Amount Nr. 3

amount NR. 3 | 1 IANUARIE 2012 | WWW.AMOUNT.MD

Eugen Frimu:

Ei, cum la lucru?!

Combaterea producţiei şi comerţului ilegal de ţigări de Victor CIOBANU

amount

www.amount.md

REDACTOR-ŞEF: Ivan Goncearuc - goncearuc@amount.md SENIORI EDITORI: Viorel Roman - roman@amount.md | Radu Lisița - lisita@amount.md REDACTORI: Victor Ciobanu | Cristina Brumă | Mihai Sîtnic ART DIRECTOR: Ivan Goncearuc EDITOR FOTO: Radu Lisiţa COPERTA: Radu Lisiţa REVISTĂ EDITATĂ DE: DIA Media Group CEO: Ivan Goncearuc CIO: Viorel Roman RELAŢII INTERNAŢIONALE: Aura Bălănel ART DIRECTOR: Radu Lisiţa Adresa redacţiei: Republica Moldova, Chişinău, str. Sfatul Ţării 2

tel. 377 22 294264; e-mail: amount@amount.md

amount

EDITORIAL

La Mulţi Ani, Oameni buni! din ce în ce mai complicat să administrăm un site ca Amount.md cu forţa cîtorva persoane, majoritatea dintre care scriu foarte rar.

Ivan GONCEARUC Cum alegerea preşedintelui întîrzie să vină, din anumite motive puerile şi tîmpe, la un moment dat, nu putem vorbi nici despre o dezvoltare coerentă a sferei economice la noi în tărişoara asta mică care îţi oferă mult mai multe impedimente decît facilităţi.

Anume din acest motiv nu vom face bilanţul general, care s-ar fi dorit la acest sfîrşit de an şi ne vom axa doar pe „berbecii noştri”.

Avem două luni în spate şi trebuie să vă recunosc cu un deosebit regret că e

Cu toate aceste dificultăţi vreau să vă spun că şi în această lună am lucrat asiduu la mai multe proiecte de dezvoltare a brandului Amount. În primul rînd suntem foarte aproape să „încărcăm” un nou design al site-ului, unul mult mai convenabil pentru cititori şi din punct de vedere al eficacităţii şi din punct de vedere al aspectului.

Vor apărea rubrici noi cu editoriale, investigaţii, opinii şi materiale de analiză. Va apărea şi o galerie video marca Amount, cîteva bloguri de nişă economică şi alte lucruri ce ţin direct de content.

De asemenea vom crea o pagină specială pentru parteneri, plus un cod html pentru cei care vor să aibă la ei pe site widgetul nostru.

Surpriza cea mare pe care v-o pregătim deja de

vreo lună este posibilitatea exclusivă să vizionaţi direct de pe site-ul nostru ultima producţie moldovenească din domeniul cinematografiei - filmul FAT, la preţul de doar 5 euro pentru vizionare. Detalii pe site în viitorul apropiat. În pofida faptului că „ieșim” pe 1 ianuarie, vreau să vă doresc, dragii noştri cititori, din partea întregii redacţii - multă sănătate, fericire, bucurii şi împlinirea tuturor dorinţelor pentru anul viitor. Multe realizări în ceea ce priveşte cariera fiecăruia dintre voi şi cît mai multe proiecte de business reuşite. Fie ca anul care vine să ne aducă, în sfîrşit, stabilitatea politică de care avem nevoie pentru a trăi puţin mai bine, măcar, decît o facem acum.

Din partea mea - vreau să vă asigur că produsul Amount va fi din ce în ce mai calitativ şi mai atractiv din toate aspectele.

La Mulţi Ani!

Descoperă Moldova un proiect Amount ĂŽn colaborare cu Vladimir Gladcov

amount

INTERVIU

Handmade afacere profitabilă sau doar hobby în Moldova?

Ludmila și Andrei Gîscă sunt o pereche de tineri care au transformat pasiunea pentru lucrurile făcute de mînă într-o veritabilă mică afacere şi nu vor să se oprească aici. Despre ce au reuşit să facă pînă acum dar şi despre planurile lor de viitor puteţi afla în rîndurile de mai jos.

Interviu de: Ivan GONCEARUC

De cînd ai început să practici handmade-ul?

Am început cu invitaţiile pentru nunta noastră. De acolo au pornit şi mărturiile pentru oaspeţi. Mie îmi place foarte mult să brodez, croşetez, împletesc,

de aceea felicitările şi invitaţiile handmade s-au incadrat de minune în lista mea de hobby.

Cum ai hotărît săţi deschizi propriul business?

Business e prea mult spus despre noi. Suntem prea mici pentru a spune că avem o afacere. Mai avem de investit

mult pentru a iniţia o afacere în toată puterea acestui cuvînt:) Care este implicarea soţului tău în afacerea handmade?

Soţul meu mă ajută foarte mult. El este agentul de securitate.

Este foarte atent la detalii cînd vine vorba de calcule, astfel izbutim să facem economii.

Ce spui despre concurenţă, există una pe piaţa internă?

Concurenţă există, bineînţeles. Atîta timp cît există lume creativă, va fi şi concurenţa bună.

Bineînţeles că fiecare efectuează articole într-un stil aparte, însă şi cumpărătorul este diferit, astfel trebuie să ţinem cont nu doar de gusturile noastre la efectuarea unui articol.

Ce profit poate să aducă un magazin

on-line de handmade în Moldova?

Din punctul de vedere al unui consumator zic că magazinele online capătă o popularitate foarte mare. Noi am iniţiat unul, sperăm la vănzări şi acolo. Însă mulţi oameni îşi doresc să vadă un anume articol pentru a lua o hotărîre. De aceea, de cele mai multe ori am fost contactaţi online, iar după o

întîlnire şi demonstrare a articolelor, s-a decis şi asupra cumpărării.

Ce cîştiguri aveţi voi de la vînzarea „artefactelor”?

Ciştigăm, ca de altfel nu ne-am fi ocupat de asta. Pe lîngă aspectul financiar, mai cîştigăm şi energie pozitivă ce vine de la cumpărători.

Eu mă bucur de fiecare dată cînd văd că cum-

părătorul este satisfăcut de rezultat şi cînd cineva apreciază lucrările noastre.

Ce anume confecţionaţi în afară de felicitări?

Acum, în perioada sărbătorilor, confecţio-

năm felicitări. Pe lîngă asta, în portofoliu mai avem şi decorare de lumînări, carneţele, albume foto, invitaţii de nuntă, cumetrii, zile de naştere. Pe parcurs vor mai apărea articole noi.

Cîte lucrări pe lună reuşiţi să creaţi?

Facem atîtea cît ne ţine bateria. Am avut zile şi nopţi cînd nu dormeam deloc, sau ne limitam la 2 ore de somn pe noapte. Facem aproximativ cîte 10-20 felicitări pe zi. Poate

Producem pentru a vinde. Dacă reuşim, mai facem cîte ceva pentru cadouri. De la început, bineînţeles, tot ce făceam e ra pentru cadouri:) Ce planuri de viitor aveţi pentru dezvoltarea afacerii?

Planificăm să ne facem un site mai bun şi să mai găsim parteneri.

nu este mult, însă mai suntem ocupaţi şi la serviciu, astfel seara după cină, intrăm în tura de noapte.

Care este procentajul de creaţii vîndute în raport cu ceea ce produceţi?

E rentabil să deschizi un magazine offline de handmade în Moldova, s-ar vinde?

E rentabil. Mare importanţă o are şi locaţia magazinului. Trebuie să fii în ochii lumii, mereu la îndemînă pentru ca atunci cînd omul trece pe lîngă tine, să nu plece cu mîna goală:)

“Grand

dă lovitura

Hall”

a pe piaţa din Moldova

CITEȘTE AICI

“Grand Hall” dă lovitura pe piaţa din Moldova Autor: Cristina BRUMĂ Grand Hall revine cu un nou design architectural şi o nouă politică de preţuri.

Revista Amount a hotărît să vă facă o prezentare a istoriei acestei companii care-şi trage originile încă din anul 1998.

Compania “Manolii” SRL a fost înfiinţată în anul 1998 şi deja după un an de zile a deschis primul centru comercial „Bat”. În 2000 a deschis cel de al doilea centru comercial din capitală „Grand Hall”. Iar în decurs de cinci ani a reuşit să pună în exploatare primul centru comercial şi de agrement din Republica Moldova pentru copii „Baby Hall”. La începutul anului 2011 compania conducătoare şi dezvoltatorul Holdingul „Elita-5” au decis să reconstruiască centrul comercial „Grand Hall”.

Şi iată că la 23 decembrie, centrul comercial „Grand Hall” revine pe piaţa comercială din Moldova după 10 ani de activitate şi un an de reconstrucţie.

Iniţial proprietarul centrului Alexandr Pincevschi care este şi preşedinte al Holdingului „Elita-5” planificase un cost investiţional de 5 mln. de euro dar în final s-a ajuns la suma de 7 mln. de euro. În urma reconstrucţiei suprafaţa centrului s-a mărit până la 12 142 mp. iar zona comercială a ajuns la 6000 mp.

După cum a declarat pentu „Amount”, dna Olga Gutium, director pe marketing „un asemenea obiect ca „Grand Hall” cu asemenea suprafaţă și amplasat în centrul capitalei trebuie să arate nu doar bine, ci cu adevărat europenește. Doar astfel vom obține rezultatele scontate. Actualmente

formatele mall-urilor sunt la mare căutare, de aceea neam propus să realizăm un asemenea proiect şi în cadrul „Grand Hall”.”În procesul de reconstruire a centrului au fost implicate firme şi companii atât din Moldova, cât şi de peste hotare. Responsabil de re-proiectarea construcţiei a fost “Institutul de arhitectură” SRL. Însuşi autorul proiectului dl Valeriu Grişco a lucrat la realizarea proiectului aproape 7 luni de zile. Acesta ne-a mărturisit că unul dintre scopurile principale a fost

extinderea suprafeţei centrului comercial atât în plan, cât şi vertical.

De designul centrului s-a ocupat firma “Gorgona” SRL, iar lucrările de construcţie au fost efectuate de “Magic Integral NC” SRL. Partener general este compania “Retail Group” din România.

Compania “Retail Group”, condusă de doi ani de Ilan Laufer a implementat un concept nou pe piaţa autohtonă care combină spaţiile comerciale normale cu spaţiile “open retail”.

Avantajul zonei ”open retail” este că facilitează o vizibilitate sporită asupra tuturor magazinelor prin retragerea spaţiilor închise în favoarea unui spaţiu comercial deschis. Astfel la fiecare etaj vor fi văzute toate magazinele tuturor comercianților.

Pe lângă aceasta “Grand Hall” are un spectru larg de mărfuri şi servicii, începând cu bijuterii şi terminând cu restaurante, farmacii si bănci. La finisarea reconstrucţiei toate spaţiile comerciale erau deja date

în arendă. Preţurile pentru arendă, ne-au informat unii clienţi, s-au majorat dar nu cu mult. Aceştia au mai adăugat că preţurile comparativ cu cele de pe piaţă sunt medii şi asta le convine.

Comerciantii speră să atragă un număr cât mai mare de consumatori penrtu a acoperi toate cheltuelile. Iar Alexandr Pincevschi este încrezut că in maximum 5 ani va reuşi să-și restituie toate investiţiile făcute. După care intenţionează să reconstruiască şi ”Baby Hall”.

MAI MULTE INFORMAŢII LA ACEASTĂ TEMĂ CITIŢI PE

amount .md

amount

FOCUS

Ei, cum la lucru?! „De treci codrii de aramă de departe vezi albind, Şi-auzi mîndra glăsuire a Pădurii de Argint.”

Autor: Ivan GONCEARUC Acum transpuneţi aceste versuri într-un postmodernism contemporan şi veţi primi locul unde se întîmplă minunea creaţiei în varianta echipei Frimu Films. Mansarda pe care eu mă încăpţînez să o numesc „penthouse” parcă prinde viaţă cu fiecare, îndrăznesc să spun, artist ce-ţi face apariţia, intrînd vioi pe uşă. Nu sunt un grup matinal, cum o recunoaşte şi Eugen Frimu visul căruia, plusat de cunoştinţele şi talentul tizului său Eugen Balan, au dus la naşterea primului

desen animat autohton de calitate internaţională.

Camera parcă prinde viaţă, după cum vă spuneam, iar calculatoarele care stăteau parcă zîmbesc, trezindu-se cu cea mai mare bucurie din stand by-ul în care au fost forţate să stea o noapte întreagă, aşteptînd să-i ajute pe meşterii animaţiei să creeze noi feţe, aturajuri, sentimente şi trăiri.

Eugen Frimu, şeful şi producătorul acestui proiect mi s-a părut un visător incurabil dar, totodată, o persoană care ştie exact ce vrea şi unde merge. O

îmbinare perfectă a unui om de afaceri cu spiritul creator care, pe semne, l-a măcinat în toţi acei ani în care a lucrat pentru a face posibilă această echipă de creaţie.

Comparaţia cu atmosfera de sărbătoare totală din „Călin”-ul eminescian nu este deloc întîmplătoare – anume această atmosferă ţi-o crează entuziasmul făţiş al echipei care a reuşit să cucerească la doar cîteva ore de la lansare toată suflarea artisitică de la noi prin extravaganţa şi complexitatea cu care au citit modelele arhe-

tipale ale unei societăţi care încă gîfîe în mocirla mediocrităţii. Două personaje – Nicu şi Baton, care întruchipează perfect modelul clasic de moldovean. Personal nu privesc aceste două personaje ca două entităţi aparte ci mai mult ca părţile antagoniste arhiprezente în fiecare dintre noi. Nu i-am întrebat pe băieţi dacă am dreptate

sau nu pentru a nu distruge legenda interpretetivă a spectatorului simplu, care ia din operă ceea ce vede doar el, nu neapărat ceea ce a vrut să ne comunice autorul.

Trebuie să recunosc că am fost, din start, pregătit să tratez tema subiectiv din simplu motiv că am fost cucerit de simplitatea şi autenticitatea redării mesajului într-o formă absolut inedită pieţei autohtone. Cu siguranţă aţi văzut deja primul episod din Nicu şi Baton, iar dacă nu – aveţi şansa s-o faceţi la noi pe site, dar nu despre asta e vorba. Introul acestui prim episod te ţine într-un suspans de „ce dracu va urma?” pînă în momentul cînd te cucereşte definitiv prin clasica – „Cum la lucru?!” Aici se

rupe filmul şi vine delectarea. Am avut un moment în care mi-am amintit de altă banalitate mărginită cu stupiditate maximă, atunci cînd cineva, văzîndu-te cu căldările la fîntînă te întreabă politicos afişînd un zîmbet americănesc – „Ce, la apă?!”

Absorbit de produs era cît pe ce să deviez serios de la cei care au făcut posibilă această stare de mîndrie că suntem compatrioţi. Ştiţi ce m-a uimit cel mai mult la Eugen Frimu? Modestia de a se pune în umbră atît la el cît şi la Eugen Balan, regizorul acestui proiect şi de a scoate în evidenţă animaţia – cea care „cu adevărat contează. Nu vrem să creadă lumea că-i imposibil să faci filme animate de calitate la noi în ţară. Ba dimpotrivă cred că dacă poţi să-ţi iei puţin măcar gîndul de la cum ai să faci bani din asta, poţi reuşi”, se dă cu părerea Eugen Frimu. „Că de făcut bani din animaţie nu ai cum în Moldova, cel puţin acum”, îl completează Eugen Balan.

La întrebarea mea despre investiţia iniţială în acest proiect a trebuit să insist destul de mult ca să primesc un răspuns. „Am investit în tehnică, calculatoare, planşete pentru animaţie şi alte chiţibuşuri, dar nu ne putem lăuda că plătim salarii mari. Băieţii cu care lucrăm investesc foarte mult entuziasm personal şi dedicaţie muncii

bucurîndu-se de rezultatul final”, ne explică Eugen Frimu.

Văzusem cîteva filme documetare despre cum se fac desenele animate dar am înţeles complexitatea lucrului doar după ce am văzut miile de foi desenate de mînă cu scenele primului episod. „Am folosit peste 8 mii de desene în procesul de creaţie a primului episod, iar lucrul, de la concepţie pînă la produsul final, ne-a luat cam 5 cinci luni!”, ne explică regizorul proiectului.

Aici îmi îndrept privirile spre Radu, regizorul

de sunet, care-şi fumează ţigara pe pervazul „penthouse”-ului, omul care a lăsat munca de operator sunet în una dintre televiziunile tari de la noi pentru aşi satisface dorinţa de a crea ceva personal.

L-am întrebat cum e cu copyright-ul la soundtrack la care mi-a răspuns în stilul oamenilor de creaţie care alcătuiesc acest studiou de film – „Bucuria şi surprinderea cea mare este atunci cînd auzi la oameni în telefoane pe post de ringtone, bucăţi din coloana sonoră.

Simţi o satisfacţie enormă în acele momente.”

Eugen Frimu care este producătorul general al proiectului şi CEO, şi-a creat propria afacere în 2007, atunci cînd a pus pe picioare o firmă de software, unde pe lîngă programele şi aplicaţiile ieşite de sub peniţa-i s-a ocupat şi de crearea de site-uri.

A colaborat cu companii din Europa la diferite proiecte internaţionale şi a făcut spoturi publicitare şi grafică pentru o televiziune de la noi. Purta demult visul creării unui studiou de animaţie dar, după cum singur recunoaşte, a trebuit să strîngă capital pentru a pune pe roate Frimu Films. Este un fel de Steve Jobs de Moldova, dacă vreţi, afaceristul cu inimă creatoare, care ca şi celebrul fondator al Apple

a investit într-o afacere neprofitabilă doar din dorinţa enormă de a crea (comparaţia nu este deloc exagerată dacă o raportăm la realităţile pe scară valorică naţională iar tangenţile sunt izbitoare. Jobs, pe cînd fusese „alungat” de la compania pe care o înfiinţase a investit în Pixar, celebra casă de animaţie, cumpărînd-o de la George Lucas, cu care a făcut primul film de animaţie tridimensional – Toy Story. Criticii erau deosebit de sceptici în privinţa succesului dar aveau să se înşele cu toţii. Toy Story a avut un succes enorm şi practic a însemnat începutul unei noi ere în animaţie).

După cinci luni de muncă au lansat, la 20 noiembrie, primul episod

MAI MULTE INFORMAŢII LA ACEASTĂ TEMĂ CITIŢI PE

din Nicu şi Baton şi au avut succes. Au strîns peste 20 de mii de vizualizări pe youtube dar au fost refuzaţi fără vreun motiv serios să prezinte un teaser la festivalul de animaţie Anim’Est, care se desfăşurase puţin mai devreme.

Nici pînă acum nu au un răspuns definitiv de ce nu, dar asta e altă temă de discuţie. „Important e că ne-am pornit şi vrem să facem asta. Dacă ne vom mobiliza vom intra la vreun concurs internaţional să ne încercăm forţele, în primăvara asta, şi da –

lucrăm la cel de-al doilea episod din Nicu şi Baton”, zîmbeşte Eugen Frimu.

După estimările mele, în cazul în care nu vor avea unele surprize neplăcute, băieţii vor lansa episodul doi undeva prin februarie-martie, iar pînă atunci cei care au reuşit deja să le îndrăgească creaţia vor avea posibilitatea de a se informa despre activitatea acestor entuziaşti pe o pagina event, creată special pentru Nicu şi Baton la noi pe site.

P.S. i-am lăsat pe băieţi să muncească fără să fie deranjaţi de blitzul aparatului foto şi întrebările mele iscoditoare, fiind şi eu foarte nerăbdător să mă pot delecta cu episodul doi a ceea ce este probail cea mai bună producţie de animaţie autohtonă.

amount .md

ECHIPA 1. Eugen Frimu, producator Visator si romantic, pasionat de muzica, film, poezie si desene animate. Alinta echipa si ii tot aduce cu picioarele pe pamant ca sa nu se ridice prea aproape de soarele fanteziei.

2. Eugen Balan, regizor Extrem de talentat, un om dintr-o bucata, foarte bun in toate, transforma in aur tot de ce se atinge. Coordoneaza intreaga productie si citeste gandurile intregii echipe.

3. Radu Zariciuc, regizor sunet Tipul cu urechi ascutite, voce de inger si inima de artist. Canta, compune muzica, distruge si inregistreaza tot felul de instrumente muzicale sau pur si simplu distreaza toata lumea.

4. Mihai Luchian, animator, prelucrare postproductie Cu studii la Bucuresti, cu o pregatire extrem de solida, este maestru in video si audio, toate programele il prefera anume pe el si daca cineva din echipa nu gaseste ceva pe Google, il intreaba pe Mihai.

5. Oleg Gavriliuc, prelucrare postproductie, fundaluri Prefera mai degraba sa manance o broasca decat sa produca un design care nu-i place si nu ai ce face cu asta, pentru ca are gusturi exceptionale.

6. Maxim Cerevcov, animator Mester Faur, maini de aur. In mainile lui creioanele deseneaza singure, iar hartia danseaza, vibreaza si se coloreaza, tot singura.

7. Constantin Fana, animator Arhitect de profesie, se regaseste in anatomia obiectelor simple si compuse, este parintele miscarii si are darul de a vedea viata cu o detalizare de 24 cadre pe secunda.

8. Lera Podborski, animator Este in stare sa duca la perfectiune orice contur, forma sau culoare, deseneaza impecabil chiar si cu ochii legati, nu exista tehnica pe care ea sa nu o posede.

9. Irina Burduniuc, fundaluri Este fata despre care toti credeau ca face fundaluri cu ajutorul aparatului de fotografiat pana cand, intr-o buna zi, a fost evident ca aparatul de fotografiat face poze dupa desenele Irinei.

FC DACIA - 12 ani de

victorii

www.fcdacia.md www.fcdacia.net

amount

OPINIE

Combaterea producţiei şi comerţului ilegal de ţigări Autor: Victor CIOBANU Comerţul ilegal cu ţigări reprezintă activitatea de cumpărare, distribuire şi revînzare a ţigaretelor fără a se plăti taxe la stat.

Pentru a propune măsuri de combatere a comerţului ilegal de ţigări, dîntîi de toate ar trebui să cunoaştem cauzele apariţiei acestui fenomen. Comerţul ilegal de ţigări apare atunci cînd comercializarea ţigărilor

în genere este interzisă, ori atunci cînd accizele la ţigări pentru stat sunt atît de mari, încît micşorează enorm puterea (sau dorinţa) de cumpărare a acestor produse de către consumatorii lor. Motivul pentru care apare contrabanda şi comerţul ilicit de ţigări este că există o mare cerere de la consumatori, care însă nu îşi pot permite să plătească preţul înalt al acestora, oferta fiind prea scumpă. În cazul Republicii Moldova, contrabanda de ţigări de la noi din ţară orientată spre România apare deoarece preţul unui pachet de ţigări în ţara vecină este de 4-6 ori, chiar de mai multe ori, mai mare decît în Republica Moldova. În România un pachet de ţigări costă în medie 1213 RON (40 – 45 lei MD), mai bine de 80% din preţ reprezentînd taxele plătite statului. În ţara noastră, însă, un pachet de ţigări

costă, echivalentul în RON, între 0.70 şi 3 RON (3 – 12 lei MD), în funcţie de marca de ţigări, ceea ce face ca diferenţa de preţuri a unui pachet de ţigări în cele 2 ţări să fie extrem de abruptă, şi astfel, vinderea ilegală a ţigărilor din RM în România un „business” extrem de profitabil.

Un alt detaliu important, înainte de a propune măsuri, este să cunoaştem cum se formează preţul pachetului de ţigări de contrabandă.

Preţul ilegal = preţul său din ţara de origine + transportul + taxa de risc + mita dată în vamă + profitul contabandistului. În ciuda acestor noi cheltuieli (mita, transportul) de pe lîngă preţul iniţial al produsului, datorită diferenţei enorme a preţurilor din Română şi RM, traficanţii ajung să cîştige în mediu cîte 3 RON (11 lei MD) la fiecare pachet

ilegal de ţigări vîndut în România.

Soluţii de combatere a traficului de ţigări: 1) Ei bine, prima soluţie, cum este şi normal, ar fi ca România să micşoreze accizele şi să coboare astfel preţul la ţigările legal vîndute în România, astfel încît să nu mai existe cerere de ţigări de contrabandă pe piaţa românească. Odată ce tocmai 80% din preţul unui pachet de ţigări îl reprezintă banii daţi statului, se subînţelege de la sine că statul român exagerează în politica lor de accize. Odată ce tra-

ficantul cîştigă în mediu cîte 3 RON pe pachetul de ţigări vîndut ilegal, dacă şi preţul pachetelor de ţigări vîndute legal ar fi cu 3 RON mai mic, şi comerţul ilegal de ţigări s-ar micşora enorm, deoarece ar dispărea motivaţia contrabandei (lipsa profitului), sau profitul mic pe care îl vor obţine contrabandiştii nu va mai acoperi riscul şi cheltuielile unei asemenea activităţi. Însă, după cum ne dăm seama, România puţin probabil că îşi va micşora taxele pe ţigări, deoarece este membră a UE, fiind obligată să taxe-

ze după legile europene, destul de dure, produsele din tutun; 2) A 2 soluţie ar fi ca preţul pachetului de ţigări din RM să crească la un asemenea nivel, astfel încît să nu mai facă profitabilă contrabanda de ţigări spre România.

După cît se pare, această idee este deja pusă în practică: cei de la Ministerul Finanţelor din RM au şi inclus în proiectul politicii fiscale şi vamale pe anii 2012 – 2014 o prevedere care va duce la majorarea anuală a accizelor la ţigări astfel încît să le ajusteze la nivelul european.

În cazul Republicii Moldova, contrabanda de ţigări de la noi din ţară orientată spre România apare deoarece preţul unui pachet de ţigări în ţara vecină este de 4-6 ori, chiar de mai multe ori, mai mare decît în Republica Moldova.

Opinia mea este însă că acest lucru este o greşeală, şi că RM ar trebui să-şi majoreze accizele la ţigări pînă la aceea ca preţul unui pachet de ţigări din RM să coste 50-70% din preţul unui pachet de ţigări în România. La o asemenea diferenţă de preţ, deja contrabanda de ţigări dintre RM şi România ar dispărea, deoarece profitul traficanţilor nu ar mai acoperi cheltuielile şi riscul unei asemenea activităţi. Pe de altă parte, dacă RM ar majora preţul ţigărilor pînă la un nivel european, ea însăşi va deveni o victimă a contrabandei, deoarece produsele legale vor deveni inaccesibile consumatorilor moldoveni, piaţa moldovenească urmînd

să fie invadată de ţigări de contrabandă. Să nu uităm nici că hotarul de est al ţării nu este deloc controlat; 3) În România în primele 9 luni ale anului 2011 contrabanda de ţigări a scăzut considerabil (de la 36% sfîrşitul lui 2010 la 11.8% în septembrie), în special datorită operaţiunii „Curăţaţi vămile”, ce a dus la sporirea controalelor în vămi şi la arestarea a o mulţime de vameşi corupţi. Logica sugerează că dacă şi în Republica Moldova s-ar derula o amplă operaţiune de controlare a vămilor, şi arestare a vameşilor corupţi, contrabanda de ţigări dintre cele două state româneşti ar scădea şi mai mult;

4) O altă idee, pe care aş propune-o pentru eficientizarea lucrului vămilor, ar fi organizarea unui concurs de genul „Cei mai buni/eficienţi vameşi”. Acei vameşi, care într-o perioadă anumită, în turele lor, au descoperit cele mai multe şi mai mari tentative de contrabandă de ţigări, să primească anumite distincţii şi premii băneşti (bonusuri la salariu, etc), care să-i motiveze astfel pe toţi vameşii să lucreze şi mai eficient şi să respingă mita de la contrabandişti; 5) Cea mai bună soluţie, pe care aş propune-o eu, este ca vameşii care sunt corupţi, şi sunt prinşi că iau mită, să li se lichideze dreptul la pensie, la tot ce a agonisit

la pensia sa cît timp a lucrat. Această soluţie este una folosită eficient de germani în combaterea corupţiei la ei în ţară, şi aş recomanda-o obsesiv ca şi statul nostru să o adopte şi folosească în combaterea corupţiei de la noi din RM. Se ştie că statul nostru este unul extrem de corupt, or, dacă un funcţionar public ar şti că îşi va pierde şi locul de muncă, dar şi dreptul la pensie, totul ce a agonisit pînă atunci, acesta se va gîndi de 7 ori înainte dacă merită să rişte să ia mită sau nu. Acelaşi lucru şi în cazul vameşilor: dacă aceştia vor şti că pe lîngă locul de muncă îşi vor pierde şi dreptul la pensie, vor fi şi mai puternic descurajaţi în a lua mită şi a accepta trecerea transportului ilegal de ţigări de vamă. O asemenea măsură, sunt sigur, ar micşora luarea mitei de către vameşi, şi ar micşora contrabanda de ţigări, dar şi, dacă această măsură nu va funcţiona în combaterea corupţiei şi descurajarea funcţionarilor publici de a lua mită, cel puţin ar scăpa statul nostru de povara pensiilor, care cel puţin în viitorul mediu sau îndepărtat ne va sugruma (în 2050,

cînd generaţia mea va ieşi la pensie, vom avea un raport de un lucrător la 3-4 pensionari – altfel spus, statul ăsta nu va avea deloc posibilitate să ne dea o pensie); 6) Alţi factori care au contribuit la scăderea contrabandei şi comerţului ilegal în România au fost colaborarea între instituţiile statului pentru combaterea acestui fenomen, precum şi implicarea producătorilor de ţigări şi a mass-mediei. Aceste soluţii pot fi folosite şi de către statul nostru: colaborarea între mai multe instituţii ale statului (vămile, poliţia, ministerul finanţelor, etc.), colaborarea statului nostru cu România în schimbul de informaţii şi organizarea unor proiecte şi operaţiuni comune de reducere a contrabandei, colaborarea instituţiilor statului cu producătorii de tutun (internaţionali şi locali), şi implicarea massmediei, prin derularea unor ample campanii mediatice, de informare, sau sensibilizare a opiniei publice în privinţa nesusţinerii de către populaţie a producţiei ilegale şi comerţului ilegal de ţigări; 7) Altă soluţie ar fi sporirea pedepselor

pentru persoanele care încearcă să transporte ilegal ţigări peste hotare, precum şi mediatizarea acestor pedepse de către mass-medie, pentru a descuraja populaţia/ potenţialii contrabandişti să încerce să practice o asemenea activitate.

8) În privinţa producţiei ilegale de ţigări la noi în ţară, ar merita de organizat ample campanii mediatice, de informare, asupra efectelor negative a acestui fenomen la noi în ţară, precum şi găsirea unor metode de motivare a populaţiei (premii băneşti, spre exemplu) de denunţare a persoanelor ce se ocupă cu producţia ilegală de ţigări. În genere, cea mai bună soluţie de stopare a producţiei şi comerţului ilegal de ţigări ar fi dispariţia cererii, adică dispariţia acestui viciu al oamenilor, de a fuma. Din păcate, acest lucru e puţin probabil să se întîmple vreodată.

amount

AUTOHTONE

Ilumina să în st

Autor: Cristina BRUMA De mulţi ani tot ce se face în oraş, legat de iluminatul public sau de iluminatul decorativ răspunde înterprinderea municipală “Lumpteh”. Şi în 2011 la cererea primăriei, inclusiv a Primarului General Dorin Chirtoacă, “Lumpteh-ul” a fost antrenat in iluminarea decorativă a străzilor capitalei pentru

înviorarea și crearea bunei dispoziții locuitorilor și oaspeților Chișinăului în perioada sărbătorilor de iarnă.

Pentru mai multe detalii, obiective şi realizări am discutat cu dnul Anatolie Aparatu, inginer-şef la ÎM “Lumpteh”, care a declarat pentru cititorii “Amount” « că în anul curent în Chişinău s-a extins considerabil suprafaţa de iluminare. Pentru bd. Dacia,

MAI MULTE INFORMAŢII LA ACEASTĂ TEMĂ CITIŢI PE

amount .md

area Chişinăului pentru ărbătorile de iarnă til “frumos şi ieftin” Bacău, Hunedoara şi Viaduct-Centru-Boalte oraşe din Româtanica, bd. Ştefan cel nia. Pentru pomul de Mare şi Sfânt, mai Crăciun construcţiile puţin pentru str. Ion de iluminare au fost Creangă şi str. Alba luate în arendă. AceasIulia, au fost fixate tă metodă este mai cca 250 de construcţii convenabilă şi mai iefde iluminare. În anul tenă. Anatolie Aparatu acesta în premieră au a menţionat că confost iluminate şi cele 18 comune ale munici- strucţiile de iluminare nou achiziţionate sînt piului Chişinău ». foarte economice. AstLa decorul stâlpifel în cele 45 de zile de lor şi a copacilor s-au iluminare se va confolosit construcţii de suma energie electrică iluminare mai vechi, de cca 150 000 de lei. iar la cel stradal al Proiectul decorului a oraşului şi a comufost realizat de anganelor s-au utilizat jaţii “Lumpteh-ului”. doar constucţii noi.

Lucrările de amenaConstrucţiile au fost jare au fost efectuate cumpărate de la firma pe tot parcursul lunii “NK Ilumination” noiembrie. Direct la SRL din Hunedoara, procesul de decorare România. Tot aceasMAI MULTE INFORMAŢII străzilor au participat tă firmă a iluminat LA ACEASTĂ TEMĂ CITIŢI PE oraşele Braşov, Reşiţa, cca 40 de lucrători iar

indirect au participat toţi cei aproape 120 de angajaţi ai înterptinderii municipale. Dnul Anatolie Aparatu a ţinut să accentueze că în limetele bugetului pe care l-au avut, au optat pentru un decor de sărbătoare frumos şi ieften.

Gama culorilor a fost selectată cu precauţie. S-a preferat ca culorile să fie calde şi liniştite. Și asta pentru că se preconizează iluminarea decorativă a Chişinăului şi la alte mari sărbători creştine sau naţionale care vor urma să vină. În total pentru iluminarea de sărbătorile de iarnă a municipiului Chişinău s-au cheltuit peste un .md milion de lei.

amount

amount

VIDEOTECA

Wall Street, strada und

Wall Street - templul cifrel -Alo? -Ce faci, Budd?

-Dorm, ce oră e ?

-Budd, Banii nu dorm niciodată.

Autor: Mihai SÎTNIC Fiecare vis are un preț, iar pe Wall Street suma este dictată de informație și timp.

Oliver Stone a ecranizat în 1987 o secvență din viața celora care au știut cum să scoată bani din zvonuri. Budd Fox un tînăr agent de bursă se ocupă cu tranzacții minore în lumea Wall Street-ului.

Budd vede viața într-un mod pragmatic și visează la o carieră ușoară și rapidă în business. Tînărul este frapat de bancher-ul Gordon

Gekko, care și-a obținut milioanele prin afaceri murdare, prin jocul de vînzare-cumpărare al acțiunilor sau prin creșterea sau scăderea bruscă a acestora.

Gangster-ul în universul bursei New-Yorkeze poate ceda orice în favoarea unui profit cît mai înalt, calitate ce l-a transformat întrun rechin financiar de neoprit. Gekko, a cărui rol a fost jucat de către Michael Douglas, capătă trăsăturile unui filosof al lăcomiei absolute, un fondator al furtului legal care are o putere de convingere ce îți taie

MAI MULTE INFORMAŢII LA ACEASTĂ TEMĂ CITIŢI PE

amount .md

de nu există sentimente

lor, procentelor, banilor…

răsuflarea. Gordon îl învață pe tînărul broker magia banilor ușori, însă Budd nu a putut asimila și lecția lăcomiei, astfel într-un final trădînd-ul pe Gekko.

Bugetul filmului a fost de circa 15 mil. de dolari, iar cifra profitul s-a ridicat la suma de 45 mil. de dolari. Contextul economic mondial la momentul lansării filmului era încă puternic influențat de căderea bursei de pe Wall Street din data de 19 octombrie 1987, supranumită „Lunea neagră”, cu repercusiuni asupra economiei globale. Evenimentul se produsese

cu mai puțin de două luni înaintea premierei filmului în SUA . Oliver Stone a făcut să creadă publicul că Lăcomia, în lipsă de un alt cuvânt mai bun, este bună.

Lăcomia e ceva corect; lăcomia funcționează.

Lăcomia clarifică, poate capta esența spiritului dornic de evoluție. Lăcomia, în toate formele ei, lăcomia față de viață, pentru bani, dragoste, cunoaștere - a purtat lumea înainte.

La o distanță de 23 de ani, Oliver Stone readuce la viață imperiul lui Gekko, care își jefuiește propria fiică.

Deși nu se pot compara cele 2 părți, prima fiind net superioară celei de-a doua, Stone ne propune o dramă astupată cu banii Wall Street-ului. Pentru Gekko fiecare dialog este un tîrg, o afacere, iar în ,,Money Never Sleeps” acest fapt este evidențiat în înțelegerea făcută de viitorul său ginere. Gekko îi oferă informații referitor

la progres prin manipulare, minciună și discursuri pompoase la schimb cu împăcarea între Gekko și propria fiică. Lacrimi, despărțiri, împăcări și un buget de 70 de milioane, acestea sunt elementele unei parodii care se vrea a fi o continuitate a unui film care a spart gheața în 1987. Nu se putea

de cerut mai mult de la un film produs în 58 de zile, cel puțin publicul a avut așteptări mult mai mari. Bazîndu-ne pe încasările din ziua premierei care sunt de 7,5 milioane și căderea dramatică în următoarele 2 zile la mai puțin de un milion, putem spune ferm că publicul a fost dezamăgit.

Una peste alta încasările de 134 de milioane care este aproximativ suma dublă a bugetului, crează impresia că filmul a fost produs doar pentru profit, care atrage doar prin actorii de calibru ce au fost chemați să de viață personajului de pe hîrtie.

În concluzie sait-ul specializat în evaluarea filmelor pe scara de la 1 la 10, IMDB.com, reflectă cel mai bine impresia creată de public după urmărirea ambelor opere a scenaristului american. Wall Street a fost evaluat cu 7,3 din 54.000 de note acordate, pe cînd a doua parte a luat 6,3 din 37.000.

Cirele vorbesc singure de la sine. Pe de altă parte adevărul demonstrat de Oliver Stone în jocurile de culise în lumea magnaților de pe Wall Street nu este pe placul sau nu este pe înțelesul publicului, care se vrea a fi unul rafinat.

Statistica oficială pentr pe luna Dece Pentru o transparență sută la sută a proiectului Amount, am decis să publicăm statisticile revistei și ale site-ului. Cea de-a doua lună de existenţă a proiectului ne-a adus bucurii şi mai mari în ceea ce priveşte numărul de cititori care ne vizitează site-ul. Pentru a face, din start, difirenţa între produsele Amount, am plasat varianta paginată a magazinului on-line pe issuu.com, care întocmeşte propriile statistici.

Site-ul a fost monitorizat de Google Analytics, cea mai performantă şi credibilă platformă de numărare a publicului din domeniul on-line. Aşadar: Decembrie 2011, Amount Magazine Decembrie 2011, Site Amount.md Vizitatori unici: 9 615 Vizitatori unici: 22 671 Afişări: 57 026 Vizite: 28 795 Afişări: 57 666 Media timpului petrecut pe site: 2,45 minute

ru Amount și Amount.md embrie 2011