Newsletter Europarlamentar Aprilie 2011
newsletter
din cuprins:
OMG Clonarea animalelor Raportor AGRI Femeile in agricultura Cernavoda
Ziua Muncii Verzi
PSD a decretat 1 mai – Ziua Muncii verzi Cu prilejul oferit de ziua de 1 mai, membrii PSD au decis sa iasa la curatenie in diferite zone ale tarii, ca un gest simbolic al inceperii curateniei in Romania. Daciana Sarbu s-a aflat, pe 30 aprilie, alaturi de Victor Ponta, in Crasna (Gorj), participand la o actiune de ecologizare si plantare de copaci.
“Am vrut sa aratam ca incepe curatenia; prin efortul nostru al tuturor. Impreuna, putem face orice schimbare posibila”
Daciana Sarbu
Daciana – raportor de aviz al Comisiei AGRI In comisia de Agricultura, Daciana Sarbu a fost numita raportor de aviz pentru raportul privind raspunsul la provocarile de pe piaţa de derivate. Numirea sa ca raportor a fost facuta în continuitatea raportului sau privind rolul agriculturii in contextul securitatii alimentare. Avizul se numeste "Tackling challenges in commodity markets and on raw materials". In acest aviz, Daciana Sarbu va aborda problema speculatiilor de pietele agricole, care, uneori, duc la cresteri bruste ale preturilor la materiile prime folosite in producerea alimentelor. Piata derivatelor a aratat o volatilitate crescuta si a inregistrat miscari de preturi in ultimii ani. Preturile la energie, metale si la materii prime agricole au crescut brusc in anul 2007, atingandu-se un varf in anul 2008. In 2010 - 2011, preturile la aceste produse au inceput sa creasca din nou, ducand la cresterea preturilor pentru consumatori, dar si la foamete sau revolte in statele in curs de dezvoltare.
“In aviz, intentionez sa abordez problema speculatiilor pe pietele financiare, care contribuie la randul lor la cresterea preturilor. Voi solicita o mai mare transparenta pe pietele financiare, precum si mai multa transparenta in privinta
stocurilor de materii agricole
si mai multe informatii despre aceste stocuri. Voi vorbi despre nevoia unei mai bune functionari a lantului alimentar (prin transparenta si limitarea speculatiilor). Un punct important va fi, fara indoiala, nevoia mentinerii unui
sector agricol puternic in Europa” Daciana Sarbu
“Cetatenii europeni trebuie consultati asupra legilor privind alimentatia” Conflictul dintre institutiile europene pe tema clonarii animalelor pentru producerea de alimente a fost un punct important pe agenda Parlamentului European in luna aprilie. Daciana Sarbu, raportor al grupului socialist in dosarul alimentelor noi, a redactat un articol pe aceasta tema pentru revista The Parliament.
“S-a vorbit putin in Romania despre faptul ca pozitia Consiliului UE (unde, implicit, este si Romania reprezentata, la cel mai inalt nivel) a fost impotriva interzicerii alimentelor provenite de la urmasii animalelor clonate, precum si impotriva etichetarii corespunzatoare a acestor alimente. Parlamentul European a cerut interzicerea comercializarii acestora, sau in cel mai rau caz etichetarea explicita a produselor, pentru ca europenii sa poata cumpara in cunostinta de cauza” Daciana Sarbu
Se aude, domnule Tabara? (Text publicat pe blogul Dacianei Sarbu) Comisia de Mediu a Parlamentului European a votat impotriva cultivarii de “organisme modificate genetic in Uniunea Europeana. Bineinteles, nu e vorba
“Impactul cultivarii OMG pe scara larga in Romania ar insemna implicit excluderea
de pe piata a micilor producatori
si sacrificarea credibilitatii Romaniei de producator bio”
de un vot care le interzice, dar e o decizie care ridica bariere serioase in calea lor.
Mai exact, de acum inainte statele membre vor avea dreptul sa interzica OMG chiar daca la nivelul Comisiei Europene se ia decizia autorizarii cultivarii acestora. Diversitatea practicilor agricole, a climei si a geografiei intre statele membre si in cadrul statelor membre este principalul argument care justifica aplicarea subsidiaritatii pentru cultivarea OMG-urilor. Impactul asupra agriculturii sau asupra mediului dintr-un anume stat membru pot fi motive de a interzice OMG pe teritoriul unui stat – de exemplu, impactul cultivarii OMG pe scara larga in Romania ar insemna implicit excluderea de pe piata a micilor producatori si sacrificarea credibilitatii Romaniei de producator bio, printre altele – un impact care, afectand practic interesul national, ar trebui sa primeze fata de inclinatiile personale ale unui ministru al Agriculturii. In teorie, aceasta schimbare de directie va insemna mai mult control democratic intern asupra deciziei cultivarii OMG.
De altfel, majoritatea statelor UE sunt, in acest moment, sceptice si rezervate fata de OMG, in primul rand fiindca populatia este in general impotriva, iar guvernele – surpriza! – tin cont de atitudinea populatiei.
Citez din raportul Lepage discutat si votat in cadrul Comisiei ENVI:“Aceasta propunere apare in contextul opoziției persistente a opiniei publice europene față de diseminarea OMG-urilor si fata de utilizarea acestora in sectorul agricol. Potrivit ultimului sondaj Eurobarometru referitor la acest aspect, publicat in octombrie 2010, 61% dintre europeni considera ca „alimentatia pe baza de OMG ii nemultumeste” si acelasi procent de europeni (61%) este impotriva ideii ca dezvoltarea alimentatiei pe baza de OMG-uri ar trebui incurajata. Numai 21% sunt de acord (față de 58% în dezacord) cu afirmatia potrivit careia „alimentatia pe baza de OMG-uri este sigura pentru generatiile viitoare”. In cele din urma, in nicio tara, majoritatea respondentilor nu sunt de acord cu afirmatia potrivit careia cultivarea OMG-urilor este buna pentru economia nationala” .
“UE are o politica deosebit de prudenta in privinta OMG, din ratiuni care tin de
protejarea mediului,
precum si de siguranta alimentara si sanatatea populatiei”
Romania se numara printre cele numai sase state membre UE care cultiva porumb modificat genetic. Procentul suprafetelor cultivate cu OMG la nivel european este in scadere. Franta a renuntat anii trecuti la cultivarea porumbului modificat genetic din cauza ingrijorarilor legate de efectul asupra mediului, iar opinia publica europeana este tot mai ingrijorata de potentialele efecte nocive asupra mediului, precum si asupra sanatatii publice. Dupa cum se stie, Uniunea Europeana are o politica deosebit de prudenta in privinta acestora, din ratiuni care tin de protejarea mediului, precum si de siguranta alimentara si sanatatea populatiei. Pana in acest moment, doar doua forme de OMG au fost aprobate spre cultivare in Uniunea Europeana, ultima dintre ele in luna martie 2010, dupa un proces de testari si aprobari care a durat 13 ani. Multe tari membre ale Uniunii Europene – printre care Franta, Germania, Ungaria, Bulgaria, Grecia, Austria si Polonia fie au interzis folosirea OMG in agricultura, fie se manifesta activ impotriva OMG. Am citit cel mai recent mesaj al ministrului Agriculturii in favoarea cultivarii de OMG in Romania. Spun “cel mai recent” pentru ca, stim cu totii, nu este primul si nu va fi nici ultimul, dl Tabara fiind un suporter devotat al acestui tip de productie. Deosebirea intre “noi” (Romania in epoca Basescu-Boc) si “ei” (adica Europa civilizata) este ca, la noi, daca un ministru oarecare are o preferinta anume, ea poate deveni, in secunda urmatoare, politica de stat, fara consultarea populatiei, a expertilor, a societatii civile, a partenerilor europeni. Chiar si in domenii in care deciziile luate pot afecta nu numai interesul national, ci si celelalte state membre, prin aria lor de impact. Sa speram ca votul Comisiei ENVI va crea o forma suplimentara de protectie a Romaniei fata de interesele individuale si de grup ale unora care se afla temporar la conducerea destinelor sale”.
O noua intalnire cu ONG-urile de mediu Reprezentantii PSD au organizat, miercuri, 13.04.2011, o noua intrunire a Forumului Ecologist – o platforma de dialog intre Partidul Social Democrat si principalele ONG-uri de Mediu, prilej cu care s-au discutat cele mai importante teme de pe agenda de protectie a mediului, atat romaneasca, dar si europeana. La discutii au participat si reprezentanti ai Departamentului de Mediu al PSD. Daciana Sarbu, europarlamentar PSD, membra a Comisiei de Mediu din Parlamentul European, a prezentat o analiza a dezbaterilor actuale privind protectia mediului din cadrul intalnirilor avute la Parlamentul European: dosarul clonarii animalelor pentru producerea alimentelor (pentru care eurodeputata este raportor din umbra al Grupului Socialist), directiva “plantelor medicinale� si problema transpunerii acesteia in legislatia romaneasca, precum si decizia Comisiei de Mediu din PE care lasa la latitudinea statelor membre sa decida interzicerea cultivarii organismelor modificate genetic. Eurodeputata Daciana Sarbu a abordat, de asemenea, problema noii politici agricole comune, axandu-se pe dimensiunea legata de protectia mediului, precum si pe necesitatea sprijinirii tinerilor fermieri (masura introdusa si in raportul realizat de catre europarlamentarul PSD, in Comisia pentru Agricultura a PE). Deputata Carmen Moldovan, membra in Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic, din Camera Deputatilor si coordonatoarea Forumului Ecologist, a prezentat continutul si intentiile mai multor propuneri legislative, printre care Legea picnicului, Legea voluntariatului, dar si masurile privind disciplina in constructii. Reprezentantii celor 15 organizatii nonguvernamentale de mediu, care au participat la discutii, au solicitat sprijinul PSD pentru realizarea unei proceduri unitare, la nivelul intregii tari, in autorizarea instalatiilor pentru producerea energiei regenerabile, precum si elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea transportului feroviar. Forumul Ecologist a fost creat in 2010, ca un parteneriat pe termen lung in domeniul legislatiei si actiunii de protejare a mediului, avand drept obiectiv colaborarea pe teme de mediu a PSD, cu sectorul ONG. La prima intrunire, din decembrie 2010, la care a participat si presedintele PSD Victor Ponta, s-a convenit asupra institutionalizarii dialogului, PSD urmand sa acorde sprijin parlamentar unor propuneri venite din partea ONG-uri in domenii precum: ariile protejate, energie sau schimbarile climatice
Dispar plantele medicinale din farmacii? (Text publicat pe blogul Dacianei Sarbu) “Raspunsul detaliat se afla – bineinteles – la Palatul Victoria. Care insa ori il tine secret in mod nejustificat, ori… nu il are (inca). Varianta a doua pare dificil de imaginat, mai ales ca directiva europeana a fost adoptata inca din 2004, asa ca timp de transpus in legislatia romaneasca exista de prin 2007, de la integrare, si pana astazi. Incerc, totusi, sa aduc macar cateva clarificari. Foarte multa lume s-a speriat, pe buna dreptate, in Romania, ca “se interzic plantele medicinale”. Nu este asa: se reglementeaza mai strict medicamentele fabricate din plante si nu plantele ca atare. Ele vor fi autorizate, sau vor continua sa fie vandute fara sa mai promoveze pe eticheta beneficiile medicale. Vom avea in continuare acces la ceaiul de menta sau unguentul de galbenele.
Siguranta nu poate fi un pretext pentru a distruge o intreaga traditie, tot asa cum falsa traditie nu trebuie lasata
sa ne pericliteze viata
Panica oamenilor (fie ca sunt consumatori, fie ca sunt mici producatori) este absolut justificata. Ei au aflat ca va exista o astfel de reglementare, dar nu li s-a explicat in detaliu ce va presupune ea, ce efecte va avea asupra prezentei produselor in farmacii, cand vor intra in vigoare noile reguli. Autoritatile din tara vor fi singurele responsabile pentru aplicarea acestor schimbari si vor coordona procesul de autorizare. Ele aveau datoria sa explice oamenilor despre ce e vorba. Nu au facut-o. In schimb, au refuzat, efectiv, dialogul pe aceasta tema si au ignorat toate semnalele de confuzie si teama, din toate directiile. Trebuie spus ca directiva, in sine, porneste de la nevoia de a regla o realitate care a scapat de sub control, nu de putine ori. Acest domeniu fusese pana acum nereglementat, fapt care permitea abuzuri. Asa s-au vandut ierburi chinezesti contaminate cu pesticide ori pastile de slabit care au provocat tulburari de inima.
Scopul regulilor este sa se asigure ca produsele din plante vandute in farmacii functioneaza si sunt sigure. Companiile farmaceutice produc medicamente care au efect si pot demonstra acest lucru prin studii clinice. Terapiile naturiste nu pot invoca astfel de dovezi bine documentate. Doar o parte din produse pot fi promovate prin intermediul traditiei – cu totii am auzit de musetel, menta si efectele lor dovedite, dar cate sute de plante necunoscute sunt vandute consumatorilor de buna credinta, fara sa aiba efecte dovedite sau chiar provocand efecte negative? Asa apar abuzurile. Si singurul antidot la abuz este regula. Demersul Comisiei este unul argumentabil si corect pana la un punct. Dar el nu trebuie sa aiba efecte extreme; in incercarea de a apara consumatorul de falsuri si toxine, nu trebuie sa-i rapeasca leacurile traditionale, in care are incredere si pe care si le permite. Siguranta nu poate fi un pretext pentru a distruge o intreaga traditie, tot asa cum falsa traditie nu trebuie lasata sa ne pericliteze viata. Nicio reglementare europeana nu este definitiva, imuabila sau eterna. Daca aceasta directiva este incorecta fata de consumator sau fata de micii producatori de asemenea produse, ea trebuie imbunatatita. Noi, la Parlamentul European, putem incerca sa corectam aceasta legislatie astfel incat sa-si atinga scopul fara sa provoace un impact nedorit pentru consumatori si pentru producatori. Acest proces este insa unul de durata. Confuzia are loc in conditiile in care directiva a fost adoptata la nivelul UE din 2004. Suntem in 2011. Literalmente in ceasul al doisprezecelea. Raspunsul la intrebarea din titlu este “nu”. Dar exista o multime de nuante, deocamdata inchise intr-un seif la Palatul Victoria”.
Autoritatile nationale nu au nicio scuza pentru seria de greseli de care sunt responsabile: nu au facut public textul legislativ care transpune directiva europeana nu au avertizat producatorii in legatura cu efectele acesteia nu au informat producatorii despre pasii pe care ii vor avea de urmat in procesul de autorizare nu au anuntat publicul in ce va consta, de fapt, aceasta lege nu au raspuns sau reactionat la niciuna din intrebarile care le-au fost adresate in diverse forme, de catre presa ori cetateni
Doar CE ne poate lamuri cu privire la siguranta centralei de la Cernavoda Daciana Sarbu a adresat, alaturi de eurodeputatul Cristian Busoi (PNL) o interpelare catre Comisia Europeana pe tema centralei nucleare de la Cernavoda, solicitand clarificari privitoare la standardele de siguranta nucleara ale acesteia.
“Oamenii sunt, pe buna dreptate, speriati, mai ales ca autoritatile din tara nu fac efortul de a da informatii clare”
In avizul favorabil dat de Comisie in 2010 pentru viitoarele reactoare 3 si 4 de la Cernavoda, se precizeaza ca acestea vor corespunde unor standarde mai ridicate de siguranta, ceea ce ridica implicit semne de intrebare in legatura cu siguranta reactoarelor 1 si 2, functionale in prezent. Astfel, in avizul CE se precizeaza ca noile reactoare vor beneficia de imbunatatiri generale, inclusiv niveluri de siguranta mai inalte, o mai buna capacitate de reactie la accidente grave, precum si o protectie mai eficienta in caz de incendiu. Aceasta evaluare poate insemna ca reactoarele 1 si 2, aflate acum in functiune, prezinta standarde de siguranta inferioare exigentelor actuale ale CE, motiv pentru care eurodeputatii solicita un punct de vedere oficial al Comisiei pe aceasta tema. Mai mult, acestia cer lamuriri din
partea CE si cu privire la verificarile standardelor de siguranta ale reactoarelor functionale in prezent. In plus, executivul comunitar a fost intrebat daca are competenta de a solicita inspectii la centralele nucleare in masura in care apar preocupari legate de siguranta acestora.
“In contextul problemelor din Japonia, presa romaneasca ridica diferite semne de intrebare cu privire la centrala de la Cernavoda, iar oamenii sunt, pe buna dreptate, speriati, mai ales ca autoritatile din tara nu fac efortul de a da informatii clare. Comisia Europeana trebuie sa ne ofere tuturor niste raspunsuri ferme, pentru ca teama si confuzia din prezent sa dispara”, a precizat Daciana Sarbu (PSD). “Japonia este un avertisment ca standardele trebuie revizuite, inclusiv in Uniunea Europeana. O monitorizare mai severa din partea forurilor europene poate fi o garantie ca statele membre controleaza situatia, din moment ce exista indoieli in privinta capacitatii unora dintre ele de a-si proteja cetatenii”, a subliniat Cristian Busoi (PNL). Daciana Sarbu activeaza in Comisia de Mediu, Sanatate publica si Siguranta alimentara a PE, iar Cristian Busoi este membru in Comisia pentru piata interna si protectia consumatorilor.
Rolul femeilor in agricultura – dezbatut la PE Daciana Sarbu a avut, la Parlamentul European, o interventie pe tema propunerii de rezolutie semnate Elisabeth Jeggle referitoare la rolul femeilor în agricultură și în zonele rurale.
In discursul sau, Daciana a subliniat: “Aş dori să mulțumesc doamnei Jeggle pentru acest raport excelent, care subliniază rolul extrem de important al femeilor în agricultură. Știu că mulți dintre noi dorim ca femeile de toate vârstele să rămână în mediul rural sau credem ca este necesar să le încurajăm să se mute aici, pentru a asigura viitorul spaţiilor rurale şi al agriculturii în Europa. Dar pentru a facilita acest fapt, trebuie să îmbunătățim accesul femeilor la educație şi formare în domeniul agricol şi să li se permită acestora o mai bună accesare a plăților directe şi, pe de alta parte, să le asigurăm accesul la pensii decente şi la asigurări sociale. De exemplu, în România, o parte din femeile din mediul rural nu beneficiază de pensii de agricultoare şi reușesc foarte greu să înceapă o afacere în domeniul agricol. De aceea, este foarte important să acordam o atenție sporită femeilor care lucrează în exploatații familiale sau de subzistenţă şi să le garantam atât un trai decent, cât şi pensii adecvate. Raportul Jeggle subliniază că trebuie să se depună eforturi pentru a crea în zonele rurale condiții de viață corespunzătoare celor din zonele urbane, adaptându-le, totodată, la realitatea rurală, pentru ca femeile și familiile acestora să aibă motive de a rămâne la țară și de a duce aici o viață de succes; In acest sens, se solicită formularea unor condiții-cadru pentru zonele rurale care să permită femeilor de toate vârstele să rămână în mediul lor imediat și să contribuie la revigorarea și la dezvoltarea acestuia; Documentul subliniază importanța existenței unor mecanisme de pensionare anticipată pentru agricultori și pentru lucrătorii agricoli, având în vedere condițiile de trai ale femeilor din zonele rurale si invită statele membre care nu au implementat deja aceste mecanisme să o facă.
“In Romania, o parte din femeile din mediul rural nu beneficiaza de pensii de agricultoare. Este foarte important sa acordam o atentie sporita femeilor care lucreaza in exploatatii familiale sau de subzistenta si sa le garantam atat un trai decent, cat si pensii adecvate” Daciana Sarbu
"Delta este una dintre comorile cel mai putin protejate din Europa" Ecologista convinsa, cu vocatie de luptatoare pentru protectia mediului, Daciana Sarbu, membru al Parlamentului European si membru in Comisia de Mediu, Sanatate Publica si Alimentara a Parlamentului European, nu se afla la prima tentativa de sensibilizare a politicienilor occidentali, cu privire la problemele de mediu ale Romaniei, in special cele din Delta si cele de la Rosia Montana. In martie 2009, a fost unul dintre initiatorii unei Declaratii scrise, care cerea forurilor europene sa creeze o strategie dedicata Dunarii si Deltei. Ea a invitat apoi doua comisii europarlamentare (de Mediu si Dezvoltare Regionala) la Tulcea, ca sa vada, la fata locului, frumusetea care trebuie protejata. De aceasta data, Daciana Sarbu a adus la Bruxelles, sub ochii institutiilor europene, imaginea aceleiasi frumuseti, dar si a pericolelor care o ameninta. Luand cuvantul la deschiderea expozitiei, doamna Sarbu a declarat: "Delta este una dintre comorile cel mai putin cunoscute, dar si cel mai putin protejate din Europa. Acum cateva zile, Comisia Europeana a avertizat Romania in privinta slabei protejari a regiunii Sulina. Daca nu se supune legilor europene, in urmatoarele doua luni, Romania va plati in justitie. Cazul poarta un simbolism trist pentru intreaga poveste a Deltei Dunarii. E o dilema foarte veche, cu care s-a confruntat orice mare obiectiv turistic al lumii: cum sa-i
pastram integritatea si, in acelasi timp, sa le permitem oamenilor sa se bucure de frumusetea sa? Eu cred intr-un singur raspuns corect: respectul pentru reguli. Este adevarat, Comisia Europeana a prezentat anul trecut Strategia privind Dunarea, asa cum i-am cerut cu un an inainte. CE a venit si cu un Plan de Actiune pe patru directii: conectare, protejarea mediului, prosperitate si consolidare pentru intreaga zona. Dar Strategia a fost deja criticata de organizatiile ecologiste. WWF, partenerul nostru, nu este de acord, spre exemplu, cu intensificarea navigatiei pe Dunare. Am sperat ca aceste organizatii vor fi ascultate si solutiile lor vor fi integrate in politicile europene, fiindca ele cunosc bine realitatea si pot avea o contributie valoroasa. Vorbind despre Delta, problema e simpla: avem o comoara si actiunile unora ii distrug frumusetea. Se impune sa intarim regulile si sa ne asiguram ca ele sunt respectate de toata lumea. A ne bucura de natura fara sa o distrugem este, probabil, cea mai mare provocare a generatiei noastre. Iar modul cum reactionam la aceasta provocare ne va modela civilizatia. Si va modela, cu siguranta, lumea pe care o lasam copiilor nostri". (fragment din articolul aparut in publicatia Formula AS)
Daciana a participat la Congresul ECOSY. In perioada 31 martie – 03 aprilie a avut loc la Bucuresti cea de-a X-a editie a congresului ECOSY (European Community Organisation of Socialist Youth), organizat de TSD. La aceasta editie au participat peste 200 de tineri socialisti si social democrati din Uniunea Europeana, Europa Centrala si de Est, precum si din tarile mediteraneene si - cu statut de invitat - o delegatie a din partea Chinei. Au fost abordate subiecte ce se inscriu in cadrul campaniei ECOSY “Vocea generatiei mele”: educatia, somajul in randul tinerilor, securitatea sociala, dreptul la munca si un trai decent, migratia, egalitatea de gen.
Cum puteti vorbi cu Daciana: Scrieti-i pe adresa: Rue Wiertz 60 B-1047 Bruxelles
(Grupul Socialist din Parlamentul European)
Sunati la: +40 726314081 (birou) +32 2 2845805 (Bruxelles); +33 3 88 1 75805 (Strasbourg) Trimiteti un fax la: +32 2 2849805 (Bruxelles); +33 3 88 1 79805 (Strasbourg) Trimiteti un email la: dacianaoctavia.sarbu@europarl.europa.eu dacianasarbu@yahoo.com Trimiteti un mesaj pe site: www.dacianasarbu.ro Intrati pe blog: dacianasarbu.wordpress.com Trimiteti un mesaj pe FACEBOOK: http://www.facebook.com/daciana.sarbu