Issuu on Google+

LUMINA CREªTINULUI Serie nouã – Anul XXI august 2010, nr. 8 (248) Publicaþie lunarã a Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Prima apariþie: ianuarie 1913 Redacþia Lumina creºtinului Bd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi tel. 0232/212003; fax 0232/211527 e-mail: editor@ercis.ro http:// lumina.ercis.ro Redactor: pr. Cornel Cadar (e-mail: cornel@ercis.ro) Colectivul de redacþie: sr. Lenuþa Bãcãoanu, sr. Lidia Gherguþ, Ovidiu Biºog Tehnoredactare: ing. Silviu Dogariu Preþul: 1,5 lei Pe copertã: Inundaþii la Schineni (BC) ISSN 1453-3758

Cum sã mã abonez? Pentru a deveni abonaþi achitaþi contravaloarea publicaþiilor prin mandat poºtal, ordin de platã sau persoanei prin care revista ajunge la dv. Prin mandat poºtal plata se va efectua pe adresa: Bãcãoanu Lenuþa, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064-Iaºi. Prin ordin de platã (nu prin mandat poºtal) se va achita în contul de mai jos. Informaþii despre abonamente: sr. Lidia Gherguþ (tel. 0745/167961). Pe mandatul poºtal, la rubrica „Loc pentru corespondenþã” specificaþi: „Abonamente la publicaþia...”. Notaþi numãrul de abonamente ºi adresa dv. exactã. Contul bancar deschis la BCR IAªI: Episcopia Romano-Catolicã – Editura Presa Bunã RO35RNCB0175033592360003

Sã ne rugãm cu Biserica Intenþia generalã Cei fãrã loc de muncã ºi cei fãrã locuinþã Pentru ca toþi cei fãrã loc de muncã, cei fãrã locuinþã ºi cei care trãiesc în situaþii grave de necesitate sã gãseascã înþelegere ºi primire ºi sã fie ajutaþi în mod concret sã depãºeascã dificultãþile lor. Intenþia misionarã Cei discriminaþi, înfometaþi, emigraþi Pentru ca Biserica sã fie „casa” tuturor, pregãtitã sã-ºi deschidã porþile pentru cei care sunt constrânºi de discriminãri rasiale ºi religioase, de foame ºi de rãzboaie sã emigreze în alte þãri.

Apostolul neamurilor (XXXVI) Maxime pauline (urmare) „Fraþilor, voi sunteþi fii ai luminii ºi fii ai zilei… Sã veghem ºi sã nu ne pierdem curajul!” (1Tes 5,5-6). „Evlavia este folositoare în toate pentru cã are promisiunea vieþii de acum ºi a celei viitoare” (1Tim 4,8). „Ne lãudãm în încercãri, ºtiind cã încercarea aduce rãbdare, rãbdarea virtute, virtutea speranþã, iar speranþa nu înºalã pentru cã iubirea lui Dumnezeu a fost revãrsatã în inimile noastre prin Duhul Sfânt care ni s-a dat” (Rom 5,3-5). „Fraþii mei iubiþi, fiþi tari, neclintiþi; muncind întotdeauna cu zor în lucrarea Domnului, ºtiind cã munca voastrã nu este zadarnicã în Domnul” (1Cor 15,58). „Sã nu ne lãsãm obosiþi de a face binele, cãci în timpul potrivit vom culege, dacã nu ne vom lenevi” (Gal 6,9).

„Aveþi nevoie de rãbdare pentru ca, împlinind voinþa lui Dumnezeu, sã puteþi obþine promisiunea, deoarece: Încã puþin, foarte puþin, ºi cel care vine va veni ºi nu va întârzia; iar cel drept al meu va trãi prin credinþã” (Evr 10,36-38a). „Am luptat lupta cea bunã, am ajuns la capãtul alergãrii, mi-am pãstrat credinþa. De acum îmi este rezervatã coroana dreptãþii pe care mi-o va da în ziua aceea Domnul, judecãtorul cel drept; ºi nu numai mie, ci ºi tuturor acelora care au iubit arãtarea lui” (2Tim 4,7-8). Dea Domnul ca astfel de îndemnuri mobilizatoare ale apostolului neamurilor, pe care le auzim la celebrarea serviciilor divine, sau le citim ºi meditãm în diferite momente de reculegere, sã ne înfrumuseþeze viaþa spiritualã, fãcându-ni-o din ce în ce mai bogatã în faptele de sfinþenie.

Mesaj terezian

Entuziasm misionar „ªtiþi ce îmi dã putere? Ei, bine, pãºesc ca un misionar. Mã gândesc cã undeva, foarte departe, unul dintre ei este, probabil, frânt de obosealã dupã munca lui apostolicã ºi, pentru a-i micºora oboseala, o ofer pe a mea bunului Dumnezeu” (DE 228). P.A.D.

SCRISOARE PASTORALÃ

„Vara împreunã” la Cacica Sfinþiile voastre, dragi fraþi ºi surori, dragi copii, dragi adolescenþi, Cu mult entuziasm ºi cu mare bucurie aþi avut anul acesta, în perioada vacanþei, zile fericite, petrecute în grupuri mai mari sau mai mici, în diferite parohii ºi centre: Vara împreunã, GREF, campusuri, tabere sportive, grupuri de cercetãºie, întâlniri ale Acþiunii Catolice – momente ce i-au încântat pe toþi: preoþi, educatori, cateheþi, învãþãtori ºi profesori, aducându-i lui Isus, prietenul vostru, ºi Maicii sfinte motive de bucurie. ªi eu, ca episcop ºi pãstor, împreunã cu PS Aurel, ne-am bucurat mult ºi v-am admirat. Zilele acestea se va desfãºura la Roma (2-4 august) un mare pelerinaj internaþional a zeci de mii de ministranþi, ce vor încerca sã se bucure, întâlnindu-se sub motoul: „A-ºi potoli setea la izvorul adevãrat”. ªtim cã ºi câþiva ministranþi din þarã, din comunitãþile noastre româneºti, vor fi printre fericiþii pelerini. Pelerinajul tinerilor la Cacica (2009)

Dragi copii ºi dragi adolescenþi, bãieþi ºi fetiþe, vreau sã vã fac o propunere ºi sã vã înaintez o invitaþie. Voi, cei care aþi avut atâtea iniþiative în parohiile ºi în comunitãþile voastre, ar fi frumos sã încheiaþi aceste momente împreunã cu ceilalþi colegi, într-un pelerinaj, în ziua de 14 august, ajunul marii sãrbãtori a Maicii Domnului, la Cacica, la sanctuarul ºi Basilica Minor, ce îi uneºte pe toþi la marea sãrbãtoare a Adormirii Maicii Domnului. Sfinþiile voastre, dragi pãrinþi parohi, dragi asistenþi spirituali ai diferitelor miºcãri ºi grupãri bisericeºti, dragi persoane consacrate ºi lideri ai diferitelor grupuri de copii, Vã invit sã adãugãm ºi noi, la marea întâlnire a ministranþilor de la Roma, o întâlnire a adolescenþilor din diecezã, ministranþi ºi nu numai, bãieþi ºi fetiþe, o întâlnire cu toþi copiii Mariei, care-l cautã pe Isus, lângã altar ºi în biserici.

Acest pelerinaj special, în concordanþã cu rectorul sanctuarului de la Cacica, pr. Romuald Bulai, cu responsabilul pentru promovarea vocaþiilor, pr. Andrei Coceanga, cu asistentul general pentru tineri ºi asociaþii, pr. Felix Roca, cu toþi ceilalþi asistenþi ºi lideri spirituali ºi cu surorile ºi persoanele ce îi însoþesc, va începe la ora 10.00, de la punctul de pornire dinspre Suceava-Humor, de lângã trecerea de cale feratã, ºi va avea punctul central în celebrarea sfintei Liturghii pontificale, care deschide marea sãrbãtoare de la Cacica (ora 12.00). Programul va continua cu douã ore de împãrtãºiri libere, cu momente de bucurie comunã, de întâlniri prieteneºti ºi de bunã frãþietate ºi se va încheia cu ora de rugãciune de la 16.30, la altarul Maicii Domnului ºi cu binecuvântarea euharisticã. La sfârºit, fiecare va primi un semn al acestei prezenþe, o chemare din partea lui Isus ºi a Maicii Domnului, ca o invitaþie vie spre casele lor, spre altarele ºi spre bisericile unde mulþi slujesc, precum ºi spre locurile unde vor învãþa ºi se vor pregãti pentru viaþã. Îi rugãm în acest sens pe toþi asistenþii spirituali, persoanele ¾

august 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 3

Actualitatea ¾ consacrate

ºi pe toþi liderii ºi voluntarii care se ocupã de grupurile de ministranþi ºi de alte asociaþii ale copiilor sã se ofere pentru pregãtirea ºi realizarea acestui pelerinaj ºi a acestei zile împreunã la Cacica. Dragi copii, dragi adolescenþi, Voi veþi deschide astfel marele pelerinaj anual de la Cacica, dupã care tinerii din diecezã, dupã programul obiºnuit, vor avea fericita ocazie sã continue tradiþia. Ei sunt aºteptaþi la sfânta Liturghie de la ora 18.00, la privegherea de rugãciune ºi procesiunea luminilor de la ora 20.00 ºi apoi la marea sãrbãtoare din ziua de 15 august, împreunã cu toþi pelerinii din þarã ºi din strãinãtate. Anul acesta, voi veþi fi primii cei care porniþi spre izvorul adevãrat, care este Isus, oferit tuturor de sfânta Fecioarã de la Cacica. În acest mod, noi, cei din Dieceza de Iaºi, vom putea sã adãugãm o zi comunã la toate iniþiativele voastre ºi ale însoþitorilor voºtri ºi ne vom simþi astfel solidari cu toþi ministranþii ºi adolescenþii adunaþi la Roma. Actul vostru va fi un prinos de rugãciune pe care voi, din inimi curate, îl aduceþi pentru preoþii voºtri care nu de mult au încheiat Anul Sfintei Preoþii ºi cãrora voi le sunteþi o mare mângâiere ºi speranþã. Vã spun tuturor cã Isus vã aºteaptã la ziua voastrã comunã: „Vara împreunã” la Cacica. Maica Sfântã vrea sã vã ia sub mantia ei ocrotitoare, iar noi, pãstorii voºtri, vã aºteptãm sã vã îmbrãþiºãm ºi, cu inimi pline de preþuire ºi de iubire, vã vom prezenta Maicii Domnului, împreunã cu toþi cei dragi ai voºtri.

Apel la rugãciune ºi la solidaritate

Schineni

În zilele când mulþi au fost greu încercaþi din cauza revãrsãrii apelor, PS Petru Gherghel, printr-o scrisoare „Apel la rugãciune ºi la solidaritate cu cei nãpãstuiþi de furia apelor”, datã la 3 iulie, a îndemnat preoþii ºi credincioºii din Dieceza de Iaºi la rugãciune ºi la solidaritate cu cei în suferinþã. Publicãm mai jos aceastã scrisoare.

Sus inimile, dragi persoane în suferinþã! De câteva sãptãmâni, peste multe pãrþi ale planetei noastre s-au abãtut furtuni nãprasnice ºi cantitãþi enorme de ape s-au revãrsat peste pãmânt. Inundaþii impresionante au devastat multe regiuni de la o margine la alta a globului ºi au produs imense pagube materiale, mãturând tot ce au gãsit în cale, numãrându-se multe victime ºi pierderi de vieþi omeneºti. Nimeni nu poate rãmâne pasiv ºi sã nu-ºi punã întrebãri: de ce ºi pânã când? Europa întreagã a trãit ºi trãieºte drama revãrsãrilor ºi a potopului nesfârºit de ape. Þãrile vecine României s-au confruntat cu acest fenomen, rar întâlnit, ºi ploile s-au nãpustit asupra tuturor zonelor teritoriului românesc, parcã dupã un plan ce acoperã aproa? Petru Gherghel, episcop de Iaºi pe toatã þara. O simt cu o forþã

4 · LUMINA CREªTINULUI · august 2010

aparte sãrmanii oameni de pe vãile ºi leagãnul principalelor ape ºi torente din zonele sãrace ale þãrii noastre, mai ales a mult încercatei Moldova. Sã fi fost tocmai ei aleºi sã ispãºeascã ºi pentru alþii ºi sã-ºi ofere jertfa suferinþei ºi a sacrificiului necesar pentru purificare ºi împãcare? O fi vorba de un blestem, aºa cum citim în periodicele noastre sau auzim pe toate canalele de televiziune? A venit oare vremea sã fie ispãºite greºeli vechi ºi repetate, ori sunt semne care ne cheamã la o analizã mai profundã a tot ceea ce s-a sãvârºit sau nu în þara noastrã, þarã creºtinã, chematã sã aibã un nume ºi o vocaþie, de grãdinã a Maicii Domnului? Or fi oare lacrimile atâtor copii uciºi, înainte de a se naºte, (teribil!) de cãtre bãrbaþi ºi femei care se declarã credincioºi, ¾

¾ care au moºtenit o aºa de mare

valoare: viaþa ºi iubirea, ºi care se numãrã printre creºtinii de douã mii de ani? Or fi oare lacrimile atâtor familii rãvãºite ºi supuse la cele mai teribile umiliri ºi nedreptãþi? Or fi oare lacrimile mamelor ºi educatorilor care trãiesc drama atâtor violenþe ºi imoralitãþi, care se abat asupra sufletului nevinovat al copiilor ºi tinerilor, asaltaþi de atâtea scene ºi provocãri ce murdãresc cele mai sensibile conºtiinþe ºi cele mai frumoase clipe ale copilãriei ºi tinereþii? Or fi oare neglijenþele celor care au distrus pãdurile, n-au întãrit digurile sau n-au construit altele? Or fi oare tunetele ºi semnele pe care Dumnezeu le îndreaptã spre noi ca un strigãt din cer la cele ce se petrec pe acest pãmânt în care sunt atâtea conflicte ºi suferinþe generate de oameni? Or fi oare modalitãþi prin care cerul nu înceteazã sã ne arate cã paharul vieþii s-a umplut cu rãutãþi ºi a început sã dea peste margini? Desigur, în aceste zile, ca ºi în alte momente de acest fel, încolþesc, nãpãdesc în conºtiinþele noastre ºi uneori ºi pe buzele noastre atâtea întrebãri, gânduri ºi reflecþii tulburãtoare: a uitat oare Dumnezeu de noi sau mai bine zis au uitat oamenii de Creatorul lor? Este cutremurãtor ºi teribil faptul sã uiþi de cel care þi-a dat toate ºi care orânduieºte toate! Sus inimile, oameni buni, dragi credincioºi! Singura noastrã speranþã este numai el, stãpânul universului ºi al nostru! El ne poate vindeca rãnile ºi ne poate ajuta sã ne refacem toate ºi sã redobândim curajul ºi liniºtea pentru a merge mai

Schineni

departe. Toate trec, el însã rãmâne ºi cu el ºi speranþa noastrã! Nu trebuie sã ne descurajãm ºi sã ne oprim aici, ci, ca niºte oameni înþelepþi ºi conºtienþi, trebuie sã mergem mai departe, sã ne trezim ºi sã oprim nedreptãþile, sacrilegiile, batjocurile îndreptate împotriva bunãtãþii lui Dumnezeu, a fraþilor ºi surorilor noastre, împotriva naturii – pãduri, ape ºi aer. Toate ne-au fost date sã ne bucurãm de ele pe acest pãmânt. De noi ºi de respectul nostru faþã de mediul înconjurãtor depinde armonia în naturã ºi în lume. Încã o datã: sus inimile ºi curaj! Pentru acest lucru îndreptãm un reînnoit apel cãtre toþi credincioºii noºtri: sã-i însoþim pe cei în suferinþã ºi încercãri. Mai întâi: a) cu o campanie de rugãciuni de iertare, ajutor ºi ocrotire, în toatã luna iulie, pentru ca bunul Dumnezeu sã-i cruþe pe cei nãpãstuiþi, sã-i întãreascã în mijlocul atâtor încercãri ºi lacrimi, sã-i facã sã simtã ºi mai mult milostivirea lui Dumnezeu, sã nu se lase striviþi de forþa puhoaielor de apã, sã ridice iarãºi capul, ºtiind cã nu sunt singuri ºi nici uitaþi ºi cã astfel se va confirma, aºa

cum s-a afirmat ºi se afirmã: apa trece, necazurile dispar, Dumnezeu rãmâne, el singur se îndurã de noi ºi ne întãreºte, În al doilea rând: b) cu ajutoarele noastre materiale ºi bãneºti, aºa cum am dispus prin adresa noastrã cãtre toþi bravii noºtri creºtini ºi oameni de bunã voinþã în una dintre cele douã duminici de la începutul lunii iulie. Imaginile vãzute prin mijloacele de comunicare sau, mai ales, pe viu ne impresioneazã ºi ne miºcã. Apostolul neamurilor, sfântul Paul, ne îndeamnã cu mult suflet ºi cu multã credinþã: „Bucuraþi-vã cu cei ce se bucurã ºi plângeþi cu cei care plâng” (Rom 12,15). Pentru toate gesturile de frãþietate ºi solidaritate vom simþi mereu rugãciunile ºi mulþumirile celor în suferinþã: Rãsplãteºte, te rugãm, Doamne, cu binecuvântãri ºi viaþã veºnicã pe toþi cei care ne fac bine pentru numele tãu! Amin Cu sentimente de mare recunoºtinþã, cu aleasã preþuire ºi cu implorarea milostivirii ºi binecuvântãrii lui Dumnezeu asupra tuturor celor în suferinþã, precum ºi asupra binefãcãtorilor noºtri generoºi, ? Petru Gherghel, episcop de Iaºi

august 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 5

Alãturi de sinistraþi Apele au lovit din nou cu furie. În urma lor au rãmas case ºi recolte distruse ºi multã durere. Câteva reportaje scrise în zilele respective ne dau o imagine a ceea ce a fost, precum ºi a intervenþiilor fãcute de Centrul Diecezan Caritas.

29 iunie Case distruse, oameni care îºi plâng morþii ºi multã suferinþã ºi deznãdejde. Aceasta este situaþia pe care am gãsit-o în localitatea Dorohoi, jud. Botoºani, dupã revãrsarea râului Buhai. O echipã a Centrului Diecezan Caritas Iaºi a fãcut o primã evaluare a situaþiei din Dorohoi, marþi, 29 iunie. Autoritãþile spun cã 880 de case sunt inundate, iar aproape jumãtate dintre acestea sunt dãrâmate. Caritas s-a mobilizat ºi în dimineaþa de 1 iulie a plecat primul transport cu ajutoare spre Dorohoi. Sinistraþii vor primi alimente, apã mineralã ºi produse pentru curãþarea caselor. În noaptea de luni spre marþi (28-29 iunie) a plouat cu 163 l/mp în localitatea Dorohoi ºi împrejurimi. Din cauza cantitãþii mari de precipitaþii, râul Buhai a ieºit din matcã ºi a inundat o parte din oraº.

Oamenii spun cã apa a venit în jurul orei 23.00 ºi astfel au fost surprinºi de viitura care în unele locuri a fost ºi de 2 m. Acest lucru se vede ºi pe case, unde a rãmas urma apelor dezlãnþuite. Unele case au semne chiar deasupra geamurilor. Oamenii ne-au povestit cã apa a venit foarte repede, în aproximativ 20 de minute a inundat toate casele aflate în zonã. Astfel se explicã ºi numãrul de ºase persoane decedate numai în acea noapte. Am stat de vorbã cu o persoanã, cãreia apa i-a luat soþul ºi soacra. Soþul era imobilizat la pat, iar soacra foarte în vârstã. Viitura i-a surprins în casã, a rupt un perete, iar cei doi au fost luaþi de ape ºi gãsiþi în dimineaþa urmãtoare morþi în grãdinã. Sinistraþii spun cã au stat în copaci sau pe case, unii pânã la ora 5.00 dimineaþa, aºteptând sã vinã jandarmii sã-i salveze.

Schineni

6 · LUMINA CREªTINULUI · august 2010

Momentan sinistraþii scot bunurile din case pe care încearcã sã le salveze, aproximativ 50 de jandarmi ajutã la aceste activitãþi ºi duc cu camioanele bunurile oamenilor la rudele care au case în zone neinundate ale oraºului. O altã echipã a plecat la 30 iunie în jud. Suceava pentru a evalua pagubele produse de inundaþiile din ultimele zile.

5 iulie Primele ajutoare au ajuns la Dorohoi, iar sinistraþii le-au primit cu multã recunoºtinþã. De altfel, pânã atunci (1 iulie), nu ajunsese nimeni cu ajutoare la ei. Persoanele sinistrate au primit alimente, apã potabilã ºi produse pentru curãþarea caselor. Pachetele au fost fãcute la Centrul Caritas din Iaºi, unde au fost mobilizaþi aproximativ 50 de voluntari. De la Dorohoi, echipa, cãreia i s-au alãturat ºi doi reprezentanþi ai Confederaþiei Caritas România, a plecat direct în Tãmãºeni, unde chiar în acea searã s-a rupt un dig. Apa a intrat în sat ºi a inundat grãdini ºi case, iar oamenii s-au refugiat la rude. În Tãmãºeni însã casele sunt fãcute din materiale trainice, astfel pagubele sunt mai mici decât în Dorohoi. Tot în acea searã Siretul a inundat satele Rotunda ºi Bu¾ ruieneºti.

¾

Persoanele evacuate din Buruieneºti au fost adãpostite la parohie, la Centrul Social Caritas sau la rude. Imediat, o echipã de la Caritas Iaºi s-a mobilizat ºi a dus în Buruieneºti saltele, pãturi, apã potabilã ºi alimente, astfel ca sinistraþii sã treacã în condiþii decente aceastã perioadã pânã se vor întoarce la casele lor. Dar cum Siretul este încã mare, va mai trece destul timp pânã apele se vor retrage din anumite zone ale satului ºi oamenii sã se poatã întoarce la casele lor. În Buruieneºti situaþia nu mai este atât de gravã, aºa cum a fost în anul 2008, deoarece casele construite dupã inundaþiile de atunci au fost construite cu fundaþii înalte, unele din apropierea Siretului chiar de 2 m. Din acest motiv, apa nu a intrat în foarte multe case, iar pagubele nu sunt atât de mari ca la inundaþiile precedente. Un alt lucru pozitiv este cã oamenii au fost evacuaþi din timp ºi au salvat animalele ºi o parte din bunuri. Oamenii însã vor avea nevoie de ajutor, deoarece culturile din grãdini au fost distruse ºi pentru multe familii acestea erau singurele surse de hranã. O problemã mare în toate satele afectate este lipsa apei

Schineni

potabile. Fântânile sunt colmatate ºi oamenii nu au apã potabilã sau pentru spãlat. Vor fi puse la dispoziþie douã pompe, iar sãptãmâna viitoare o persoanã va sta cât va fi nevoie în Buruieneºti pentru a scoate apa din fântâni ºi pentru a dezinfecta apa cu tablete de clor, astfel ca sinistraþii sã aibã cât mai repede posibil apã. Împreunã cu preotul catolic din Buruieneºti, pr. Cristian Gal, vom organiza un campus cu tinerii din sat ºi vom ajuta la curãþarea caselor. Caritas va dona oamenilor produse de curãþare ºi dezinfectare a caselor, iar tinerii vor ajuta mai ales bãtrânii ºi persoanele cu handicap care nu pot face singuri faþã acestei situaþii. O echipã de la Caritas, împreunã cu preºedintele Confederaþiei Caritas România,

pr. Egidiu Condac, a plecat astãzi la Schineni, Sãuceºti ºi Siretul pentru a vedea ce nevoi au oamenii ºi astfel ne vom mobiliza sã transportãm imediat ajutoare în zonã.

9 iulie Intervenþia Caritas continuã în satele afectate de inundaþii. Apele s-au retras din toate satele afectate de inundaþii din Moldova, însã au lãsat în urmã case inundate ºi oameni care au pierdut tot ce aveau. Astfel, echipele Caritas au putut ajunge cu ajutoare ºi în satele care erau izolate. În satele Schineni ºi Siretul, din judeþul Bacãu, s-au distribuit alimente, apã ºi produse pentru curãþarea caselor. De asemenea, dupã ce oamenii s-au întors acasã, în Buruieneºti ºi Rotunda, Caritas a ¾

Buruieneºti

Dorohoi

august 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 7

Episcopia de Iaºi în parteneriat cu TVR

Buruieneºti

¾ distribuit

sinistraþilor produse pentru curãþarea caselor. Din experienþa anilor anteriori ºtim cã este esenþialã dezinfectarea ºi curãþarea caselor imediat dupã retragerea apelor. Oamenii au nevoie chiar în acel moment de detergenþi, dezinfectanþi ºi alte produse pentru curãþare. Centrul Diecezan Caritas Iaºi a intervenit încã din prima zi în Buruieneºti ºi a distribuit saltele, pãturi, apã potabilã ºi alimente. Oamenii evacuaþi au fost cazaþi la Centrul Social Caritas ºi la Parohia Catolicã din Buruieneºti unde au primit ºi mâncare caldã. Bolnavii din comunitate au fost duºi la rude. Tot în Buruieneºti Caritas a pus la dispoziþie douã pompe pentru curãþarea fântânilor colmatate. Un reprezentant Caritas, ajutat de voluntari din sat, curãþã ºi dezinfecteazã în aceste zile toate fântânile. O iniþiativã lãudabilã este campusul tinerilor organizat de Parohia din Buruieneºti în colaborare cu Centrul Diecezan Caritas Iaºi. Cei 60 de tineri din sat ajutã bãtrânii la curãþarea caselor. Este o mare dovadã de solidaritate. Tinerii din Buruieneºti au învãþat cã au ºi ei resurse pentru a ajuta acele persoane din comunitatea lor

care au mai multã nevoie de ajutor. Un campus va fi organizat ºi pentru cei 350 de copii din Buruieneºti. Angajaþii Caritas le vor explica, pe înþelesul lor, prin jocuri ºi diverse activitãþi cât de periculos este sã se joace în apele Siretului revãrsat în localitate, precum ºi importanþa igienei personale, mai ales în astfel de situaþii. Copiii vor primi produse de igienã personalã ºi dulciuri. Familiile din Buruieneºti sunt sprijinite ºi cu aparate de uscat pereþii. Echipele au distribuit deja pentru 15 familii dezumidificatoare, iar aceste aparate vor fi rânduite la toate familiile care vor avea nevoie. O echipã de psihologi ºi asistenþi sociali vor fi prezenþi de sãptãmâna viitoare în Buruieneºti ºi Rotunda pentru a oferi suport psiho-social. Ne dorim sã intervenim cât mai prompt în localitãþile afectate, pentru a aduce o razã de speranþã pentru cei care au de suferit din cauza naturii dezlãnþuite. Mulþumim tuturor celor care sprijinã eforturile noastre – atât donatori, cât ºi voluntari.

8 · LUMINA CREªTINULUI · august 2010

Mihaela Tescoschi

Având în vedere marile drame ºi suferinþe, provocate de inundaþii în multe sate din Moldova, Televiziunea Românã a iniþiat o campanie, pe timp îndelungat, pentru strângere de fonduri. În fiecare searã se prezintã un reportaj, despre realitãþile localitãþilor inundate, sub titlul „Învinge apele!”. Acesta poate fi urmãrit în direct pe TVR1 la ora 20.55 sau pe internet (arhivat) la adresa http://www.tvr.ro. Televiziunea Românã a solicitat, în acest sens, un parteneriat cu Mitropolia Moldovei ºi Bucovinei ºi cu Episcopia de Iaºi. Reprezentanþii celor douã Biserici au deschis conturi pentru ca persoanele care pot ºi doresc sã ofere un ajutor celor în suferinþã, urmând ca ulterior sã se hotãrascã, de comun acord, destinaþia sumelor colectate. În scrisoarea de rãspuns cãtre Televiziunea Românã, PS Petru Gherghel subliniazã: „Ne exprimãm nu numai avizul nostru, ci ºi bucuria noastrã pentru o astfel de iniþiativã, pentru care cerem de la Domnul, împreunã cu Înalt Preasfinþia sa mitropolitul Teofan, toatã binecuvântarea ºi dorinþa noastrã de solidaritate creºtinã... Cu dorinþe de binecuvântare ºi vii mulþumiri pentru lãudabila iniþiativã Învinge apele, în favoarea celor în suferinþã”. Conturile sunt deschise la CEC BANK Iaºi: LEI: RO26 CECE IS01 30 RON 0694905 EURO: RO62 CECE IS01 C1 EUR 0739468 USD: RO53 CECE IS01 B8 USD 0739466 Din partea Episcopiei de Iaºi, responsabili pentru acest proiect sunt pr. Cornel Cadar ºi pr. Iosif Dorcu.

Cazul crucifixului a început nu au fost decât douã bucãþi de lemn neºleL fuite, prinse împreunã, una perpendicularã pe cealaltã. Erau fãrã viaþã. Dar pentru cã l-au þinut pe Isus atârnat între cer ºi pãmânt, în timpul agoniei ºi morþii sale din Vinerea Mare, cele douã bucãþi de lemn au devenit simbolul mântuirii. Crucea: semnul iubirii lui Dumnezeu. O întâlnim pe turnurile bisericilor sau la intersecþii de drumuri. Creºtinii o aºazã în casele lor la loc de cinste. În multe þãri este prezentã în sãlile de clasã sau în instituþiile publice. Pe unii însã crucea îi deranjeazã. Vor sã nu o mai vadã, sã o scoatã din locurile în care se mai aflã. În ziua de 30 iunie, la Strasbourg, la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului (CEDO), a avut loc audienþa asupra expunerii crucifixului în locurile publice din Italia, în urma recursului guvernului italian care a contestat o sentinþã datã de ºapte judecãtori la 3 noiembrie 2009, prin care se stabilea cã expunerea crucifixului în ºcolile publice constituie o violare a principiului de libertate religioasã pentru elevi. Audienþa din faþa Marii Camere a CEDO a durat trei ore. Mai întâi, cei 17 judecãtori ai Marii Camere au ascultat argumentele reprezentantului legal al guvernului italian, apoi argumentele avocatului italiencei de origine finlandezã. Zece þãri membre ale Consiliului Europei (multe majoritar ortodoxe, care au cunoscut

regimuri totalitare în perioada comunistã), 33 de parlamentari, câteva ONG-uri ºi asociaþii au prezentat memorii în sprijinul Italiei. Între cele zece state se aflã ºi România. Celelalte sunt Rusia, Grecia, Armenia, Lituania, Malta, San Marino, Bulgaria, Monaco ºi Cipru. Opt dintre aceste þãri au fost apãrate de un jurist evreu, profesorul american Joseph Weiler, expert în drept internaþional ºi european. „Era interesant miercuri dimineaþã – descrie un comentator – sã vezi un evreu practicant, care purta pe cap kippah, apãrând crucifixul, posibilitatea de a expune crucifixul în ºcoli”. Reprezintã prezenþa crucifixului un semn de diviziune, de excludere ºi de limitare a libertãþii? Nu, a rãspuns reprezentantul guvernului italian. Crucifixul este un simbol cultural ºi naþional. Face parte din istoria Italiei, este un semn al identitãþii, fiind expresia unei tradiþii cãreia foarte mulþi îi recunosc valoarea ºi rolul catalizator în dialogul dintre persoane. Este un simbol care a modelat istoria ºi cultura þãrii. Prezenþa crucii în ºcoli ajutã la a transmite generaþiilor viitoare identitatea ºi valorile proprii. Profesorul Weiler a încadrat problema în orizontul postmodernitãþii în care, pentru a nu ajunge la intoleranþã, este necesar a concilia tradiþiile, identitãþile naþionale cu libertãþile individuale, cu minoritãþile. Poziþia pe care a adoptat-o juristul american a explicat-o

el însuºi într-un interviu dat la Radio Vatican cu puþine zile înainte de recurs: „Imperativul este de a-i învãþa pe copiii noºtri pluralitatea, toleranþa. Religiosul trebuie sã-l respecte pe cel nereligios, iar acesta trebuie sã-l respecte pe cel religios ºi acest lucru nu se face eliminând crucea de pe pereþii sãlilor de clasã”. Multe conferinþe ale episcopilor s-au pronunþat clar în sprijinul recursului, subliniind fiecare propria poziþie prin argumente solide, conform sensibilitãþii respectivelor comunitãþi. Se aºteaptã sentinþa definitivã a CEDO. Aceasta, conform practicii, va fi fãcut cunoscutã dupã ºase luni, maximum un an. Pentru creºtini, crucea rãmâne o înaltã valoare. În cruce ei citesc salvare, eliberare, sprijin în suferinþã, altruism, generozitate ºi gãsesc motive pentru a fi solidari cu ceilalþi. „Departe de mine sã mã laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Cristos”, spune sfântul apostol Pavel în Scrisoarea cãtre Galateni (6,14). Pr. Cornel Cadar

august 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 9

Buruieneºti

E bine de ºtiut

Puþin timp dedicat celorlalþi

Centre de reculegere ºi refacere în diecezã Dieceza de Iaºi are câteva case în care pot fi gãzduite grupuri de copii, tineri ºi persoane adulte, familii sau persoane particulare pentru întâlniri de formare, exerciþii spirituale, vacanþe ºi concedii. ‰ Centrul „Buna-Vestire” Slãnic-Moldova Str. Nicolae Bãlcescu, 25, 605500-Slãnic Moldova, jud. Bacãu

S

atul Buruieneºti a fost pus la încercare în anul 2008. Locuitorii sãi au trecut prin momente dificile din cauza inundaþiilor. Acum, în anul 2010, la scurt timp dupã ce fiecare ºi-a revenit, inundaþiile au lovit din nou acest sat. Locuitorii au resimþit teama, neputinþa, durerea, chiar ºi disperarea vãzând cã toatã munca depusã în timpul anului a fost în zadar. Ca urmare, tinerii ºi adolescenþii din Buruieneºti, sub îndrumarea preoþilor din parohie, ºi-au unit forþele, au format un grup numeros ºi s-au gândit sã dea o mânã de ajutor celor care au nevoie. Lãsând deoparte indiferenþa, prejudecãþile, mândria, în ziua de 7 iulie, am început campusul social care a avut ca obiectiv sensibilizarea tinerilor pentru voluntariat. La acest campus s-au înscris 70 de tineri. Pentru a înþelege cât mai bine sensul solidaritãþii, am început prin vizionarea unui film care a ilustrat foarte bine cum aratã un voluntar adevãrat. Deoarece nu putem face nimic fãrã ajutorul lui Dumnezeu ºi pentru cã avem nevoie de

sprijinul lui, am participat în aceste zile la sfânta Liturghie. De asemenea, am început ziua tot cu rugãciune ºi prin ascultarea cuvântului Domnului. Imediat dupã rugãciune, sarcinile au fost împãrþite ºi ne-am apucat de treabã. O parte din tineri au format mici echipe care au ajutat anumite persoane în vârstã, care se aflã în imposibilitatea de a se descurca singure, la activitãþile ce se desfãºoarã zi de zi într-o casã obiºnuitã. Mai concret, am adus apã, am spãlat vase, am contribuit la curãþenia din casã ºi alte sarcini de acest gen cu o dãruire care pe mulþi i-ar mira. Restul tinerilor au pornit spre sectorul cel mai afectat de inundaþii al satului ºi ºi-au petrecut câteva ore ajutând pe cei afectaþi la curãþenia din casã. În a treia zi am strâns deºeurile ce puteau deveni un focar de infecþie din locurile publice. Pentru a învãþa cât mai multe despre cum putem transmite mesajul ºi celorlalþi, au fost incluse în program ºi cateheze. Un lucru foarte bun, deoarece am discutat deschis ºi am învãþat foarte multe lucruri.

10 · LUMINA CREªTINULUI · august 2010

Casa are bucãtãrie dotatã cu frigider, aragaz ºi veselã, sufragerie cu televizor, nouã camere cu 16 paturi. Biserica catolicã este în apropiere. Persoanã de contact: sr. Simona Ceobanu, tel. 0744/190561; e-mail: sora_simona@yahoo.it. ‰ Casa de Odihnã „Sfânta Maria” Slãnic-Moldova Str. Nicolae Bãlcescu, 30, 605500-Slãnic Moldova, jud. Bacãu; tel. 0234/348371

Casa are 25 de camere cu 54 de paturi, iar la mansardã are trei camere mari din lemn pentru timp de varã (pentru copii ºi tineri). În total are 80 de locuri: 50 de locuri în camere ºi 30 de locuri la mansardã. De asemenea: bucãtãrie cu frigider, aragaz ºi veselã; televizor în sufragerie sau la cerere în camerã. Casa se aflã chiar lângã bisericã. ‰ Centrul Diecezan de Spiritualitate „Don Bosco” Pralea Com. Cãiuþi, 607103-Pralea, jud. Bacãu; tel. 0234/338910

Casa are 130 de locuri, capelã, sãli de mese ºi conferinþe, club Ana Mãdãlina ºi terasã acoperitã.

ISTORIE Figuri ilustre

Ep. Dominic Jaquet el ce avea sã devinã al doilea episcop de Iaºi s-a nãsC cut la 13 octombrie 1843, într-o familie catolicã din Grolley, localitate din Cantonul Fribourg (Elveþia). Petru-Eduard a primit sacramentul Botezului în aceeaºi zi, în biserica „Sfântul Ioan Botezãtorul” din satul natal. ªi-a început formarea culturalã la Evian ºi a continuat-o în localitatea Sfântul Mauriþiu. În perioada respectivã, parohul de Grolley, Petru Raboud, i-a insuflat tânãrului elementele fundamentale ale religiei creºtine, orientându-l spre taina Preoþiei. Dupã gimnaziu, Petru-Eduard s-a înscris la Colegiul „Sfântul Mihail” din Fribourg, terminând studiile cu nota maximã. În anul 1862 a intrat la Seminarul diecezan din Fribourg, unde, timp de patru ani, a urmat cursurile de formare pentru a deveni preot. Imediat dupã sfinþirea preoþeascã (22 iulie 1866), a fost trimis ca vicar la Parohia La Chaux-de-Fonds (Cantonul Neuchâtel). La 11 octombrie 1867, Petru Eduard Jaquet a fost desemnat paroh în Cerneux-Pequinot, un sat în care majoritatea locuitorilor erau protestanþi. Pe parcursul celor trei ani de pãstorire ca paroh, Jaquet a cãutat sã se apropie nu doar de propria comunitate, ci ºi de personalitãþile timpului. În anul 1870, Jaquet a devenit profesor la Colegiul „Sfântul Mihail” din Fribourg, unde a reuºit sã cultive în rândul

elevilor sãi dragostea pentru culturã ºi religie, precum ºi interesul pentru ºtiinþã. În anul 1882, Petru-Eduard Jaquet a renunþat la catedra de profesor de la Colegiul „Sfântul Mihail” pentru a deveni cãlugãr franciscan. Comunitatea fraþilor din Fribourg l-a primit cu mare bucurie în mãnãstire, unde, dupã un an de noviciat, a fãcut profesiunea la 22 august 1883, devenind fratele Dominic. La puþin timp dupã profesiunea solemnã, Dominic Jaquet a plecat la Würzburg pentru a-ºi aprofunda cunoºtinþele de limbã germanã. Dupã doi ani de studii, s-a reîntors la Colegiul „Sfântul Mihail”, unde ºi-a reluat activitatea de profesor. În anul 1889, dupã ce a fost numit secretar ºi asistent provincial, i s-a propus sã fie profesor la Universitatea din Fribourg, înfiinþatã în acelaºi an; aici a predat cursurile de literaturã creºtinã ºi de limba latinã (1889-1895). În anul 1891, Dominic Jaquet a fost ales guardian al mãnãstirii sale, pãstrând aceastã funcþie pânã la numirea sa ca episcop de Iaºi, în anul 1895. Mons. Jaquet a renunþat la funcþia de episcop de Iaºi în anul 1903, plecând din Moldova în ultima zi a lunii iulie. Spre sfârºitul lunii septembrie 1903, Mons. Jaquet se afla în mãnãstirea franciscanilor din Fribourg. La 9 octombrie 1903, Consiliul de Stat din Fribourg l-a numit profesor de literaturã

creºtinã la Universitatea din Fribourg, pentru zece ani. A doua perioadã de predare la Universitatea din Fribourg a lui Dominic Jaquet a fost mai scurtã decât prima. Într-adevãr, începând cu 12 octombrie 1907, Mons. Jaquet s-a stabilit în casa franciscanilor, pe Strada Sfântul Teodor din Roma. Aici a predat istoria Bisericii ºi greaca biblicã în facultatea ordinului pânã la finalul anului 1924. La Roma, Dominic Jaquet l-a avut ca student pe Maximilian Kolbe, care, în acea perioadã, urma studiile teologice la Facultatea „Sfântul Bonaventura”. În timpul ºederii la Roma, Mons. Dominic Jaquet, a fost ºi postulator general al ordinului franciscan pentru cauzele sfinþilor. În iunie 1925 s-a întors definitiv în Fribourg, în aceeaºi mãnãstire în care fãcuse profesiunea. A trecut la cele veºnice în dimineaþa zilei de 3 februarie 1931; al doilea episcop de Iaºi a murit la 88 de ani, dupã ce a lucrat ca preot timp de 65 de ani, iar ca episcop, 36 de ani; funeraliile au avut loc în biserica mãnãstirii franciscanilor din Fribourg, la 6 februarie. Pr. Fabian Doboº

august 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 11

MESAJUL SFINÞILOR Episcopul Anton Durcovici

În drum spre beatificare ongregaþia pentru Cauzele Sfinþilor a deschis la VaC tican, în ziua de 8 februarie, dosarul de beatificare a episcopului Anton Durcovici (1888-1951), fost episcop de Iaºi. A fost un moment mult aºteptat de credincioºii români ºi în acelaºi timp un pas mai departe în recunoaºterea eroicitãþii martiriului pãstorului nostru, mort în închisorile comuniste. Dupã verificarea documentelor ajunse la Roma, de cãtre comisia respectivei congregaþii, postulatorul cauzei, printr-o scrisoare adresatã subsecretarului Congregaþiei pentru Cauzele Sfinþilor, a cerut sã se pronunþe asupra validitãþii procesului diecezan. La congresul din luna iunie, comisia a declarat validã faza diecezanã a procesului de beatificare a

episcopului nostru, fiind respectate toate normele dreptului canonic. În luna septembrie, când congregaþia îºi va relua activitatea, acelaºi postulator va cere printr-o scrisoare adresatã prefectului congregaþiei sã numeascã un relator pentru cauza în curs, fiind în acelaºi timp propus ºi un colaborator extern care va lucra efectiv la respectiva cauzã. Cu relatorul numit se va colabora pentru întocmirea aºa-zisei Positio super martyrio, o lucrare convingãtoare, menitã sã punã în luminã viaþa (o biografie bine documentatã), activitatea (aºa cum reiese din lucrãrile scrise ºi de la martorii ascultaþi) ºi mai ales martiriul suferit din iubire pentru Cristos. În ceea ce priveºte martiriul episcopului Durcovici, conform

Scurtã istorie

Pentru perioada Bisericii apostolice ºi a primelor ºase secole, declararea unui sfânt se realiza din partea întregii Biserici, constituitã în mod ierarhic (vox populi, episcopul ºi/sau papa) prin respectarea celor trei momente: inventio, elevatio ºi traslatio (descoperirea rãmãºiþelor, scoaterea lor din mormânt ºi aºezarea lor cu multã atenþie într-un loc de cinste). Din secolul al VI-lea pânã la sfârºitul anului 993 se vorbeºte doar despre canonizãrile episcopale. Este perioada în care episcopul declara eroicitatea virtuþilor sau martiriul cuiva pentru propria diecezã. Între anii 993 ºi 1234 se poate constata coexistenþa celor douã forme de canonizare: episcopalã ºi papalã. Din anul 1234 pânã în anul 1588 au fost doar canonizãrile papale. La 22 ianuarie 1588, papa Sixt al V-lea, prin constituþia apostolicã Immensa aeterni Dei, va înfiinþa un organism instituþional permanent ºi specializat în tratarea cauzelor sfinþilor ºi a celor privitoare la relicve ce va purta numele de Sfânta Congregaþie a Riturilor. Acum apar ºi diferitele oficii încredinþate: cardinali, secretari, subsecretari, promotorul credinþei, notar ºi cancelar, consultori prelaþi ºi teologi, avocaþi ºi procurori, relatori ºi medici. Dacã pânã în secolul al XV-lea se vorbea doar de canonizãri, începând cu papa Sixt al IV-lea (1483) servitorii lui Dumnezeu erau numiþi mai întâi fericiþi ºi apoi sfinþi. De la 8 mai 1969, prin constituþia apostolicã Sacra Rituum Congregatio, papa Paul al VI-lea va schimba numele Congregaþiei Riturilor în Congregaþia pentru Cauzele Sfinþilor. Pentru toatã Biserica Catolicã puterea de a declara pe cineva drept fericit sau sfânt aparþine doar Sfântului Pãrinte. 12 · LUMINA CREªTINULUI · august 2010

procedurilor canonice, trebuie sã se verifice douã aspecte: material (moarte sigurã ºi violentã) ºi formal (moarte provocatã in odium fidei ºi suportatã în mod voluntar din iubire ºi dupã exemplul dat de Cristos). Aceastã lucrare va fi supusã într-un prim moment analizei comisiei istoricilor. Dacã va trece cu bine, va fi analizatã apoi de comisia teologilor, în numãr de nouã, dintre care douã treimi vor trebui sã dea votul pozitiv pentru ca lucrarea sã meargã mai departe. Dacã se va trece ºi de acest examen, Positio va intra în analiza consiliului cardinalilor ºi al episcopilor. Dupã votul favorabil dat de aceastã comisie, prefectul congregaþiei, printr-o scrisoare, va cere Sfântului Pãrinte sã se pronunþe asupra respectivei cauze. De ce un proces atât de lung? În primul rând pentru volumul de muncã cerut de aceastã lucrare Positio, care trebuie sã fie destul de precisã, documentatã ºi convingãtoare. În al doilea rând pentru timpul de aºteptare ce trebuie respectat. În prezent se aflã pe rol peste 2.500 de cauze. Nu trebuie neglijat faptul cã respectiva lucrare trebuie sã fie analizatã de atâtea comisii ale congregaþiei. Pr. Isidor Iacovici

ANUL SFINTEI PREOÞII - ecouri

Preoþia, …ºi totuºi preþuitã onform unui studiu fãcut de o societate de statisticã C a Universitãþii din Chicago rezultã cã preoþia sau membrii clerului constituie categoria „profesionalã” cea mai fericitã ºi gratificatã în SUA. Cercetãtorii se aºteptau ca profesiile cele mai apreciate de oameni sã fie acelea care te fac faimos ºi acelea care sunt foarte bine plãtite. În schimb, în ciuda salariilor modeste, cei mai bine cotaþi ºi realizaþi sunt consideraþi preoþii. La întrebarea de ce aceastã preferinþã faþã de apostolii de astãzi, acelaºi studiu explicã faptul cã societatea îi considerã fericiþi ºi realizaþi pe aceia care au ales sã se dedice slujirii altora ºi ºi-au fãcut din aceasta un sens al vieþii lor. Da, preoþia mai este totuºi preþuitã, chiar ºi în îndepãrtata Americã! Bineînþeles cã au existat ºi vor exista mereu ºi pãreri contrare cu privire la preoþie…! De câte ori nu a fost atacatã ºi pusã la zid! De câte ori nu a fost discreditatã ºi mânjitã imaginea preotului! Este meritul poporului credincios care a ºtiut sã descopere ºi sã aprecieze de-a lungul secolelor figuri impresionante de miniºtri sacri care nu doar prin cuvinte, ci prin fapte concrete au salvat societatea din atâtea crize în diferite zone ale lumii. De-a lungul celor douã mii de ani de creºtinism, milioane de preoþi au semãnat adevãr ºi har, iubire ºi mântuire în ogorul bunului Dumnezeu. Sunt nume celebre care au lãsat în urma

lor zeci de mii de ucenici care continuã ºi astãzi sã punã în viaþã carisma lãsatã lor de Dumnezeu. Dar, printre aceºti preoþi sfinþi, se ascund ºi atâþia anonimi care au îndurat chinurile închisorilor în timpul persecuþiilor ºi, prin al cãror martiriu, Biserica de astãzi se bucurã de prosperitate ºi pace. Dacã cineva susþine cu încãpãþânare cã preotul nu foloseºte la nimic, sã ne amintim ºi de contribuþia pe care preoþia a avut-o la dezvoltarea ºtiinþei ºi a tehnicii. Dacã nu se ºtia, un cardinal ºi un episcop au descoperit noul sistem astronomic al lumii; un abate a inventat primul sistem de comunicare de la distanþã, care a stat la baza dezvoltãrii telefoniei; unui preot i se datoreazã invenþia lanternei magice; doi preoþi au construit primele telescoape astronomice, lentilele ºi ochelarii; de un frate cãlugãr au fost inventate ºi notele muzicale, tot de un cãlugãr se leagã ºi descoperirea motorului cu gaz…. Lista poate continua cu multe alte nume celebre menþionate de dicþionarele din diferite domenii, fãrã sã lãsãm deoparte numeroasele genii din domeniul literaturii ºi al muzicii. Dar, o ºtim bine, nu pentru aceste descoperiri este preþuitã preoþia. Preotul rãmâne prietenul lui Cristos, cel care pãstreazã ºi împarte Euharistia. El este omul rugãciunii ºi reprezentantul lui Cristos printre oameni. Mâinile sale aduc binecuvântarea lui Dumnezeu. Asupra celor sãraci, bolnavi, asupra celor pãcãtoºi

Iaºi, 11 iunie 2010

ºi asupra celor mici, preotul împarte binecuvântarea Creatorului. În momentele de teamã, de dificultate, în momente de speranþã, binecuvântarea lui Dumnezeu aduce o razã de soare… prin mâinile preotului care binecuvânteazã. Poate ºi pentru aceste motive preotul mai este preþuit! Chiar dacã puþini ºtiu sã-l iubeascã ºi mulþi îl privesc cu indiferenþã, el este prezent în viaþa tuturor: de la Botez la moarte ne însoþeºte cu fidelitate ºi în tãcere. De aceea, Ioan Paul al II-lea ne recomanda: „Iubiþi-i pe preoþii voºtri! Stimaþi-i, ascultaþi-i ºi urmaþi-i! Rugaþi-vã în fiecare zi pentru ei. Nu-i lãsaþi singuri nici la altar, nici în viaþa de fiecare zi! ªi nu încetaþi de a vã ruga pentru chemãri la sfânta Preoþie ºi pentru statornicie în viaþa consacratã. Dar, mai presus de toate, creaþi în familiile voastre o atmosferã propice pentru înflorirea de noi vocaþii. Iar voi, dragi pãrinþi, fiþi generoºi sã corespundeþi planului pe care Dumnezeu îl are cu fiii voºtri”. Pr. Eduard Coºa

august 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 13

PENTRU FAMILII

Când privirea se îndreaptã spre cer... ând am întâlnit-o pentru prima datã pe ea, ceva m-a C atras inexplicabil. Ulterior avea sã-mi spunã cã a fascinat-o modul meu de a vorbi „în colþul gurii”. Eu îl consideram un defect, ea însã l-a considerat altfel. Am înþeles de atunci cã nu conteazã cum arãþi cu adevãrat, ci conteazã cum te percep ceilalþi, iar ceilalþi te percep în funcþie de cât ºi cum te iubesc, aºa cum, în funcþie de cât ºi cum iubim, la rândul nostru, îi percepem pe ceilalþi. În fond iubirea este reciprocã; dacã iubeºti eºti iubit! Aºa a început proiectul iubirii noastre. Când totul în jur pãrea cã este în crizã noi am hotãrât sã ne cãsãtorim. „Un mare act de curaj!”, aºa cum aveau sã ne spunã mulþi dintre prietenii noºtri. Am hotãrât însã sã pornim amândoi pe acelaºi drum fãrã sã ºtim neapãrat cum va arãta el ºi ce surprize ne va face. Într-un act de totalã sinceritate i-am povestit viitoarei mele soþii cum a decurs viaþa mea pânã în acel moment, iar ea, vãdit emoþionatã ºi satisfãcutã, m-a îmbrãþiºat ºi mi-a spus: „Gândim la fel! Tu eºti darul lui Dumnezeu pentru mine!”. De atunci am învãþat cã acesta este secretul unei cãsãtorii fericite: a fi dar unul pentru altul. În acelaºi timp am acceptat ºi proiectul pe care Dumnezeu avea sã-l aibã cu noi, evident, unul necunoscut, dar în care ne-am încrezut uneori orbeºte. Iar viaþa avea sã poarte cu sine surprizele ei... Prima surprizã ºi poate cea mai mare avea sã fie vestea naºterii primului nostru copil.

A urmat apoi a doua mare surprizã; am fost nevoiþi sã pãrãsim casa în care stãteam cu chirie exact în timpul iernii. Proprietarul a motivat cã îi pare rãu, dar trebuie sã-i primeascã pe niºte nepoþi, ceea ce nu s-a întâmplat întocmai. ªi când totul pãrea cã e împotriva noastrã, pentru ca paharul sã fie plin, a mai venit o surprizã, într-un accident mi-am rupt un picior. În tot acest timp continuam sã vãd unde ºi care este voinþa lui Dumnezeu cu noi. Eram curios sã vãd pânã unde vrea sã ne poarte. Dupã plecarea din casa închiriatã ne-am mutat la mama soþiei mele. Acolo mi s-a întâmplat accidentul cu piciorul. Suferinþa însã avea sã mai dureze puþin. O mãtuºã de-a mamei ei, vãzând încercarea prin care treceam, fiind singurã, ne-a propus ca în schimbul îngrijirii ei la bãtrâneþe sã ne lase casa. Era vestea cea mai bunã pe care în acel moment ne-am fi dorit s-o auzim. În scurt timp, soþia a nãscut o fetiþã superbã, iar eu, dupã ce

14 · LUMINA CREªTINULUI · august 2010

s-a vindecat piciorul, am putut sã reiau munca de fiecare zi. Curând, soþia avea sã descopere bucuria de a fi mamã, iar eu mândria de a fi tatã. Acum aveam împreunã o fetiþã, aveam ºi o casã asiguratã, mai rãmânea doar sã rememorãm încercãrile prin care trecusem, atitudinea pe care o avusesem faþã de ele, sã le vedem din perspectiva planului pe care Dumnezeu îl avea cu noi, sã ni le asumãm ºi sã creºtem ºi mai mult în credinþã, în speranþã ºi iubire. Împreunã am recunoscut cã ultimele încercãri ne-au fãcut sã privim „în pãmânt”, în timp ce trebuia sã privim „spre cer”, de acolo de unde am primit fetiþa ca dar, casa ca dar, pe mãtuºa noastrã ca dar ºi de ce nu, consolidarea iubirii ºi gândirii noastre comune, tot ca dar. Totul a devenit deodatã dar, iar noi, acceptându-l ca atare, am convenit ca la rândul nostru sã fim dar unul pentru altul, pentru ceilalþi ºi pentru Dumnezeu. De altfel, aºa ne considera ºi el! (Marius) Paginã realizatã de pr. Felician Tiba

PENTRU COPII Istorioarã moralã de pr. Iosif Spillmann S.J. Traducerea de Bronislav Falewski

Prizonierul corsarului (continuare din numãrul trecut)

Ahmed avea de gând sã deprindã pe bãiat încetul cu încetul cu o viaþã mai bunã pentru ca astfel sã-l poatã aduce mai repede la apostazie. Hares aducea deseori câte o sticlã de sorbet ºi lãsa pe ºcolarul sãu sã guste bãutura dulce ºi, când observa cã-i place bãiatului, îi dãdea ºi bãuturi alcoolice, cu toate cã era oprit de Coran. În modul acesta s-a întâmplat cã Francisc ºi-a neglijat în mai multe rânduri rugãciunea de searã. Dacã n-ar fi vegheat îngerul lui pãzitor atât de bine, atunci el n-ar fi putut sã reziste pericolelor care deveneau din ce în ce mai mari. Într-o searã, când copilul a sãrutat din nou medalia înainte de culcare, ºi-a adus aminte cã rugãciunile ºi le fãcuse cu mare neglijenþã; ºi-a reamintit ºi de cuvintele pe care i le-a spus cucernicul prieten, pr. Isidor: „Scumpul meu copil, iubeºte pe Dumnezeu ºi

pe preasfânta Fecioarã ºi nu-þi uita rugãciunile”. Cu aceastã ocazie ºi-a propus sã nu mai guste din bãutura ameþitoare.

11. Pr. Ludovic ºi fr. Francisc În scurt timp, pr. Ludovic Guerin, cãci aºa se numea preotul francez, s-a întors din cãlãtorie fãrã nici un rezultat. Fr. Francisc i-a ieºit în întâmpinare, dar a observat îndatã din privirile triste cã aduce o veste rea. Dupã cina pe care au luat-o în comun, l-a rugat pe preot sã-i istoriseascã întreaga întâmplare. – Vedeþi, fr. Francisc, – a început pr. Ludovic – mai sunt încã oameni foarte rãi pe pãmânt; mai rãi decât ar crede omul. Eu sunt de pãrere cã, dacã nu ne ajutã bunul Dumnezeu, noi niciodatã nu vom putea aduce pe bãiat înapoi la pãrinþii lui. Am cãlãtorit vreo ºapte-opt zile prin pustiul tropical ºi am ajuns astfel la moºia faimosului

pirat Ahmed. Credeþi-mã, frate, dacã n-ar fi fost o operã creºtineascã, mi-ar fi pãrut rãu cã am pãrãsit Tunisul, cãci cu corsarul nu este de glumit. M-am lãsat în seama bunului Dumnezeu ºi a preasfintei Fecioare ca sã ies sãnãtos împreunã cu bãiatul din acest cuib. – Îmi pot închipui, da îmi pot închipui, l-a întrerupt fr. Francisc, eu m-am ºi rugat deja câte un rozariu pentru reuºita întreprinderii voastre periculoase. – M-am dus, aºadar, la conducãtorul grupului nostru ºi l-am întrebat: „Salem, Habib; tu ºtii sã citeºti?”. „Da domnule, a mormãit bãtrânul turc”. Apoi, am scos din buzunar scrisoarea consulului nostru ºi firmanul Deyului ºi le-am þinut înaintea ochilor lui. „Vezi tu, Habib, – i-am spus – poþi câºtiga 100 de piaºtri”. Sã fi vãzut pe turc ce ochi a fãcut. „Aºadar, – am continuat eu – 100 de piaºtri pentru un mic serviciu. Pe oazã este un bãiat, pe care trebuie sã-l avem”. „Mort sau viu, stãpâne?” „Sigur cã viu; dacã este mort nu primeºti nimic”. „Bine, atunci o sã-l ai viu”. Abia am ajuns în oazã cã turcul s-a ºi pus pe muncã. Îndatã ce l-a zãrit pe administrator, a strigat: „Hei, Zaki, în numele puternicului Dey, dã-ni-l pe bãiat, care este ascuns aici de stãpânul tãu”. „Oho – a râs renegatul – te pricepi sã porunceºti, totuºi înainte trebuie sã-mi arãþi firmanul, altfel nu te pot servi”. La aºa ceva nu se aºteptase Habib; la început a rãmas nedumerit, dar apoi mi-a fãcut semn sã mã apropii. Deoarece am auzit destul de bine convorbirea, am scos imediat documentul ºi i l-am arãtat administratorului. Acum frate, într-adevãr nu pot spune, care dintre noi s-a speriat mai mult, ¾

august 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 15

Aºa rãspund copiii despre chipul lui Isus ‰ „Mã-ntreb mereu oare cum arãta Isus înainte de a lua chip de om? Eu cred cã el era o luminã care învãluia totul ºi rãspândea în jur fericire ºi iubire. Ca oamenii sã-ºi dea seama de unde vine aceastã luminã, Tatãl ceresc l-a trimis pe pãmânt, dându-i chip ca al nostru, ca sã-l vedem ºi sã credem în el” (Valentina, 12 ani). ‰ „Chipul adevãrat al lui Isus, numai Dumnezeu Tatãl din cer îl ºtie. Nici un pictor sau sculptor nu au aflat cum arãta. Dar eu sunt sigurã cã acest chip este aºa cum l-am desenat în inima noastrã: un chip bun, blând,

smerit, cu privirea seninã ºi cu surâsul pe buze” (Marta, 11 ani). ‰ „Eu caut chipul lui Isus peste tot: în chipul mamei care mã iubeºte, în cel al tatãlui care mã protejeazã de rãu, în chipul bunicilor, al prietenilor, al oricãrei fiinþe dragi. Îl caut pe bolta cereascã, în naturã, în apa limpede a izvorului. Iar la sfârºit îl caut în inima mea ºi ºtiu cã el este mereu acolo ºi mã aºteaptã” (Luminiþa, 13 ani). ‰ „Chipul lui Isus se oglindeºte pe chipul fiecãrui om bun ºi smerit, care face numai fapte bune, care iubeºte ºi iartã” (Francesca, 11 ani).

¾ el sau eu. Imediat, la prima ve-

de prisos. Dupã ce s-a adus la îndeplinire pedeapsa, turcul a cerut din nou sã scoatã copilul. Voia sã reînceapã cu pedeapsa, când îmi reuºi sã-l înduplec pe renegat, care se vãita, ºi pe oamenii acestuia, sã lase a se cãuta prin toate colþurile casei. M-am aºezat lângã cel pedepsit ºi l-am rugat fierbinte sã-mi spunã ce ºtie despre bãiat. Degeaba i-am promis aur pânã la suma de 300 de þechini; el a rãmas la afirmaþia cã Francisc nu este în pustiu. Stãpânul sãu l-a luat chiar el în persoanã; e foarte probabil cã l-a vândut de mult. Acum am încercat sã vorbesc acestui nenorocit renegat despre sfânta noastrã religie, ºi l-am rugat sã fugã cu noi acum, când mila lui Dumnezeu îi dã ocazie atât de favorabilã. Sã-l fi vãzut pe acest nefericit om cum spumega. Totuºi având în vedere

dere am recunoscut în Zaki pe renegat. Lui personal nu-i era tocmai plãcut sã se întâlneascã cu un francez. Nu a durat însã mult timp, ºi acela îºi veni în fire de la teama avutã ºi a tãgãduit cu impertinenþã cã bãiatul s-ar afla pe moºie. Tocmai acesta era lucrul de care mã temeam cel mai mult. Cu siguranþã, prizonierul era atât de bine ascuns, încât chiar o percheziþie amãnunþitã n-ar fi adus la un rezultat favorabil. Habib, din partea lui, nu pãrea satisfãcut de cum decurgeau lucrurile; el voia sã-ºi asigure câºtigul de 100 de piaºtri. Fãrã multã vorbã a dat ordin oamenilor sãi de a numãra încãpãþânatului administrator 500 de lovituri la talpã. Aici nu ajuta nici strigãtul ºi nici împotrivirea; chiar ºi rugãminþile mele erau

16 · LUMINA CREªTINULUI · august 2010

‰ „Pãrinþii mei spun cã fiecare

dintre noi avem câte ceva din chipul lui Isus, deoarece pe toþi ne-a creat acelaºi Dumnezeu ºi toþi avem acelaºi Tatã în cer. Isus este fratele nostru mai mare, deci are un chip asemenea nouã, doar cã el are numai calitãþi, iar noi mai avem ºi defecte” (Gabriel, 12 ani). Prelucrare de Mariana Ghergu

datoria mea pentru oiþa pierdutã, nu m-am oprit la atâta. De aceea i-am adus aminte de zilele vesele din tinereþe ºi cã a avut o mamã evlavioasã; nu am mers mai departe. „Eu sunt condamnat, sunt blestemat – a strigat el – eu mi-am ucis mama”. Tocmai în acea clipã s-a întors din casã Habib împreunã cu oamenii sãi. Furioºi scânteiau ochii turcului, când se apropie de renegat ameninþând cu pumnii. „Nemernicule, – a strigat el – cu mâinile astea te rup în bucãþi, dacã nu mãrturiseºti”. Tremurând de fricã, Zaki s-a ascuns în spatele meu. Cu siguranþã, furiosul funcþionar i-ar fi fãcut vreun rãu, dacã nu i-aº fi arãtat eu cu mare greutate cã bãiatul nu se mai afla aici, ci în Tunis, unde îºi mai poate câºtiga suta de piaºtri. (va urma)

PENTRU TINERI

Timpul ºi apelul lui Dumnezeu Fugit ireparabile tempus! (uºor de tradus, nu?) Lunile iunie, iulie ºi august au o valoare deosebitã în viaþa tinerilor. Aceastã valoare poate sã fie perceputã intens sau ignoratã. Iunie înseamnã pentru elevi sfârºitul anului ºcolar ºi începutul timpului magic: vacanþa! Iulie ºi august înseamnã pentru cei mai mulþi odihnã, distracþie, excursii. Sunt însã destui tineri care ºtiu cã timpul este un dar al lui Dumnezeu ce nu trebuie irosit, ci este ocazie de creºtere ºi disponibilitate faþã de alþii. Astfel, activitãþile lor estivale devin momente forte de credinþã ºi de formare, de slujire ºi de angajare, de bucurie dãruitã ºi primitã. Aºadar, chiar dacã noi uneori suntem mai puþin „vii”, timpul nu este niciodatã mort. De-a lungul timpului, infinite apeluri ale lui Dumnezeu Biblia ne prezintã minunata istorie a iubirii lui Dumnezeu adresatã tuturor persoanelor. Primii oameni, patriarhii, poporul ales, profeþii… toþi sunt prezenþi în agenda lui Dumnezeu. Un numãr infinit în infinita agendã a lui Dumnezeu. Acestora Dumnezeu le trimite permanent apeluri sau mesaje pentru a le aminti cã timpul este încãrcat de iubirea sa. În Isus Cristos, timpul atinge plinãtatea iubirii aºa cum el însuºi afirmã: „S-a împlinit timpul ºi împãrãþia lui Dumnezeu este aproape!”. Dumnezeu continuã sã trimitã mesaje din ce în ce mai clare cã timpul nu este

doar o succesiune de minute, ci este un timp al mântuirii, un timp al intervenþiilor sale ºi al drumului omului cãtre el! Marii sfinþi au înþeles din plin acest lucru! Dumnezeu cunoaºte numãrul tãu pe de rost! Ar putea sã te surprindã, dar este chiar aºa! Dumnezeu cunoaºte pe de rost numãrul tãu: ºtie cine eºti, ce gândeºti, ce calitãþi ºi defecte ai. Nu ezitã niciodatã sã te contacteze ºi sã îþi spunã cã poþi sã faci multe în numele lui ºi pentru binele atâtor oameni. Continuã sã îþi aminteascã faptul cã valorezi mult pentru el ºi cã investeºte enorm în tine. Chiar dacã uneori vei simþi cã apelurile sale te vor deranja nu ezita sã îi rãspunzi; el îþi poate oferi ca bonus minute (ore, zile, ani) gratuite de bucurie ºi de mulþumire. Numãrul tãu sunã tot timpul ocupat? Ce te-ai face dacã din cauza unei convorbiri banale ai pierde un apel de la o persoanã foarte dragã sau foarte importantã? S-a întâmplat acest lucru cu tânãrul din Evanghelie, care l-a întrebat pe Cristos ce trebuie sã facã pentru a dobândi viaþa veºnicã. Cristos i-a cerut sã vândã tot ce are ºi sã dea sãracilor, iar apoi sã îl urmeze. Tânãrul a plecat trist deoarece nu a reuºit sã rãspundã acestei chemãri a lui Cristos. Timpul sãu era încãrcat cu multe alte lucruri, care însã nu îi dãdeau mulþumire ºi fericire, ci dimpotrivã îl îndepãrtau de Dumnezeu.

Numãrul lui Dumnezeu este numãrul tãu favorit? Dacã în agenda ta numãrul lui Dumnezeu este un numãr favorit, toate convorbirile tale cu el vor trece dincolo de timp ºi spaþiu. Nu va trebui sã te temi cã minutele se vor termina, cã nu vei mai avea credit, cã va expira contractul. El va rãspunde mereu la apelurile tale, vei simþi cã te însoþeºte mereu ºi cã umple de bucurie ºi de pace fiecare minut al vieþii tale. Astfel, timpul tãu se va transforma într-un timp al rugãciunii (vei avea legãturã directã cu Dumnezeu), într-un timp al dãruirii (nu îþi va fi greu sã transferi credit altora), într-un timp al împlinirii (minutele primite nu se vor epuiza niciodatã)! Meritã sã vorbeºti celor de lângã tine despre prietenia ta cu Dumnezeu! Îndeamnã-i ºi pe ei sã nu respingã apelurile lui. Vei fi mulþumit cã nu ai pierdut timpul în zadar ºi cã i-ai ajutat ºi pe alþii sã rãspundã din timp apelului lui Dumnezeu! Pr. Felix Roca

august 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 17

‰ Care sunt impresiile legate

Impresii din Kenya

Am învãþat sã preþuiesc viaþa, sãnãtatea ºi credinþa În urmã cu doi ani (octombrie 2008), trei tineri au plecat în misiune, în Kenya. Alina Cojan ºi Adrian Cimpoeºu din Valea Seacã s-au reîntors acasã. Gilberta Hobincu (Huºi „Sfântul Anton”) urmeazã sã se întoarcã în toamnã. Alina a împãrtãºit câteva impresii la Radio Iaºi duminicã, 18 iulie, la emisiunea „Pelerinaj” realizatã de Bogdan Neculau. ‰ Ce-ai fãcut mai exact acolo?

Am avut responsabilitatea de a lucra în dispensarul misiunii catolice din Maikona unde am plecat împreunã cu alþi doi tineri, Gilberta ºi Adrian. Dispensarul se ocupã de foarte mulþi oameni ºi am lucrat împreunã cu o asistentã medicalã localã ºi un farmacist. Din pãcate nu a fost ºi un medic. Aceastã lipsã a schimbat mult din stilul de muncã al asistenþilor medicali. Responsabilitãþile erau mult mai mari, iar

disponibilitatea noastrã trebuia sã fie de 24 de ore din 24 de ore pentru toþi cei care veneau la dispensar. Pe lângã pacienþii de fiecare zi aveam urgenþe ºi noaptea. Lunar ºi trimestrial se mergea la nomazi, la cei care nu au un loc stabil, cu clinica mobilã. Pe lângã munca la dispensar încercam sã gãsim timp ºi pentru grupurile de copii ºi de tineri, din dorinþa de a avea activitãþi de formare sau activitãþi creative. ‰ Ce te-a determinat sã mergi acolo, spuneai cã a fost o decizie personalã? Ce m-a determinat sã plec? Harul aº zice eu ºi nu m-am blocat niciodatã la detalii. Faptul cã am plecat din mijlocul celor care mã protejau acasã ºi mã iubeau ºi m-am aruncat în mâinile Domnului nu a fost decât spre creºterea mea ºi nu regret pentru nimic în lume decizia de a pleca doi ani în misiune.

18 · LUMINA CREªTINULUI · august 2010

de experienþa ta în Kenya? Ar fi foarte multe impresii, deoarece când ajungi acolo te laºi impresionat de tot ce-þi vãd ochii. Cea mai puternicã impresie mi-a lãsat-o seninãtatea ºi bucuria oamenilor, seninãtatea care se citeºte pe feþele lor, deºi au o viaþã destul de dificilã. Sunt foarte ospitalieri ºi deschiºi faþã de ceilalþi, faþã de noi care am venit în mijlocul lor. În acelaºi timp sunt deschiºi faþã de primirea cuvântului lui Dumnezeu. Cred cã noi am plecat de aici puþin subestimându-i ºi ne-au surprins de ce talente am descoperit acolo ºi cât de inteligenþi sunt. Este mereu nevoie de cineva care sã-i încurajeze în educaþia ºi promovarea talentelor. ‰ Ai sfãtui pe alþi tineri sã meargã în astfel de misiuni? Cu siguranþã, deºi au fost momente grele. Am revenit acasã cu o experienþã deosebitã, o experienþã în care am învãþat sã preþuiesc viaþa, sãnãtatea, darul de avea credinþã ºi de a fi cunoscut pe Dumnezeu în cei mai simpli ºi sãraci. Le doresc tuturor sã facã acest pas, sã fie îndrãzneþi, disponibili, sã facã bine oricând ºi oriunde. Chiar ºi aici acasã sunt atâtea ocazii pe care Domnul ni le oferã pentru a-i ajuta pe ceilalþi. Sã aibã curaj ºi încredere în Domnul pentru cã el ºtie unde ne trimite ºi ne conduce paºii în orice decizie am lua. ‰ Când vei pleca din nou în Kenya? M-am întors acasã sã-mi continui studiile ºi probabil dupã ce voi termina îmi propun sã mã reîntorc printre cei dragi din Kenya. ‰ Mulþumim pentru ceea ce ne-ai împãrtãºit.

Luminã ºi viaþã pentru Europa Strãmutare Tablete spirituale

Un grup de ºase tineri din AC, coordonat de pr. Iulian Kropp ºi pr. Felix Roca, au participat, în perioada 18-22 iunie, la întâlnirea tinerilor cu tema „Luminã ºi viaþã pentru Europa” desfãºuratã la Rybnik (Polonia). Au fost prezenþi tineri din 13 þãri europene.

rogramul s-a deschis vineri, 18 iunie, cu sfânta Liturghie P celebratã în biserica „Sfânta Tereza a Pruncului Isus” din Chwalovice, Rybnik, dupã care, într-un cadru festiv, s-au prezentat þãrile participante ºi reprezentanþii lor. A doua zi a fost ziua istoriei ºi a culturii. De dimineaþã am pornit spre Auschwitz, am vizitat lagãrele de concentrare ºi exterminare, am meditat asupra cruzimii omului, a suferinþei, dar ºi a iubirii faþã de aproapele, amintindu-ne de jertfa pãrintelui Maximilian Maria Kolbe. Duminicã, 20 iunie, ziua spiritualitãþii, am participat la sfânta Liturghie celebratã în biserica „Sfânta Treime” din Parohia Popielowa, înãlþând cântãri în limba românã, mulþumindu-i lui Dumnezeu ºi cerând binecuvântarea sa. Dupã-amiaza am plecat spre Cracovia, am vizitat Sanctuarul Divinei Îndurãri, castelul Wawel ºi centrul oraºului. În ziua urmãtoare, 21 iunie, în sanctuarul „Jasna Gora” din

Czestochowa, ne-am unit în rugãciune înaintea icoanei miraculoase a Maicii Domnului. Dupã-amiaza ne-am reîntors în Rybnik pentru a participa la programul cultural desfãºurat pentru noi, tinerii Europei întruniþi la Rybnik. În ultima zi am vizitat ºcoala generalã din Popielowa, localitatea care a gãzduit delegaþia românã, am asistat la programul pregãtit de elevi în onoarea noastrã, dupã care i-am animat pe copii prin jocuri ºi dansuri populare româneºti. Dupã-amiazã am participat la sfânta Liturghie prezidatã în bazilica „Sfântul Anton” din Rybnik de cãtre PS Damian Zimon. Dupã Liturghie a avut loc marºul pentru Isus, purtând crucea pânã în Piaþa „Rynek” unde a fost întronatã în mod simbolic. Dupã un concert religios, programul s-a încheiat cu purtarea crucii pânã în bisericã unde a avut loc un moment de rugãciune ºi adoraþie a preasfântului sacrament. Bernadeta Farþadi-Gabor

Un ecou din misiuni scotea în evidenþã faptul cã, dacã un bogãtaº american ar construi pe cheltuiala proprie o bisericã solidã într-o þarã africanã pentru bãºtinaºi, cei de acolo ar continua sã-ºi exercite cultul în bisericuþa lor sãrãcãcioasã sau ºi-ar construi una a lor, cealaltã rãmânându-le mereu strãinã. Alãturând un astfel de comportament cu ceea ce se întâmplã pe la noi cu casele noi, construite de cãtre stat în zonele inundate, dar cu amplasament diferit, constatãm un refuz constant a ceea ce vine din exterior ºi este impus. Oamenii se regãsesc ºi se simt bine acolo unde amprenta identitãþii lor rãmâne nealteratã. ªi nu-i doar conservatorism. Pe de altã parte, faptul cã unii nu-ºi gãsesc niciodatã locul nu poate fi considerat numaidecât dezlipire de cele pãmânteºti ºi disponibilitate la a „migra” în cer. Strãmutarea este un lucru profund care recere dezrãdãcinare ºi replantare într-un teren bine analizat. Biblia prezintã astfel de cazuri, în care Dumnezeu se implicã profund. Procesul însã trebuie sã aibã loc mai curând la un alt nivel: cel al convertirii. Cãci, odatã cu Isus Cristos, implicarea divinului se manifestã parcã mai degrabã invers: împãrãþia cerurilor este strãmutatã pe pãmânt, pentru ca potenþialul divin, unit cu mijloacele noastre, sã facã posibilã mântuirea. A noastrã. Pr. Cristian Chinez

august 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 19

Misiuni Interviu cu un misionar din Coasta de Fildeº

Tot ceea ce facem are ecou în veºnicie

Pr. Marius Gabriel Catrinþaºu se trage din Slãnic Moldova, a fost sfinþit preot în anul 2006 ºi a primit mandatul misionar pentru Coasta de Fildeº la 29 martie 2009, dupã ce, în perioada 8 septembrie – 11 octombrie 2008, a urmat o pregãtire misionarã în Verona (Italia). Revenind pentru o scurtã perioadã în locurile unde a crescut ºi a studiat, a avut bunãvoinþa sã rãspundã la câteva întrebãri. ‰

Ce înseamnã sã fii misionar ºi cum s-a nãscut aceastã vocaþie? A fi misionar presupune, în primul rând, o maturitate umanã ºi spiritualã ºi, în al doilea rând, conºtientizarea profundã a faptului cã acest dar vine din partea lui Dumnezeu ºi aºteaptã un rãspuns pe mãsurã, indiferent de pericolele iminente care apar în asemenea situaþii. Mereu am fost conºtient cã, dacã Dumnezeu are nevoie de mine în diferite locuri ale lumii pentru a-l vesti, îmi va da ºi puterea necesarã pentru a continua munca cea bunã începutã în vastul câmp al evanghelizãrii. Încã de când eram elev, la orele de Biblicum fãcute cu pãrintele

Petru Sescu, am fost cuprins de dorinþa de a merge misionar, încurajat fiind de entuziasmul pãrintelui care vorbea despre sfântul Paul ºi de sacrificiile pe care le-a fãcut pentru a vesti împãrãþia lui Dumnezeu. La început mi s-a pãrut un gând mult prea mãreþ, dar, cu timpul, aceastã convingere s-a maturizat în fiinþa mea, rugându-mã mult ºi crezând cã, într-o zi, voi putea merge în Africa. ‰ Care este situaþia catolicilor din Coasta de Fildeº? Dar din parohia în care slujiþi? În Coasta de Fildeº se poate remarca uºor un sincretism religios. Majoritari sunt musulmanii, urmaþi de protestanþi ºi de catolici ºi, nu în ultimul rând de animiºti, cei care se roagã marelui spirit prezent în naturã ºi în animale. În misiunea din Djébonoua, ne bucurãm de o creºtere vizibilã a celor care doresc sã devinã catolici, astfel încât, în satul care numãrã aproximativ 2.000 de locuitori, catolicii sunt majoritari. Misiunea include 53 de sate, pe un perimetru de 40 de kilometri pãtraþi, 20.000 de suflete ºi 1.200 de credincioºi. (va urma)

20 · LUMINA CREªTINULUI · august 2010

Djébonoua

Închiderea anului pastoral ºi ºcolar Totul spre mai marea laudã a lui Dumnezeu! Aceasta a fost ºi dorinþa noastrã, a celor din Parohia Djébonoua (Coasta de Fildeº), celebrând închiderea anului pastoral ºi ºcolar. Astfel, marþi, 22 iunie, pentru prima datã reuºeam sã organizãm o sfântã Liturghie de mulþumire Domnului la sfârºit de an ºcolar. Au participat toþi elevii ºcolii catolice din localitate, mai multe clase de elevi din alte ºcoli locale, învãþãtori ºi directori de ºcoli.

Duminicã, 4 iulie, am celebrat încheierea anului pastoral parohial, prezenþi fiind credincioºi din toate comunitãþile parohiei. Un moment deosebit l-a constituit promovarea unei trepte a catehumenilor din anul întâi în anul doi, ºi respectiv a celor din anul doi în anul trei. Pe tot parcursul acestui an, Dumnezeu ne-a arãtat bunãtatea sa, oferindu-ne multe haruri printre care: menþinerea fidelitãþii credinþei, pentru noi cei botezaþi, ce a fãcut ca ºi numãrul noilor botezaþi sã fie considerabil, respectiv de 43 (25 la Djébonoua ºi 18 în sate). Pr. Gabriel Cimpoeºu

ªtiri • ªtiri • ªtiri Nou membru Papa Benedict al XVI-lea l-a numit membru al Congregaþiei pentru Cultul Divin ºi Disciplina Sacramentelor, la 6 iunie, pe ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit de Bucureºti. Condusã de ES card. Antonio Cañizares Llovera, congregaþia are competenþe în sectorul liturgic

ºi disciplinar. Curia Romanã, din care face parte aceastã congregaþie, este aparatul administrativ al Sfântului Scaun, care îl ajutã pe Sfântul Pãrinte în conducerea Bisericii. Are în componenþã: un Secretariat de Stat, nouã congregaþii, trei tribunale, 12 consilii pontificale, ºase comisii pontificale, un comitet pontifical ºi diferite oficii. Papa în Anglia La invitaþia guvernului reginei Elisabeta a II-a ºi a Conferinþei Episcopilor din Anglia, Þara Galilor ºi Scoþia, papa Benedict al XVI-lea va face o cãlãtorie apostolicã în Regatul Unit al Marii Britanii în perioada 16-19 septembrie. Papa va face o vizitã reginei, va prezida o celebrare euharisticã la Glasgow ºi va întâlni reprezentanþii lumii politice, culturale ºi antreprizelor la parlament în aula Westminster ºi va participa la o celebrare ecumenicã la abaþia anglicanã Westminster. Va prezida o Liturghie în catedrala catolicã Westminster ºi privegherea de rugãciune în Hyde Park din Londra. La final, va prezida celebrarea ritului de beatificare

a cardinalului John Henry Newman la Crofton Park din Birmingham. Congres ecumenic La cel de-al 40-lea Congres Ecumenic Internaþional, desfãºurat între 19 ºi 26 iulie, la Lyon, în Franþa, s-au reunit 450 de participanþi provenind din 10 naþiuni europene, cu un unic obiectiv: a pãºi înainte pe drumul ecumenic. Evenimentul a fost organizat de International Ecumenical Fellowship (IFE), asociaþia înfiinþatã în 1967, care reuneºte exponenþi ecleziastici ºi laici angajaþi în ecumenism. Tema congresului a fost „Schimb de daruri: spre care unitate?”. La congres au fost reprezentanþi din Franþa, Marea Britanie, Germania, Belgia, Spania, Polonia, Republica Cehã, Slovacia, Ungaria ºi România. Congresul a cuprins conferinþe, momente de rugãciune ºi seminarii de aprofundare. Pelerinaj internaþional La Kalkow, în Polonia, s-a desfãºurat, la 3 iulie, întâlnirea internaþionalã catolicã a credincioºilor surzi, în cadrul pelerinajului organizat de Consiliul Pontifical pentru Lucrãtorii Sanitari. La Liturghie, cu ajutorul limbajului mimico-gestual, arhiep. Zygmunt Zimowski, preºedintele departamentului vatican al sãnãtãþii, a ilustrat pentru credincioºii cu deficienþe de auz ce înseamnã sã fii creºtin dupã inima lui Dumnezeu în timpurile noastre. Chiar ºi persoanele surde, a încheiat arhiep. Zimowski preluând cuvintele papei adresate recent credincioºilor surzi, sunt chemate sã vesteascã ºi sã dea mãrturie pentru evanghelie, dând un rãspuns concret la porunca lui Cristos: „Iubiþi-vã unii pe alþii”.

Ministranþi în pelerinaj „A-ºi potoli setea la izvorul adevãrat” – acesta va fi motoul pelerinajului internaþional al ministranþilor, care se va desfãºura la Roma, de la 2 la 4 august. La evenimentul organizat de „Coetus Internationalis Ministrantium” (CIM) vor participa ministranþi, copii ºi adolescenþi care slujesc la altar, din peste 12 þãri. Din Germania – informeazã agenþia SIR – vor fi prezenþi 45 de mii de pelerini, în timp ce 8.000 sunt aºteptaþi din alte naþiuni europene, între care Austria, Ungaria, Franþa, România ºi Elveþia. Întâlnirea va culmina la 3 august cu celebrarea Vesperelor în Piaþa „Sfântul Petru” ºi ziua urmãtoare cu audienþa generalã þinutã de papa Benedict al XVI-lea. Creºtini uciºi În Pakistan au fost uciºi la 19 iulie doi fraþi creºtini, Rashid Emmanuel (32 de ani) ºi Sajid Masih (24 de ani), împuºcaþi de fundamentaliºti islamici la ieºirea din tribunalul din Faisalabad, unde fuseserã judecaþi ºi declaraþi nevinovaþi de acuzaþiile cã ar fi scris un pamflet critic la adresa profetului Mohamed, faptã consideratã blasfemie ºi pedepsitã cu moartea în aceastã þarã majoritar musulmanã. Pamfletul ar fi conþinut comentarii lipsite de respect despre profetul Mohamed, fiind aparent semnat de cei doi fraþi, având ºi adresele lor ºi numerele de telefon mobil. La ancheta poliþiei, anterior prezentãrii la tribunal, cei doi fuseserã declaraþi nevinovaþi. Muzica sacrã În octombrie se va deschide Institutul Ecumenic de Muzicã Sacrã din Bucureºti, instrument pastoral de formare muzicalã, liturgico-spiritualã ºi culturalã,

august 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 21

înfiinþat cu scopul de a promova activitãþile legate de slujirea liturgico-muzicalã atât pentru ritul roman cât ºi pentru ritul bizantin, valorizarea ºi promovarea patrimoniului muzical religios românesc ºi internaþional, promovând astfel, în spirit ecumenic, unitatea spiritualã a creºtinilor de ambele rituri ºi colaborarea fraternã pentru mai marea laudã adusã lui Dumnezeu. Cuprinde Secþia de Cânt Gregorian (3 ani), Secþia de Orgã ºi Dirijat de Cor (3 ani), Secþia de Muzicã Bizantinã (3 ani), Secþia de Muzicã Sacrã pentru Copii (cu vârsta între 6-14 ani). Informaþii: sr. Carmen Petcu, CJ, www.iems.ro, e-mail: carmencj2000@yahoo.it. Hram dublu Mãnãstirea Carmelitã din Luncani ºi-a sãrbãtorit dublul hram, în sãrbãtoarea Sfânta Fecioarã Maria de pe Muntele Carmel (16 iulie) ºi în sãrbãtoarea în cinstea profetului Ilie (20 iulie).

În prima zi, la ora 10.30, a avut loc o Liturghie solemnã cu rugãciunea de cerere cãtre Maica Domnului ºi punerea pe umeri a sfântului scapular. Liturghia a fost prezidatã de pãstorul diecezei. Exerciþii spirituale În perioadele 19-27 aprilie ºi 5-13 iulie, la Mãnãstirea „Sfântul Carol Borromeu” din Gioseni, iar în perioada 14-22 iunie la Grãdiniþa „Sfânta Familie” din Gherãeºti, peste 90 de surori din Institutul Diecezan „Slujitoarele lui Cristos, Marele

Preot” au fãcut un curs de formare ºi exerciþii spirituale. Formarea a fost þinutã de sr. Cristiana Mareº din „Congregatio Jesus” din Popeºti Leordeni, iar exerciþiile au fost þinute de pr. Mihai Eduard Coºa (aprilie) ºi pr. Cornel Cadar (iunie ºi iulie). Capitul provincial spiritual Fraþii Provinciei „Sfântul Iosif” din România s-au întâlnit la Roman, în douã serii (30 iunie – 1 iulie ºi 5-6 iulie) în Conventul „Sfântul Francisc din Assisi”,

pentru a participa la capitulul provincial spiritual cu tema „Formarea permanentã pentru o viaþã fraternã ºi misionarã”, pentru a evalua drumul de creºtere spiritualã ºi a reînnoi viaþa spiritualã ºi fraternã a comunitãþilor provinciei. Relatorii – fr. Giancarlo Corsini, ministru provincial al Provinciei „Delle Marche” (Italia), ºi fr. Ioan Horvat, magistru de novici – au subliniat ºi indicat o serie de aspecte ce þin de ceea ce fraþii ºi-au propus sã urmeze ca prioritate la nivelul întregii provincii. Profesiune solemnã Ordinul Fraþilor Minori Capucini, Custodia „Fericitul Ieremia” din România a organizat la Oneºti, în sanctuarul „Fericitul Ieremia”, ceremonia depunerii profesiunii solemne a fraþilor: Daniel Cosmin Constantin (Buzãu), Anton Tancãu (Lespezi – Bc) ºi Irimia Bejan (Galbeni – Bc) în ziua de sâmbãtã, 31 iulie.

22 · LUMINA CREªTINULUI · august 2010

Campusuri În Dieceza de Iaºi au mai fost organizate campusuri: 14-25 iunie: în Parohia „Sfânta Cruce” din Bacãu, tema „Vreau mai mult”, pentru copii, adolescenþi ºi tineri; 14 iunie – 9 iulie: la Bacãu, la sediul salezienilor, tema „Nava bucuriei – ºantier”, pentru 308 copii; 21-26 iunie: la Sinaia, tema „Descoperã frumuseþea naturii ºi îl vei descoperi pe Dumnezeu!”, pentru 41 de copii din Roman; 21 iunie – 3 iulie: la Roman, în comunitatea „Iosefinilor lui Murialdo”, campusul „Înconjurul lumii în... cinci zile”, pentru 220 de copii; 30 iunie – 4 iulie: la Tomeºti ºi Chipereºti, tema „Pe urmele sfântului Paul”, pentru 50 de copii; 1-4 iulie: la Sagna, tema „Pajiºtea curcubeului”, pentru 240 de copii; 1-5 iulie: la Gioseni, tema „Dacã tu ai cunoaºte darul lui Dumnezeu”, pentru 230 de copii; 3 iulie: în Parohia „Ss. Petru ºi Paul” din Oneºti, a V-a ediþie a sãrbãtorii estivale „Bucuria verii”, pentru 118 copii din ºapte parohii; 5-7 iulie: la Petricica ºi Bîrzuleºti, tema „Înconjurul lumii în cinci zile”, pentru 35 de copii; 5-9 iulie: la Iugani, tema „Înconjurul lumii în cinci zile”, pentru 250 de copii; 5-10 iulie: la Horgeºti, pentru 34 de membri din grupul de cercetaºi din Pildeºti, ramura lupiºorilor; 5-10 iulie: la Sãbãoani, tema „Adevãrata bogãþie se aflã în credinþã”, pentru 450 de copii; 5-18 iulie: la Ploscuþeni, tema „Isus este Învãþãtorul meu”, pentru 230 de copii; 6-11 iulie: exerciþii spirituale pentru 21 de tineri, la Luncani, cu tema „Priveºte cerul ºi numãrã stelele”; 8-11 iulie: la Bârgãuani, tema „O inimã, mai multe chipuri”, pentru copii; 11-18 iulie: la Oradea, campus recreativ pentru 60 de tineri catolici din Parohia „Sf. Nicolae” din Bacãu; 12-14 iulie: la Oþeleni, tema „Înconjurul lumii în cinci zile”, pentru 150 de copii; 12-18 iulie: la Butea, tema „Nava bucuriei – ºantier”, pentru 260 de copii; 12-30 iulie: la Bacãu, la sediul salezienilor, tema „Minivara împreunã”; 15-17 iulie: la Teþcani, tema „Înconjurul lumii în cinci zile”; 19-21 iulie: la Buhonca, tema „Înconjurul lumii”, pentru 90 de copii; 19-25 iulie: la Adjudeni, tema „Alice în þara minunilor”, pentru 650 de copii.

2010-2011 douã noi programe Campus vocaþional În casa surorilor „Slujitoarele de master: Teologia sacramenlui Cristos, Marele Preot”, din telor ºi Cristologia. Dupã seSlãnic-Moldova, în perioada siunea din 12-20 iulie, în funcþie 22-25 august, va fi organizat de numãrul de locuri rãmase, un campus vocaþional la care se mai organizeazã o sesiune pot participa tinere (cu vârsta între 6 ºi 14 septembrie. Informinimã de 16 ani) care sunt în maþii suplimentare: Secretariacãutarea unui mod de viaþã mai tul facultãþii: tel. 0232/201115, aproape de Isus ºi de valorile 0232/201114, www.ftrc.uaic.ro, creºtine. Tema campusului este e-mail: ftrc@uaic.ro. „Doamne, ce vrei sã fac?” Înscri- Pe scurt erile se fac pânã la 10 august. „ 20 iunie: Sãrbãtoarea popoarelor la Pentru informaþii suplimentare Schio (Italia) „ 21 iunie – 3 iulie: Peleºi înscriere: sr. Iuliana Sulteº, rinaj la locuri sfinte din Europa organizat Casa „Buna-Vestire” din Ba- pentru 43 de membri din sectorul adulþi raþi (BC), tel. 0742/337852. al Acþiunii Catolice Iaºi „ 4 iulie: Pelerinajul a 108 membri din comunitatea roPrograme de master Facultatea de Teologie Roma- mânã din Pordenone la Padova ºi Chiampo no-Catolicã din cadrul Univer- „ 15-18 iulie: Consiliul naþional al Acþiusitãþii „Al.I. Cuza” din Iaºi nii Catolice, la Gioseni „ 16 iulie: Concert propune pentru anul academic simfonic în biserica „Ss. Petru ºi Paul” din Au trecut la Domnul † Pr. Anton Farþade, din Ordinul Fraþilor Minori Conventuali, a decedat la 5 iulie, la Nisiporeºti. S-a nãscut la 2 ianuarie 1928 în Luizi-Cãlugãra, judeþul Bacãu. A fãcut profesiunea simplã în cadrul Ordinului Fraþilor Minori Conventuali la 17 octombrie 1955 ºi profesiunea solemnã la 18 septembrie 1958. A fost sfinþit preot la 5 octombrie 1958, în catedrala din Alba-Iulia, de cãtre PS Marton Aron. A fost vicar la Pustiana (1958-1962), paroh la Pustiana (1962-1972), la Traian – NT (1972-1986), la Fãlticeni (1986-1990), vicar la Prãjeºti (1990-1991), apoi a fost transferat la Nisiporeºti. Înmormântarea a avut loc la 7 iulie, la Luizi-Cãlugãra, fiind oficiatã de PS Aurel Percã. † Într-un centru de recuperare din Pfarrkirchen (Germania), în noaptea de 22 spre 23 iulie, a trecut la cele veºnice pr. Ioan Simon. În urma unei operaþii pe inimã din Miercurea Sfântã a acestui an a intrat în comã ºi nu ºi-a mai revenit. S-a nãscut la 21 martie 1938, la Sagna. A fost sfinþit preot la 29 iunie 1964 la Alba-Iulia, de cãtre episcopul Marton Aaron. A fost vicar la Rãdãuþi (1964-1967). Barticeºti (1967-1969), paroh de Gaidar – Coman ºi membru în Comisia Liturgicã a Diecezei de Iaºi (1969-1981), Tãmãºeni (1981-1987), iar din 1987 a activat în Germania, unde zece ani mai târziu a fost încardinat în Dieceza de München ºi Freising, funcþionând ca paroh la Waldkraiburg. La 1 ianuarie 2006 s-a pensionat la limitã de vârstã, dar a continuat sã lucreze ca paroh. La închiderea ediþiei revistei, nu erau stabilite data ºi locul înmormântãrii.

Bacãu susþinut de orchestra Filarmonicii „Mihail Jora” din localitate, dirijor Dietmar Gräf din Germania „ 21-24 iulie: Consiliul diecezan al Acþiunii Catolice, la Gioseni.

Transferuri ºi numiri Prin decrete episcopale, Preasfinþitul Petru Gherghel a procedat la urmãtoarele transferuri ºi numiri de vicari în Dieceza de Iaºi, care vor intra în vigoare începând cu 1 august. Transferuri: pr. Lucian Adam – Bacãu „Sfânta Cruce”; pr. Paul Agu – Rãdãuþi; pr. ªtefan Bortã – Pustiana; pr. Daniel-Nicu Butacu – Iaºi „Sfânta Tereza” ºi asistent spiritual la Cãminul de Bãtrâni „Sfântul Iosif” din Iaºi; pr. Adrian Fãrãoanu – Dãrmãneºti; pr. Ciprian Laslãu – Gioseni; pr. Vasile Petriºor – Iaºi „Adormirea Maicii Domnului”; pr. Claudiu Robu – Tãmãºeni (ad tempus); pr. Felix-Marius Roca – Oneºti „Sfânta Tereza”; pr. Marius Sabãu – Oþeleni; pr. Romicã Sociu – Horleºti. Numiri: pr. Ciprian Bejan-Piser – Iaºi „Sfântul Anton”; pr. Cristian Bîrnat – Nicolae Bãlcescu; pr. Marcelin Blaj – Iaºi „Sfânta Tereza”; pr. Cazimir Cimpoieºu – Floreºti; pr. Marius Cojan – Sãbãoani „Sfântul Mihail”; pr. Cãtãlin Farcaº – Focºani; pr. Pius-Petru Iancu – Lespezi; pr. Marius-Petricã Ilieº – Bacãu „Fericitul Ieremia”; pr. Ionuþ-Eremia Imbriºcã – Bacãu „Sfântul Nicolae”; pr. Petru-Mihãiþã Mogda – Rãducãneni; pr. Emanuel Pârþac – Sagna; pr. Eugen Robu – Bijghir; pr. ªtefan-Cãtãlin Rotãraº – Faraoani; pr. Gabriel Sascãu – Barticeºti. Preoþii nou-sfinþiþi au primit numirile din partea pãstorului diecezei la sfârºitul sfintei Liturghii celebrate vineri, 30 iulie, în biserica „Sfinþii Petru ºi Paul” din Bacãu.

august 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 23

Legea ºi dreptul tãu

Curier juridic ‰ M.A. (Roman). „Sunt cercetat pentru o faptã de vãtãmare corporalã din culpã ºi aº vrea sã ºtiu dacã pot primi pentru fapta sãvârºitã o pedeapsã cu suspendare sau sub supraveghere. Precizez cã nu am mai fost condamnat vreodatã pentru vreo faptã penalã”. Conform art. 81 din Codul penal, „instanþa poate dispune suspendarea condiþionatã a executãrii pedepsei aplicate persoanei fizice pe o anumitã duratã, dacã sunt întrunite urmãtoarele condiþii: a) pedeapsa aplicatã este închisoarea de cel mult trei ani sau amendã; b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni; c) se apreciazã cã scopul pedepsei poate fi atins chiar fãrã executarea acesteia; Suspendarea condiþionatã a executãrii pedepsei poate fi acordatã ºi în caz de concurs de infracþiuni, dacã pedeapsa aplicatã este închisoarea de cel mult doi ani ºi sunt întrunite condiþiile prevãzute la lit. b ºi c. Instanþa de judecatã poate sã dispunã revocarea suspendãrii condiþionate, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopeºte cu pedeapsa aplicatã pentru noua infracþiune în urmãtoarele situaþii: – dacã în cursul termenului de încercare cel condamnat a sãvârºit din nou o infracþiune pentru care s-a pronunþat o condamnare definitivã chiar dupã expirarea acestui termen (art. 83 Cod penal);

– dacã pânã la expirarea termenului de încercare condamnatul nu a îndeplinit obligaþiile civile stabilite prin hotãrârea de condamnare, afarã de cazul când cel condamnat dovedeºte cã nu a avut putinþa de a îndeplini acele obligaþii (art. 84 Cod penal); – dacã infracþiunea ulterioarã este sãvârºitã din culpã, se poate aplica suspendarea condiþionatã a executãrii pedepsei chiar dacã infractorul a fost condamnat anterior cu suspendarea condiþionatã a executãrii pedepsei. În acest loc nu mai are loc revocarea primei suspendãri. Conform art. 86 indice 1 Cod penal, „instanþa poate dispune suspendarea executãrii pedepsei aplicate persoanei fizice sub supraveghere, dacã sunt întrunite urmãtoarele condiþii: a) pedeapsa aplicatã este închisoarea de cel mult 4 ani; b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, afarã de cazurile când condamnarea intrã în vreunul dintre cazurile prevãzute în art. 38; c) se apreciazã, þinând seama de persoana condamnatului, de comportamentul sãu dupã comiterea faptei, cã pronunþarea condamnãrii constituie un avertisment pentru acesta ºi, chiar fãrã executarea pedepsei, condamnatul nu va sãvârºi infracþiuni; d) suspendarea executãrii pedepsei sub supraveghere poate fi acordatã ºi în cazul concursului de infracþiuni, dacã pedeapsa aplicatã este închisoarea de cel mult trei ani ºi sunt

24 · LUMINA CREªTINULUI · august 2010

întrunite condiþiile prevãzute la lit. b ºi c. Revocarea suspendãrii executãrii pedepsei sub supraveghere poate fi dispusã pentru nerespectarea dispoziþiilor prevãzute de art. 83 ºi 84 (cele prezentate mai sus la suspendarea condiþionatã) ºi dacã cel condamnat nu îndeplineºte cu rea-credinþã mãsurile de supraveghere prevãzute de lege ori obligaþiile stabilite de instanþã (art. 86 indice 4 Cod penal). În cazul în care se revocã suspendarea executãrii pedepsei sub supraveghere, instanþa dispune executarea în întregime a pedepsei aplicatã prin hotãrârea judecãtoreascã. În cazul în care instanþa a dispus suspendarea executãrii pedepsei sub supraveghere, pe durata termenului de încercare, condamnatul trebuie sã se supunã urmãtoarelor mãsuri de supraveghere: – sã se prezinte, la datele fixate, la judecãtorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de Protecþie a Victimelor ºi Reintegrare Socialã a Infractorilor; – sã anunþe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reºedinþã sau locuinþã ºi orice deplasare care depãºeºte 8 zile, precum ºi întoarcerea; – sã comunice ºi sã justifice schimbarea locului de muncã; – sã comunice informaþii ºi documente de naturã a permite controlul mijloacelor lui de existenþã. Av. Mihaela Ciobanu

POªTA REDACÞIEI Maria G. (Germania). 1) Cine are permisiunea sã binecuvânteze? ªi care este diferenþa dintre a sfinþi ºi a binecuvânta? 2) În multe biserici moderne tabernacolul nu-ºi mai are locul în mijloc, ci este aproape ascuns într-un perete lateral, într-un stâlp sau cine ºtie unde, încât este o adevãratã artã sa-l descoperi... Am impresia cã lucrurile moderne, fie ele ºi de artã, ne ajutã sã ne îndreptãm mai degrabã spre pãgânism decât spre Dumnezeu. 3) Din cauza numãrului mic de preoþi ia amploare obiceiul ca în loc de sfânta Liturghie sã se celebreze o liturgie a cuvântului. Cred cã intenþia este una bunã, dar presimt pericolul cã dupã câþiva ani oamenii nu vor mai deosebi ce este o sfântã Liturghie ºi ce este o liturgie a cuvântului. În ceea ce mã priveºte, cred cã valoarea unei sfinte Liturghii este infinitã ºi nu poate fi cu nimic înlocuitã. Ce rol are liturgia cuvântului? Sã particip la ea sau nu în aceastã situaþie? Aºa cum v-am promis în numãrul trecut al revistei, redãm mai jos rãspunsurile la întrebãrile adresate redacþiei. Cu privire la binecuvântare (din lat. benedictio, de la béne-dicere, a spune de bine), aceasta „este o rugãciune însoþitã de obicei de semnul sfintei cruci, fãcut cu mâna dreaptã ºi de stropirea cu apã sfinþitã, prin care este invocatã bunãvoinþa dumnezeiascã asupra unei persoane, a unui lucru, a unui loc. Binecuvântãrile sunt constitutive ºi invocative. Cele constitutive fac ca un loc ºi un lucru sã devinã sacre (de ex., o bisericã, un oratoriu sau o capelã, un altar, un cimitir etc.), iar o persoanã sã devinã consacratã, adicã destinatã în mod permanent slujirii lui Dumnezeu. Cele

invocative implorã ajutorul ºi ocrotirea lui Dumnezeu asupra persoanelor (de ex., binecuvântarea de la sfârºitul sfintei Liturghii), asupra unui loc (de ex., o casã, o ºcoalã, un ogor etc.), asupra unui obiect (de ex., o maºinã). Prin binecuvântarea invocativã persoanele, lucrurile ºi locurile nu devin sacre”. În „Codul de drept canonic”, începând cu canonul 1169 pânã la canonul 1171, este notat: „Pot sãvârºi în mod valid consacrãrile ºi dedicãrile cei care sunt însemnaþi cu caracterul episcopal, precum ºi preoþii care au permisiunea din partea dreptului sau printr-o concesiune legitimã. Binecuvântãrile pot fi împãrþite de orice preot cu excepþia acelora care sunt rezervate pontifului roman sau episcopului. Diaconul poate împãrþi numai binecuvântãrile care sunt permise în mod expres de cãtre drept. Binecuvântãrile, care în primul rând trebuie împãrþite catolicilor, pot fi date ºi catehumenilor, ba chiar ºi necatolicilor, dacã nu existã o opreliºte din partea Bisericii. Lucrurile sacre care sunt destinate cultului divin prin dedicare sau binecuvântare sã fie tratate cu respect ºi sã nu fie folosite în scopuri profane sau improprii, chiar dacã aparþin unor persoane private”. Pentru cea de-a doua întrebare, în „Codul de drept canonic” la canonul 938, paragrafele 1 ºi 2 este notat: „În mod obiºnuit preasfânta Euharistie sã fie pãstratã într-un singur tabernacol din bisericã sau oratoriu. Tabernacolul în care este pãstratã preasfânta Euharistie sã fie aºezat într-un loc însemnat al bisericii sau al oratoriului, vizibil, frumos împodobit, potrivit pentru rugãciune”.

La cea de-a treia întrebare, cu privire la celebrarea liturgiei cuvântului aveþi dreptate cã este fãcutã cu o intenþie bunã, mai ales cã este o mare lipsã de preoþi. Sfânta Liturghie este compusã din douã pãrþi: liturgia cuvântului ºi liturgia euharisticã. În cazul dv., se celebreazã numai prima parte a Liturghiei care se numeºte „liturgia cuvântului”. Atunci când nu aveþi Liturghie trebuie sã participaþi la liturgia cuvântului, numai aºa puteþi sã împliniþi preceptul duminical. Este important sã înãlþãm cãtre Domnul rugãciuni de mulþumire pentru cã a binecuvântat Dieceza de Iaºi cu atâþia preoþi ºi rãmâne îndemnul sã ne rugãm pentru vocaþii la sfânta preoþie acolo unde nu sunt. Pr. ªtefan Coºa (Somuºca). „Vreau sã aduc la cunoºtinþã cã în articolul «Isus este Învãþãtorul meu» din numãrul trecut al revistei «Lumina creºtinului» s-a ciuntit (...) adevãrul cu privire la desfãºurarea programului de la festivalul copiilor. Deºi copiii din Parohia Somuºca au participat la acest festival cu un cântec ºi un dans tematic (foarte apreciat de copii), autoarea articolului nu a menþionat nimic despre aceasta ºi nici despre premiul câºtigat (...) Copiii s-au strãduit mult sã participe la festival cu un program frumos (...). Cu siguranþã a fost o scãpare. Sperãm sã fi reparat mãcar cu puþin publicând acum cele sesizate de Sfinþia voastrã. Oricum, cu mult timp înainte de a-l pune în revista „Lumina creºtinului”, articolul a apãrut pe ercis.ro, cu ºtiinþa pr. Felix Roca, responsabilul Acþiunii Catolice, inclusiv al desfãºurãrii evenimentelor legate de copii ºi de tineri. ªi Sfinþia sa, precum ºi autoarea articolului au luat notã de cele sesizate.

august 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 25

Monica (Câmpia Turzii). „Dragã redacþie, aº vrea sã vã spun cã mi-a fost dor de dv. De câte ori vã scriu mã simt aºa de bine, despovãratã de toate grijile, de tot vacarmul acestei lumi în care trãim, într-un cuvânt liberã. E ca atunci când mã spovedesc. Dupã spovadã mã simt uºoarã ca un fulg. La fel mã simt ºi dupã ce vorbesc cu dv. Vã simt aºa de aproape de sufletul meu chiar dacã nu vã cunosc. Cunosc în schimb revista pe care o publicaþi ºi care e hranã pentru sufletul meu. Citesc cu mare plãcere tot ce e scris în ea. Poate ºi pentru faptul cã vine de pe meleagurile moldovene. Trãiesc de 23 de ani în Câmpia Turzii, dar locul meu de naºtere este Buruieneºti-Neamþ. De aceea tot ce vine de acolo îmi mângâie sufletul. Îmi aminteºte de copilãria mea, de satul meu, de biserica din sat, de pãrintele Petru Ciocan, care timp de mai mulþi ani a fost paroh de Buruieneºti. De la dânsul am primit prima sfântã Împãrtãºanie, cu dânsul m-am pregãtit pentru primirea celui mai frumos dar trimis de Dumnezeu: pe Duhul Sfânt cu toate cele ºapte daruri ale sale. Tot pãrintele Ciocan a fost cel care ne-a unit destinele, mie ºi soþului meu, prin sacramentul cãsãtoriei. Ne-a binecuvântat cãsãtoria într-o sãrbãtoare a Preasfintei Treimi. Atunci, la 19 ani, nu realizam ce înseamnã sã-þi începi cãsnicia sub ocrotirea Preasfintei Treimi. Acum, maturizându-mã ºi trecând prin multe necazuri în viaþã, îmi dau seama cã tocmai Preasfânta Treime a fost cea care ne-a þinut uniþi pe mine ºi pe soþul meu, binecuvântându-ne cãsãtoria. Cum cele trei persoane sunt unite prin iubire ºi nu se pot despãrþi, la fel ºi noi am trãit ºi trãim încã o viaþã minunatã împreunã. Dupã 23 de

ani de cãsnicie, cu multe necazuri, cu multe suiºuri ºi coborâºuri, pot spune cu mâna pe inimã cã este la fel sau poate mai multã iubire ca atunci când pãrintele Petru Ciocan ne-a unit în sfânta Cãsãtorie. Tot pãrintele a fost cel care ne-a botezat copiii. Astãzi, când vã scriu e sãrbãtoarea Sfinþilor Petru ºi Paul ºi poate de aceea mi-am amintit de acel pãstor pe care multã lume l-a cunoscut, l-a îndrãgit ºi l-a plâns atunci când a murit. Îmi amintesc cu drag de acele timpuri în care dupã sfânta Liturghie ne adunam toþi în faþa uºii de la sacristie ºi-l aºteptam pe pãrintele sã iasã sã-i putem cânta «La mulþi ani!». Faþa lui radia de fericire. Aº vrea ca ºi astãzi sã-i cântam «La mulþi ani», dar sunt ferm convinsã cã acum în ceruri este sãrbãtoare ºi corul îngerilor este cel care îi cântã ºi-l sãrbãtoreºte pe pãrintele Petru. În amintirea lui v-am scris aceste rânduri. Sunt sigurã cã foarte multã lume îºi aduce astãzi aminte cu drag de acel preot subþirel, ager, cu o inima mare, înflãcãrat mereu în predicarea evangheliei, dar cel mai important, a luptat, s-a rugat pentru ca noi sã-l putem cunoaºte pe Dumnezeu ºi sã ne mântuim. «Pãrinte, de acolo, de sus, de lângã Dumnezeu, trimiteþi-ne o binecuvântare, nouã, celor care v-am cunoscut, v-am respectat ºi v-am iubit»”. Vã mulþumim pentru rândurile scrise. Apreciem mult cã nu aþi uitat de preotul care v-a ajutat sã vã apropiaþi de Dumnezeu. Mãrturia dv. despre un slujitor al lui Dumnezeu, acum când s-a încheiat Anul Sfintei Preoþii, este bine venitã ºi beneficã pentru mulþi. Când credincioºii sunt alãturi de preoþii lor e o ºansã de a trece uºor prin ispitele ºi

26 · LUMINA CREªTINULUI · august 2010

încercãrile care ne lovesc din toate pãrþile. Vã mulþumim! Daniela. „Aº fi interesatã de cartea regilor, dar aº vrea înainte sã vã cer o pãrere despre ea. Rezumatul pare ok, dar vreau sã ºtiu o pãrere sincerã. Este o carte care sã-þi fie drag s-o citeºti? Da, ºtiu, istoria e istorie, dar conteazã mult ºi cine o scrie. Mulþumesc mult!”. Cãrþile 1 ºi 2 Regi au importanþa lor. Dacã le veþi citi, înþelegând unde vã aflaþi în planul desfãºurat de Dumnezeu în istorie pentru trimiterea unui Mântuitor, vã va fi drag sã le studiaþi. De asemenea, dacã veþi cãuta învãþãturile pentru viaþa personalã, din nou vã va fi drag sã le citiþi. Cele douã cãrþi încep cu David ºi se terminã cu împãratul Babilonului. Se începe cu o perioadã de glorie ºi se terminã cu robia Babilonului, cu distrugerea templului... Dupã domnia lui Solomon, regatul se divizeazã: 19 împãraþi vor fi în nord ºi 20 în sud. Apar profeþii care încearcã sã întoarcã poporul la Dumnezeu: Ahia, Ilie, Elisei, Abdia, Ioel, Osea, Amos, Mihea, Sofonia... Istoria împãraþilor aratã clar cã mersul spre împlinire þine de ataºamentul faþã de Dumnezeu: neascultarea conduce întotdeauna la ruinã. Despre majoritatea împãraþilor se spune: „Au fãcut ceea ce este rãu înaintea Domnului”. Poporul care a fost ales de Dumnezeu s-a abãtut tot mai mult de la calea lui, cufundându-se în idolatrie. Toate acestea l-au dus la robie: asirianã în nord ºi babilonianã în sud. În exil, departe de casã, poporul va învãþa cât de important este sã stai lângã Dumnezeu. În ciuda robiei, planul lui Dumnezeu continuã... Se apropie tot mai mult timpul când va veni Mesia, Fiul lui David.

Familia creºtinã Orizontal: 1) Femeie mãritatã care, împreunã cu soþul ei, are tãria ºi curajul de a trãi iubirea adevãratã, precum ºi bucuria ºi disponibilitatea de a accepta copiii ca pe un dar al lui Dumnezeu ºi de a-i educa în credinþa Bisericii. 2) Ansamblu de mãsuri luate pentru buna creºtere a copiilor ºi pentru comportarea lor civilizatã în familie, la ºcoalã ºi în societate. 3) Locuri în care sunt închiºi prizonierii de rãzboi sau deþinuþii politici – „Rezerva minimã obligatorie” (abr.). 4) Loc pentru pãºunat – Cel considerat drept „stâlpul” unei familii (dim.). 5) Creangã – Încãpere. 6) „Abia” prin Oltenia – Unul care o duce foarte greu împreunã cu familia sa. 7) Dumneata – Trecute cu vederea. 8) A însufleþi – Primele vocale. 9) A face versuri – Semn al iubirii ºi al fidelitãþii soþilor la încheierea sfintei Cãsãtorii. 10) Persoane care înfãþiºeazã în picturã imagini sfinte sau

scene cu temã religioasã – Primul „cuvânt” rostit de copil la venirea sa pe lume. Vertical: 1) Cei care din iubire faþã de Dumnezeu îºi jertfesc întreaga viaþã pentru împãrãþia cerurilor ºi slujirea ei, renunþând de bunãvoie la cãsãtorie. 2) Primul bãrbat al omenirii, soþul Evei – Bãrbat luat în raport cu nepoþii sãi. 3) Copii la sânul mamei – Râu în Nigeria. 4) La domiciliul fiecãruia, în familie – Stat din Orientul Mijlociu, cu capitala la Masqat. 5) „Tatãl” slavilor – Dã naºtere la copii. 6) Conservant pentru murãturi – Notã în familie! – Alifie preparatã de femeile de la þarã din diferite grãsimi sau plante (pop.). 7) Raluca Ionescu – Cei care ucid pe alþii în mod premeditat. 8) Milostivire. 9) Compãtimire – Spus la telefon. 10) Indemnizaþie

Doamne Dumnezeule...

acordatã copiilor de cãtre stat. Dicþionar: ABI, IMO, OMAN. Magda Coºa Rãspuns la rebusul „Sângele rãscumpãrãrii” din numãrul trecut: 1) SANGE – CAVI; 2) ARTERA – LAN; 3) LD – NECLARI; 4) VOCE – TEIST; 5) AAA – AIU – AI; 6) TROMBOCITE; 7) OE – PANER – R; 8) R – VITAMINE; 9) SI – ITITA; 10) DENSE – EANE. FOTO – VIDEO pentru evenimentul tãu Adrian CUBA, fotograf al Episcopiei de Iaºi tel. 0744-261084; www.fotonuntaiasi.ro

Pentru susþinerea Editurii „Presa Bunã” au mai contribuit parohiile: Butea, 820 lei; Gherãeºti, 1.120 lei; Gioseni, 450 lei; Rotunda, 350 lei; Tãrâþa, 100 lei.

Criptografie (8,7,2,7,16,2,2,9,8,11,4) Galina P. Pajura

Curs de formare ºi exerciþii spirituale pentru surori din Institutul Slujitoarele lui Cristos, Marele Preot (Gioseni, 19-27 aprilie)

Sãrbãtoarea popoarelor la Schio (Italia) (20 iunie)

Pelerinaj la locuri sfinte din Europa organizat de Acþiunea Catolicã Adulþi (21 iunie – 3 iulie)

Capitul provincial spiritual al Fraþilor Franciscani Conventuali (Roman, 30 iunie – 1 iulie ºi 5-6 iulie)

Exerciþii spirituale pentru tineri (Luncani, 6-11 iulie)

Funeraliile pr. Anton Farþade, OFMConv. (Luizi-Cãlugãra, 7 iulie)

Consiliul naþional al Acþiunii Catolice din România (Gioseni, 15-18 iulie)

Concert simfonic în biserica „Sfinþii Petru ºi Paul” (Bacãu, 16 iulie)


Lumina crestinului, nr. 8/2010