ION TURNEA
determinată de invazia locală sau generală a unui agent patogen în organism, deci rezultatul conflictului dintre organism şi factorii 142 biologici de agresie.“ „Bolile albinelor aduc mari pagube apiculturii: ele nimicesc familii întregi sau le slăbesc, făcând exploatarea lor să fie nerentabilă 143 şi adeseori chiar deficitară. Bolile atacă puietul şi albinele adulte.“ Bolile albinelor se pot împărţi în trei mari categorii: boli contagioase, necontagioase şi intoxicaţii. Bolile contagioase pot să fie grupate astfel: virotice (puietul în sac, boala neagră); bacteriene (loca americană, europeană, septicemia, paratifoza); micotice (ascosferoza, aspergiloza, melanoza); parazitare (nosemoza, amibioza, acarioza, brauloza, varrooza, senotainioza, triunghiulinoza). Bolile necontagioase ale albinelor sunt reprezentate prin: puietul răcit; boala de mai; diareea albinelor; anomaliile mătcilor. Intoxicaţiile albinelor se pot produce: cu polen; cu nectar; cu miere cu mană; cu medicamente; cu pesticide folosite pentru combaterea dăunătorilor. Voi începe prezentarea bolilor albinelor prin cele ale puietului. Aceste boli se datorează larvelor ce pier, transformându-se în 144 „massă putrefiată“ . Datorită acestui lucru bolile puietului au mai primit denumirea şi de putrezirea puietului. Puietul răcit apare în general primăvara. Acest lucru se petrece în familiile slabe, ce au cuiburile nerestrânse şi neîmpachetate. El mai poate apărea chiar şi atunci când apicultorul lărgeşte prea mult cuibul familiei de albine dar şi dacă stupii vor fi menţinuţi pe timp nefavorabil prea mult deschişi. Dacă în familia de albine ca urmare a unei boli, numărul albinelor s-a redus foarte mult şi puietul a rămas neacoperit pot apărea boli ale acestuia. Când larvele îşi pierd luciul şi culoarea lor devine cenuşie, deşi 142
Asociaţia crescătorilor de albine din România, Manualul apicultorului, Ediţia a IX-a, ed. Crepuscul, Bucureşti, 2007, pag. 251 143 A. A. Climentov, Apicultura, Ed. de Stat pentru literatura ştiinţifică, Bucureşti, 1952, pag. 154 144 Idem, Ibidem, pag. 154 104