt drum nou pe strada Kétegyházi până la sensul giratoriu de pe strada Eleki, pe bulevardul Béke, între cartierul Törökzug şi centrul oraşului, totodată şi pe strada Nagyváradi şi strada Kossuth, care va duce de la drumul Sarkadi spre centrul oraşului.

Se va mai proiecta şi reabilitarea drumurilor de ciclism pe tronsonul strada Csabai până la podul cetăţii, pista de biciclete pe strada Henyei, care după ideile iniţiale ar trebui să se lungească. Proiectul cuprinde în total 16 kilometri de construcţii şi reabilitări de drumuri de biciclete pe partea maghiară.

Turiştii care doresc să pedaleze dar nu au biciclete, le pot închiria, pentru adulţi şi copii - după preferinţe, cu lacăte, veste reflectorizante şi căşti de protecţie de la agenţia teritorială a Tourinform de pe strada Kossuth, nr. 7. În localitatea Békéscsaba, Centrul de Vizită al Văilor Crişurilor, aflat în Crângul Széchenyi, oferă biciclete spre închiriere.

Foto: red. CrisPer

Tot mai multe localităţi au servicii pentru închirierea bicicletelor

...mai mult de c ât o revis t a˘

K. Nagy Sándor:

ŢARA BIHORULUI  Itinerar de călătorie (Oradea, 1884-1885, 1888. volumele I-III.) – Fragmente – „Nu există un artist mai mare decât natura. Acel

Plasele sunt ţinute de şnururi iar acestea sunt legate de

regizor invizibil, care din văi a ridicat munţi, vârfuri-

cuiele bătute în tavanul casei şi în aşa fel sunt suprapuse

le le-a acoperit cu roci, a săpat peşteri în blocurile de

aceste plase, ca după desfacerea lor ele să revină şi să

piatră şi a împodobit cavităţile întunecoase, pentru

se suprapună din nou. Fiecare dormitor mic de acest tip

totdeauna, cu stalactite formidabile şi strălucitoare,

este constituit din paturi cu perne colorate, acoperite cu

a încoronat cu brazi verzi piscurile de peste nori: acel

dune moi şi mari, – fapt care dovedeşte că aceste sălaşuri

regizor dumnezeiesc nu a uitat nici de câmpiile sud-

sunt folosite drept locuri de refugii faţă de ţânţari. Iar în

estice.

aceste regiuni din Sárrét adăposturile contra ţânţarilor

Şi regiunea câmpiilor sud-estice are splendoare care

sunt încă foarte actuale...

inspiră sufletul, care ne ridică în lumea viselor şi care

Aproape de lac, un pârâu blând trece prin faţa noas-

pictează norii întunecaţi cu un zâmbet albăstrui. Este o

tră, – în apă, berze cu picioare lungi şi roşii păşesc aro-

frumuseţe blândă, ca şi visele care nu au izbucniri pasi-

gant, doar atunci folosind ciocurile lungi în apă când

onale, dar care totuşi este atât de plăcută într-o unani-

broaştele mai stângace nu scapă destul de iute ca să

mitate pierdută!

evite moartea sigură. Pe marginea pârâului, lângă fân-

Cine se uită doar la peisajele muntoase cu siguran-

tâna cu cumpăna cu scânduri late, se odihneşte ciurda

ţă are percepţii incomplete despre măreţia naturii. Dar

de bovine, grupându-se sub forme pictate: o parte a va-

aceste cunoştinţe se pot îmbogăţi cu examinarea vizuală

cilor albe cu privirile blânde se sfătuiesc într-un grup,

a regiunii câmpiilor sud-estice.

iar altele culcate, în linişte îşi „regurgitează” iarba păs-

Caracteristic judeţului nostru este acea zonă de câm-

cută...

pie – imaginea micşorată a hărţii câmpiilor sud-estice

Azi nu mai trebuie să trecem prin mlaştini mari ca în

maghiare – care ocupă regiunea de vest: bogata zonă

urmă cu câţiva ani pentru a ajunge la păpuriş. Căci s-au

„Nagy-Sárrét!”…

înălţat destul de mult unele zone altădată mlăştinoase.

Pe partea stângă, între copaci verzi se văd turnurile

Este rar şi fenomenul denumit incendiile de „turfa” - ori

albe, înalte, ale localităţilor şi satelor mai mari, iar pe

cum se spune pe aici - „kotu”. Rămăşiţele de rogoz, papu-

acel loc, unde pe hartă este desenat un lac sub o formă

ră şi de trestie care încep să se putrezească, uneori chiar

de ţestoasă mare cu capul întins, acolo trenul nostru se

şi 3-4 ani, pot să ardă incontinuu, la o adâncime de un

opreşte pentru un minut în faţa haltei pe care este scris

picior, cu foc de jar năucitor şi vai este celui care se avân-

cu litere mari, frumoase, „Báránd”. Aici coborâm, pentru

turează pe acolo, căci poate pieri în flăcări...

că acesta este cel mai vestic punct al judeţului nostru şi locul cel mai întins al regiunii Nagy-Sárrét.

Dacă mergem pe străzile nu tocmai aranjate din Báránd, aproape la fiecare casă vedem pe verandă un

Ah, nu este frumuseţe mai mare decât păpurişul blând! Dar în păpuriş este greu de ajuns, doar dacă nu cumva îşi oferă serviciile „pákász”-ul din zonă şi ne ajută cu barca lui...

pat, care pe fiecare latură are o plasă albă densă, ţesută

Cum înoată acestă mică „lotcă” pe deasupra picio-

fin din in şi decorată cu dungi colorate de către femeile

rului cocoşului de apă, din care mii de flori de apă se

acestor gospodării (văl rar, – un fel de „ţesătură rece”).

grăbesc la suprafaţă, să vadă lumina soarelui şi să simtă

Va˘ ile Cris, urilor – LITER ATUR Ă îmbrăţişarea vântului blând de luncă! Ce frumuseţi de

Coborând dâmbul dinspre nord ajungem pe melea-

vegetaţii de apă se află aici, ca de exemplu “kolokán”,

guri arabile bogate, unde mai vedem ici şi colo câte un

care are tulpina jos în apele adânci şi tulpina subţire se

fir de trestie ridicându-se din grâu, deşi suprafaţa pă-

întinde până la suprafaţa apei, ca acolo să-şi etaleze bu-

mântului este destul de netedă. În apropiere, în porumb,

clele până când vremea florilor sale apune, frumuseţi cu

este mai des puietul de trestie şi se vede şi pe pământ

care s-ar putea mândri oricare salon, dacă s-ar putea

că săpatul încă nu a distrus de tot vegetaţia de apă.

cultiva. Graniţa piciorului cocoşului de apă este mărgi-

Mai încolo, în semănăturile de orz cresc afară trestii în

nită de rogoz, lângă această papură cu seminţe, se gă-

formă de muşuroi, trestia fiind la fel de mare ca şi tul-

seşte pipirig. Dar şi mai înaltă creşte papura cu siluetele

pinile de orz. Mergând mai departe, nu găsim semănă-

sale înalte şi frunzele lungi ale căror vârfuri sunt împân-

turi, vedem doar pustii unde mâna omului încearcă să

zite cu „buzdugani”, care după ce se desfac, asigură pihe

omoare vegetaţia mlăştinoasă cu sape, întorcându-le

moi pentru perne.

cu târnăcoape, rădăcinile acestora sunt scoase din pă-

Ici-colo ajungem pe câte un luminiş rotund, pe care

mânt, şi mai mult, s-a încercat aici şi aratul, deşi sunt

pescăruşul alunecă de-a lungul lui, răţuştele sălbatice

mai multe brazdele oarbe decât altele. Dar cu arşiţa

înoată spre zonele de trestie, gâsca sălbatică, speriindu-se,

verii şi gerul iernii se încearcă pregătirea pământului

îşi ia zborul şi de la gălăgia făcută de acesta îi urmează

ca la primăvara următoare să se poată ara şi semăna

în trombă mare şi celelalte păsări de apă din apropiere:

cu orz ori mei. Ce urmează după aceasta este păpurişul

lopătarul alb imaculat, stârcul cenuşiu - puţin speriat şi

pustiu, formările de „kotu” adevărate, din care ici-colo

stârcul roşu, între care se amestecă câte un exemplar fru-

se mai înalţă câte un grup mai mic de trestie cu buzdu-

mos de egretă, curată ca neaua cerului. Chiar şi strigătul

ganele sale negre, care sunt înconjurate cu rogoz şi aces-

buhaiului de baltă din desişul invizibil se face auzit prin

te grupuri de trestie sunt tot mai dese cum ne apropiem

ciocul său care se aude atât de tare de sub apă...

de păpurişul ocupat de păsările sălbatice ale apelor, iar

De la Csökmőr ieşim spre sud-est, pe drumuri şi răzoare, ca să ajungem la albia regularizată a Crişului Repede şi, peste asta, spre pustia Kóti...

Teritoriul acesta aparţine judeţului nostru, însă proprietatea a fost preluată de cei din Vésztő din faţa celor

sunetul creat de vânt serveşte drept însoţitor cântecelor păsărilor iubitoare de ape.

Acest păpuriş frumos abia este despărţit prin intervalul unui deceniu de aceste pământuri bogate roditoare.

Aşa de iute se întâmplă schimbările.

din Komádi. Deşi ce zonă de Canaan este aceasta! Când-

…în urmă cu 8-10 ani, pe şesul de mlaştini fără

va era acoperit totul cu lunci de trestie şi nu mai puţin

fund erau lunci atât de periculoase încât dacă bovine-

de două mii de scripeţi se tăiau anual. Dar după regu-

le se rătăceau pe aici aşa se scufundau că nu li se mai

larizarea apelor Crişului Repede, abia în jur de o mie de

vedeau decât vârful coarnelor din mlaştinile pline de

hectare mai păstrează amintirile păpurişilor, şi acestea

vegetaţii. Iar pe suprafaţa acestora se găseau multe

sunt doar în parte păşuni mlăştinoase. Iar restul sunt se-

„meniuri” verzi preferate de raţe şi alte păsări de ape,

mănături de grâu şi orz, între care şi acum destul de des

aşa încât călătorul neinformat inevitabil şi-a găsit

vedem puieţii de trestii hrăniţi şi de roua dimineţilor.

mormântul în mlaştinile scufundabile. Dar apele s-au

Acesta este un pământ vechi. Trecem de pârâul denumit Kóti-fok”, care cândva alimenta o moară cu apă iar acum, în albia domesticită, înfloreşte frumos plantaţia de rapiţă.

retras încet de pe aceste zone de şes, abia pe alocuri mai înalte...

Păpurişul de la marginea Crişului Repede cu încetul va deveni „kotu”, acesta se va transforma în pământ

„Dealul Kóti” ori „Dâmbul Templului” se înalţă pe

arabil şi peste câteva decenii doar o poveste o să mai fie

câmpie, fiind înconjurat de şanţuri din vremuri care se

totul, pe care copiii nu o vor înţelege prea bine! Ce fru-

mai văd şi azi. Dealurile rodesc grâu şi porumb; de mult

mos ar fi ca această imagine să fie imortalizată pe pânză

sunt pămănturi arabile aici...

pentru posteritate!...”

...mai mult de c ât o revis t a˘

Jucaţi şi câştigaţi cu revista noastră!

Participaţi la jocurile noastre și bucuraţi-vă de premii substanţiale și experienţe de neuitat!

Descifrările problemelor și soluţiile jocurilor le așteptăm pe adresa de corespondenţă: 5601, Loc. Békéscsaba, op: 530, sau prin e-mail la adresa: magazin@korosokvolgye.com Corespondenţele să fie marcate cu: Revista Văile Crișurilor ori titlul jocului de concurs.

Participanţii vor da numele complet și numărul de telefon de contact!

Mai multe detalii găsiţi în blocurile de mai jos.

T E S T R E V I S TĂ ! În acest joc vom pune trei întrebări legate de articolele din revistă şi vă oferim câte trei posibilităţi de răspunsuri.

Dintre participanţii cu soluţiile corecte vom extrage trei câştigători. Data limită de trimitere a soluţiilor: 28 noiembrie 2012.

1.

a.) b.) c.)

2.

Cum se realizează materia primă, nuielele brune, pentru împletitul coşurilor de nuiele?

Se colorează cu baiţ Se usucă şi se lasă cu coajă cu tot Se fierb în cojă şi apoi se descojesc În câte localităţi a ajuns într-un an Expoziţia itinerantă Înverzeşte-te! Întoarce-te!?

a.) 16 b.) 17 c.) 18 3.

Cu ce punct de interes se remarcă cimitirul din Bâlc?

a.) Este înconjurat de pădure b.) Pe fiecare mormânt este scris Filip c.) Este săpat într-o coastă de munte

4.

Unde sunt rădăcinile izvoarelor principale ale Crişului Negru?

a.) În văile munţilor Cucurbăta Mare b.) La Stâna de Vale c.) În Defileul Vadu Crişului 5.

Ce caracteristici medicinale are urzica?

a.) Detoxifică, curăţă sângele, înlocuieşte multe minerale b.) Deschide apetitul, stimulează producerea de fiară c.) Egalizează tensiunea, normalizează nivelul de hormoni 6.

Unde s-a născut renumitul cercetător bihorean Czárán Gyula

a.) Salonta b.) Beiuş c.) Şepreuş

7.

Unde se află Ugrai şi Sző-rét?

a.) În regiunea Kis-Sárrét b.) În regiunea Nagy-Sárrét c.) Pe pustia Fáspuszta de la Bélmegyer 8.

Câţi ani estimaţi are cea mai vârstnică salcie din judeţul Békés?

a.) Aprox. 240 ani b.) Aprox. 380 ani c.) Aprox. 420 ani 9.

Ce s-a realizat lângă dealul Golgota de la Gyula?

a.) Livadă fructiferă peisagistică b.) Arboretum c.) Grădină franceză 10. Care este denumirea în latină a Sângerului? a.) Crataegus monogyna b.) Cornus sanguinea c.) Sambucus nigra

Va˘ ile Cris, urilor – JO C

CO N C U R S FO T O !

Revista Văile Crişurilor anunţă un concurs foto în următoarele categorii de teme: Aşteptăm fotografii care reprezintă peisajul văile Crişurilor, fotografii din natură. Lucrările sunt aşteptate exclusiv în format digital. Vom extrage locul I, II şi III, dar fiecare lucrare va putea fi vizionată şi pe pagina www.korosokvolgye.com, unde veţi găsi mai multe informaţii despre concurs.

Data limită de trimitere: 15 ianuarie 2013.

U N D E S -A R E A LI Z AT FO T O G R A FI A? Imaginile de jos reprezintă câte o imagine despre văile Crişurilor de pe martea maghiară şi respectiv, dinspre partea română.

Dacă recunoaşteţi măcar una din imagini, ce regiune reprezintă din văile Crişurilor, trimiteţi-ne răspunsul dvs. la adresa redacţiei. Vom extrage trei câştigători dintre cei care au răspuns corect. Data limită de trimitere: 28 noiembrie 2012

Câştigătorii vor beneficia de un pachet de premii, dar vom trage la sorţi şi un premiu special dintre toţi cei care au participat la concurs cu răspunsuri corecte. Premiul special poate fi, la înţelegere, o excursie cu bicicleta, pe apă, în bocanci şi cu rucsac, cu barca cu pânze, ori o excursie de vizită în regiunea centrală din judeţul Békés.

Câştigătorii vor fi anunţaţi la adresele de contact. Numele câştigătorilor, informaţii detaliate despre concurs şi despre premii le găsiţi şi pe pagina www.korosokvolgye.com