Impuls 3

Impuls MARCAJUL CE PENTRU FERESTRE / VICTORIA CENTER / AVAZ TWIST TOWER / NOI PRODUSE JANSEN / CASE PASIVE

nr.3

1 Impuls

Parbrizul [i retrovizorul Motto: E \n]elept s` planifici, dar cele mai bune planuri sunt flexibile [i se pot schimba din mers. eneca spune c`, dac` marinarul nu [tie \n care port trebuie s` ajung`, orice vånt va fi nefavorabil. Dac` \ncepem anul f`r` obiective concrete, se pot \ntåmpla multe lucruri pe parcurs, \n general negative. Putem renun]a la planificare \ntr-un singur caz - dac` ne putem permite pierderi. Practic, orice plan este mai bun decåt nici unul [i, chiar dac` nu se va dovedi de folos \n situa]ia actual`, alt` dat` ar putea s` dea roade.

Ca peste tot, [i \n domeniul nostru de afaceri se produc schimb`ri ale condi]iilor pie]ei, iar acestea necesit` reac]ii rapide. Ca s` ne putem baza pe un plan, acesta ar trebui s` fie simplu, logic [i clar.

Flexibilitatea este la fel de important` ca [i consecven]a: planul gåndit pe un an se \mparte \n pa[i mai mici, dar care, \n ansamblu, duc c`tre realizarea planului ini]ial. Periodic - de preferat lunar trebuie analizate rezultatele [i, dac` e necesar, schimbat total sau corectat planul original.

De[i sunt un optimist incurabil, consider premature rapoartele unor anali[ti despre sfår[itul crizei financiare [i o revenire \ncepånd cu a doua jum`tate a anului 2010. Dac` reflect`m asupra realit`]ii, aceea c` bancile \nc` nu au \nceput s`-[i „cure]e” bilan]ul, adic` au asseturi (averi) cu valori mult mai sc`zute decåt fuseser` ini]ial evaluate [i creditate, primim \nc` o explica]ie pentru faptul c`, \n ultimele 18 luni, acestea finan]eaz` cu atåta precau]ie proiectele imobiliare. Institu]iile financiare vor fi nevoite, mai \ntåi, s`-[i scoat` la licita]ie imobilele cu pl`]ile „\nfundate” din partea beneficiarilor, iar dup` aceea vor avea o viziune clar` a situa]iei financiare proprii.

S

Abia dup` ce au adunat fonduri noi, vor reveni la normal cu finan]area.

Aruncånd o privire la evolu]ia pre]ului materiilor prime, \n special a aluminiului la LME [i, \n general, a tuturor purt`torilor de energie din ultimelele 12 luni, [i comparånd aceasta cu evolu]ia pre]ului ferestrelor de aluminiu [i PVC sau a fa]adelor de aluminiu, diagramele ne arat` o foarfec` deschis`: pre]ul materiei prime a urcat, iar al produsului finit a sc`zut. Aceast` sc`dere de pre] al produselor noastre pare fireasc` dac` ne gåndim la cererea de pe pia]a imobiliar`. |ntrebarea este: cånd \[i vor regåndi managerii strategia, oprind sc`derea profitabilit`]ii, cu un risc mai mare sau egal fa]` de sc`derea volumului comenzilor?

Cele mai mari gre[eli sunt cele despre care suntem convin[i c` nu le-am f`cut. Chiar dac` parbrizul e mai mare decåt retrovizorul adic` teoretic aten]ia trebuie focalizat` \nainte - managerii buni \[i analizeaz` [i eventualele gre[eli din trecut. Consider c` cei care \nc` nu au f`cut pa[ii durero[i pe calea sc`derii cheltuielilor trebuie s` \nceap` de acum. De asemenea, consider c` sc`derea, \n continuare, a pre]urilor de vånzare, nu este o solu]ie sustenabil`.

Norocul nostru este c`, dup` normalizarea pie]ei imobiliare, precum [i a relu`rii finan]`rii renov`rilor sau a construc]iior noi, ne va r`måne suficient de lucru.

Attila Beer

Revist` editat` de Alukönigstahl SRL Bd. Unirii nr. 64, Bl. K4, Bucure[ti; tel: +40 21 327 77 80, fax: + 40 21 326 4860 Concept grafic [i redactare: igloomedia Brezoianu 4, ap. 1, Bucure[ti; tel./fax: +40 21 313 41 18 www.igloo.ro Concept editorial: Alukönigstahl SRL

|n actualitate: Marcajul CE

Cele mai frecvente \ntreb`ri |n Romånia, la data de 1 februarie 2010, au intrat \n vigoare prevederile standardului de produs SR EN 14351-1: „Ferestre [i u[i pietonale de exterior f`r` rezisten]` la foc [i etan[eitate la fum”. De[i termenul a fost prelungit cu un an, sunt înc` multe discu]ii legate de aceste noi reglement`ri. În continuare, vom încerca s` r`spundem cåtorva întreb`ri frecvente.

Marca CE are nevoie de certificatul ISO 9000?

Nu. Certificatul ISO 9000 poate simplifica procesul pentru o marcare CE corect`, îns` nu este strict legat` de aceasta.

Cu certificatul ISO 9000 pot marca tåmpl`ria ISO 9000?

Nu. Certificatul ISO 9000 (care poate fi [i ISO 9001) se refer` doar la sistemul de calitate al societ`]ii [i nu poate fi asociat niciunui produs în mod special.

Nu sunt certificat ISO 9000 [i nu doresc s` cheltui mii de euro pentru a face acest lucru, îmi pot îns` marca CE tåmpl`riile?

Da. Normativul de referin]` pentru marca CE a tåmpl`riei (EN 143511) nu oblig` produc`torul s` aib` un sistem certificat de gestionare a calit`]ii. Este suficient Planul de Control al Produc]iei (FPC).

Este obligatoriu ca accesoriile pe care le folosesc pentru tåmpl`riile mele s` poarte marca CE? Doar în cazul în care acest lucru este prev`zut în mod expres. Spre exemplu, pentru o u[` destinat` unei ie[iri de urgen]`, atåt månerul anti-panic`, cåt [i balamalele [i celelalte componente vor trebui s` fie marcate separat CE. Care sunt presta]iile pe care trebuie s` le ob]in de la tåmpl`riile specifice pe care le voi certifica?

Presta]iile minime sunt stabilite de legisla]ia în vigoare în materie (na]ional` [i/sau regional`) în locul în care ve]i instala tåmpl`ria.

Cum trebuie s` aleg „tåmpl`riile specifice” pe care le voi testa? „Tåmpl`ria specific`” trebuie s` fie „reprezentativ` pentru propria produc]ie”, adic` trebuie s` fie realizat` cu acelea[i materiale [i metode care vor fi folosite pentru produc]ia uzual`. Va trebui s` acorda]i o aten]ie special` felului în care stabili]i dimensiunile, care vor trebui s` fie egale sau superioare celor produse efectiv. Exist` posibilitatea de a extinde domeniul de aplicare pentru lungimile mai mari cu maximum 50% fa]` de e[antionul testat.

Ce controale trebuie efectuate în timpul produc]iei?

Fazele de control pentru care trebuie s` aplica]i planul de control al produc]iei sunt: primirea materialelor; t`ierea; prelucrarea cadrului fix; prelucrarea canatului mobil; introducerea garniturilor; asamblarea canaturilor; montarea accesoriilor; introducerea geamurilor; ambalarea; controlul final al ambalajului.

Ce documenta]ie trebuie s` întocmesc pentru a informa clien]ii [i a marca fizic produsul?

Eticheta tåmpl`riei [i declara]ia de conformitate (dac` se cere) con]in datele pentru a putea prezenta clientului performan]ele tåmpl`riei [i respectarea normativului SR-EN 14351-1.

Ce se întåmpl` dac` nu certific tåmpl`riile conform normativului CE? Dup` data de 1 februarie 2010, acestea nu vor putea fi introduse pe pia]a Uniunii Europene, existånd riscul de sechestrare a tåmpl`riilor [i de sanc]iuni civile [i penale specifice.

Exist` limite ce trebuie respectate pentru izolarea acustic`?

Atunci cånd este solicitat`, presta]ia acustic` (capacitatea de izolare fonic` m`surat` în laborator) trebuie s` fie indicat` pe etichet`. În cazul în care beneficiarul sau legisla]ia local` prev`d limite acustice pentru tåmpl`rii, acestea trebuie respectate [i declarate.

3 Impuls

pentru ferestre Ce anume indic` valoarea Uw? Aceasta indic` Transmitan]a termic` a tåmpl`riei [i se exprim` în W/mpK (Watt pe metrul p`trat grad Kelvin). În sectorul nostru, valorile U care ne intereseaz` sunt în num`r de trei: Uf (Frame), care indic` Transmitan]a termic` a cadrului, Ug (Glazing), care indic` Transmitan]a termic` a geamului, [i Uw (Window), care indic` Transmitan]a termic` a ferestrei complete.

m`rcii CE. Societ`]ile care nu de]in un certificat ISO 9001 trebuie s` întocmeasc` un dosar de documente care s` con]in` indica]ii cu privire la: verific`rile efectuate asupra materialelor [i componentelor la intrare; controalele [i probele ce trebuie efectuate asupra produselor finite cu frecven]a stabilit` de Produc`tor; ac]iunile de corectare ce trebuie efectuate pentru corectarea neconformit`]ilor ap`rute în timpul controlului.

Care sunt limitele pentru Transmitan]a termic`? Unde pot g`si tabelele de referin]`? În Romånia, limitele (atåt pentru geamuri, cåt [i pentru întreaga tåmpl`rie) s-au stabilit prin lege [i se g`sesc în legisla]ia na]ional` „Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termic` la cl`diri cu alt` destina]ie decåt cele de locuit” Indicativ C 107/297”.

Dac` achizi]ionez o tåmpl`rie finit` [i m` limitez doar s` o montez, trebuie s` aplic marca CE? Nu. Marca este de competen]a produc`torului produsului finit introdus pe pia]`. Montarea nu necesit` momentan marca CE.

Cåt de important este geamul?

Foarte important. Avånd o suprafa]` superioar` fa]` de cea a cadrelor, contribuie semnificativ la presta]iile acustice [i de Transmitan]` ale întregii tåmpl`rii.

De]in certificatul ITT: pot certifica faptul c` fereastra este marcat` CE [i atribui responsabilitatea furniz`rii tåmpl`riei proprietarului certificatului care mi-a oferit-o?

Nu, trebuie s` dispune]i [i de un control al produc]iei (FPC) sau de un certificat ISO 9000 [i s` prezenta]i Declara]ia de Conformitate (în cazul în care se cere). Odat` ce a]i îndeplinit aceste cerin]e, responsabilitatea furniz`rii revine produc`torului tåmpl`riei.

Societatea care îmi furnizeaz` materialul mi-a dat certificatul ITT. Dac` îl trimit direct clientului meu, sunt în regul`?

Nu. Trebuie s` declara]i marca CE a tåmpl`riei, cu eticheta [i/sau documenta]ia specific`. Trebuie s` preda]i documenta]ia tehnic` pentru montarea corect` a tåmpl`riei. Trebuie s` de]ine]i Planul de Control al Produc]iei în care sunt înregistrate componentele folosite (atåt în modalitatea de echivalen]` perfect`, cåt [i func]ional`) în produc]ie [i modalit`]ile procesului de produc]ie.

Trebuie s` da]i instruc]iunile pentru utilizarea [i între]inerea tåmpl`riei. Trebuie s` oferi]i, dac` se cere, documenta]ia de conformitate.

Cum pot realiza Planul de Control al Produc]iei (FPC)?

Societ`]ile care [i-au certificat propriul sistem de calitate conform normativelor EN ISO 9001 de]in deja un plan de control al procesului de produc]ie care îndepline[te condi]iile pentru ob]inerea

Pentru cåt timp trebuie s` p`strez marca CE? Contractele de prob` [i/sau calculele presta]iilor trebuie s` fie p`strate atåta timp cåt acel tip de tåmpl`rie se produce.

Documenta]ia specific` fiec`rui lot de produc]ie trebuie p`strat` timp de cel pu]in 5 ani. {i u[ile interioare trebuie s` fie marcate CE? Aceast` obligativitate va fi introdus` imediat ce va fi publicat normativul specific (EN 14351-2), aflat în faza de finalizare.

Sunt un fabricant de obloane: ce teste trebuie s` fac?

Pentru obloane trebuie efectuat` o prob` de rezisten]` la vånt conform normativei EN 13659 (norma de produs pentru Închideri Obscure - Cerin]e Presta]ionale inclusiv siguran]a). Testele pot fi f`cute de fabricant sau într-un laborator extern. Nu este prev`zut` modalitatea Cascading.

N.B.: Obloanele nu sunt considerate ferestre sau u[i, ci sunt definite mai corect „închideri obscure” [i beneficiaz` de o norm` specific`, EN 13659. {i storurile fac parte din defini]ia de închideri obscure. În cazul în care fabricantul î[i schimb` forma societar`, trebuie s` refac` testele ITT ale probelor realizate în prealabil? În cazul în care persoana care de]ine testele ITT sau orice alt test pe produse î[i schimb` forma societar`, trebuie s` refac` testele. În cazul Certificatului de Conformitate 3, noua form` societar` va trebui s` emit` din nou contractul de prob`. În cazul Atestatului de Conformitate 1, noua form` societar` va trebui s` informeze Laboratorul (Institu]ia) Notificat, care va emite acelea[i contracte de prob` ITT înregistrate pe numele noii forme societare. Este vorba, a[adar, de un demers birocratic, f`r` a reface testele.

Adrian Subtiric`, ALPRO SRL

Raport de încerc`ri Verificarea mostrei de fa]ad` dubl` Crystal Tower Bucure[ti la centrul tehnologic Schüco din Bielefeld Germania – noiembrie 2009 rystal Tower va fi prima cl`dire din România cu fa]ad` dubl`.

Pe dou` fa]ade ale cl`dirii se vor monta o coaj` interioar` realizat` dintr-o tâmplarie cu performan]e de izolare termic` deosebite [i o coaj` exterioar`, neizolat` termic, cu rol de protec]ie sonor` [i la vânt.

La cererea beneficiarului, fa]ada dubl` de pe imobilul situat la intersec]ia str`zilor C`derea Bastiliei [i Iancu de Hunedoara a fost testat` la Institutul independent de încerc`ri aflat în arealul Schüco International la Bielefeld. Scopul încerc`rilor a fost clasificarea sistemului din punct de vedere al etan[eit`]ii la ap` conform EN 12155 [i al permeabilit`]ii la aer conform EN 12153.

Comportamentul la vânt, EN 12179 [i comportamentul static la

C

Etan[eitate la ploaie toren]ial`

cutremur conform AAMA 501.4-00 au fost alte caracteristici verificate. Programarea, respectiv rezervarea perioadei de testare s-a f`cut cu circa 6 luni înainte (datorit` gradului mare de ocupare al laboratorului de încerc`ri).

Preg`tirea încerc`rilor a început cu 8 s`pt`mâni înainte de testarea propriu-zis`. A trebuit s` adapt`m detaliile de închidere [i racordajele la elementele standului de încerc`ri. Pe acest stand se pot testa elemente cu dimensiuni maxime de 6 m l`]ime [i 9 m în`l]ime. Cu dou` s`pt`mâni înainte de data stabilit` pentru încerc`ri au fost livrate materialele necesare montajului, elementele de fa]ad` dubl`, grilele de ventila]ie, elementele de umbrire [i panourile de sticl` [i cele de parapet, cu ajutorul firmei executante, Mimo SRL. Montajul pe stand [i efectuarea etan[eiz`rilor a durat circa o s`pt`mân`. În s`pt`mâna urm`toare, înaintea încerc`rilor oficiale s-au f`cut testele de calibrare [i de preîncerc`ri pentru a mai putea face eventuale reglaje.

Echipa de încercare fiind neutr`, nu are dreptul s` fac` vreo interven]ie asupra produsului încercat. Dup` finalizarea tuturor reglajelor a început „preverificarea”. Aceasta a presupus trecerea prin toate testele (etan[eitate la ap`, permeabilitate la aer). Studiul comportamentului la seism [i vânt nu s-a f`cut în aceast` faz`.

Elementul încercat a fost unul identic cu cele montate pe cl`dire, cu l`]imea de 2,4 m [i în`l]imea de 7,6 m, adic` în`l]imea a dou` etaje. Elementul a fost fixat jos [i sus cu prindere fix` (articula]ie fix`), la mijloc permi]ând deplasare orizontal` în planul fa]adei.

Practic, piesele de prindere puteau glisa în stânga, respectiv dreapta prin ac]iunea controlat` a unui piston hidraulic. Aceast` solu]ie permite verificarea comportamentului la seism.

Pe 24 noiembrie a început testarea oficial` la care au fost prezen]i [i reprezentan]i ai beneficiarului [i ai constructorului, al`turi de echipele Alukönigstahl [i Mimo. S-a început cu testarea permeabilit`]ii la aer. Prima etap` – având în vedere dimensiunile mari ale camerei de încercare - este stabilirea valorilor etalon. Pentru aceasta, mostra a fost acoperit` cu o folie [i s-au m`surat pierderile începând cu 50 Pa, 100, 150... pân` la 750 Pa. În urm`toarea etap` s-a eliminat folia [i s-au acoperit rosturile de la elementele mobile, dup` care s-au reluat încerc`rile. Aceast` metod` permite evaluarea diferen]iat` a permeabilit`]ilor pentru câmpurile fixe [i pentru cele mobile. |n a treia faz` s-au îndep`rtat acoperirile de rosturi fuc]ionale [i s-au efectuat m`sur`tori asupra mostrei propriu-zise. Acest mod de încercare este conform [i stabilit prin nor-

5 Impuls

mativul european EN 13830. Valorile ob]inute confirm` succesul primei etape a test`rii, fa]ada find clasificat` în clasa AE conform EN 121152.

Urm`toarea încercare a fost analiza etan[eit`]ii la ploaie toren]ial`.

Pentru aceast` testare fa]ada s-a aflat sub o perdea de ap` cu un debit de 2,0 l/m2 minut. Diferen]a de presiune între interior [i exterior a fost treptat m`rit` de la 0 la circa 1200 Pa [i s-a urm`rit ca în interior s` nu apar` urme de umezeal`. Durata unui pas de înc`rcare a fost de 5 minute. {i acest test a fost trecut cu succes, ob]inându-se clasificarea RE 1200 conform EN 12154.

Etapa a treia a fost m`surarea deforma]iei anvelopei interioare la o presiune, respectiv suc]iune de 10 kN/m2. Limita de deformare admis` trebuie s` fie mai mic` de L/200, dar nu mai mult de 15 mm. În urma aplic`rii presiunii/suc]iunii s-a înregistrat o deplasare de 10,15 mm, condi]ia enun]at` mai sus fiind îndeplinit`.

Dup` aceast` prob` s-a reluat încercarea la permeabilitate la aer, iar rezultatele au fost sub valorile admise de 0,3 m3/nm2, respectiv 0,1 m3/nm2. S-a reluat [i testul de etan[eitate la ploaie în urma c`ruia nu s-au observat infiltra]ii de ap`.

Ultima etap` a fost simularea static` a seismului. |ncercarea a constat în 3 cicluri de deplas`ri de ±16 mm. Dup` aceste deplas`ri s-au reluat testele de permeabilitate la aer [i etan[eitate la ploaie, rezultatele fiind neschimbate fa]` de prima etap`.

Dup` finalizarea acestor teste s-a trecut la efectuarea testelor de siguran]` la vânt [i seism. În urma încerc`rii la rafal` de vânt de ±1,5 kN cu o durat` de 15 secunde nu s-a constatat nicio deteriorare a mostrei.

Testul de siguran]` la seism a constat în efectuarea unui ciclu de deplas`ri de ±40 mm. |n urma acestor deplas`ri orizontale ale prinderii intermediare nu s-a constatat nicio deteriorare a elementului testat.

Rezultatul final Elementul de fa]ad` testat corespunde cerin]elor beneficiarului.

Rezultatele acestor încerc`ri confirm` o dat` în plus, calitatea sistemelor Schüco [i gama larg` de utilizare a lor, în construc]ii standard sau solu]ii speciale, de obiectiv.

Vedere mostr`

A consemnat: Attila Anderlik, Alukönigstahl SRL

Echipa de la stand

Vedere prindere mobil`-ac]ionare hidraulic`

Victoria Center noul la \n`l]ime pe Calea Victoriei ictoria Center este unul dintre cele mai moderne centre de birouri din Bucure[ti. Este situat pe Calea Victoriei, c`reia \i datoreaz` [i numele.

Cl`direa se remarc` datorit` porticului de intrare generos, precum [i semnalului de la etajul 3, o teras` a spa]iului de birouri. Porticul de intrare ofer` un spa]iu public ce poate sus]ine dimensiunea imobilului. Terasa etajului 3 puncteaz` \n`l]imea C`ii Victoriei vechi, propunånd, \n acela[i timp, o schimbare a fa]adei c`tre desenul mult mai liber al p`r]ii de sus. Anvelopa imobilului este realizat` din piatr` [i sticl`, pe un sistem de perete cortin`. Piatra fa]adei este un element de continuitate \n raport cu \mprejurimile, \n rela]iile cu cl`dirile istorice din apropiere. La fel, grilajul ornamental ce \mbrac` \ntreg porticul de la parter \[i propune s` rezoneze cu vechile lucr`turi metalice ale altor vremuri.

Interiorul recep]iei este \mbr`cat \n travertin [i aminte[te de cl`dirile moderniste ale anilor ‘30. Mobilierul acesteia, consecvent cu stilul, a fost ales cu aten]ie dintre obiectele de design ale perioadei.

La interior, etajele sunt deservite de lifturi ultrarapide. De asemenea, sunt furnizate toate facilit`]ile necesare activit`]ii dup` ultimele standarde ale cl`dirilor de clasa A+. Subsolul poate ad`posti pån` la 100 de ma[ini, iar fiecare etaj are peste 700 mp de spa]iu pentru birouri.

De la ferestrele cl`dirii se poate admira ora[ul pån` departe \n zare. |n urma votului unui juriu prestigios, Victoria Center a primit premiul CIJ pentru cea mai bun` dezvoltare de birouri a anului 2009.

V

7 Impuls

Proiect: PZP ARHITECTURA / AUKETT FITZROY ROBINSON Echipa: ARH. LIVIU Z~GAN, ARH. DAN B~L~NEANU, ARH. COSTIN BEEKMAN, ARH. R~ZVAN BLENDEA, ARH. ROBERT POPESCU / ARH. PAUL PHILLIPS, ARH. MONIKA MAYOVA Dezvoltator: BLUEHOUSE Manager de proiect: GLEEDS Structur`: POPP {I ASOCIA}II Instala]ii HVAC/Sanitare: MIGA AIRVENT Instala]ii electrice: CONS ENG Fa]ade: ALUDESIGN Sistemele de fa]ad` [i de tåmpl`rie, a[ezate pe planurile din spatele imaginilor, nu sunt doar mijloace eficiente de a ob]ine caracteristici fizice cerute prin temele de proiectare, ci [i mijloace flexibile de expresie arhitectural` puse la \ndemåna proiectan]ilor [i executan]ilor.

Fa]ada Victoria Center func]ioneaz` ca un sistem de operare \n

care diverse aplica]ii – piatra, sticla, ferestrele de dimensiuni mari, grilajele ornamentale au fost u[or de instalat, ducånd, \n final, la detalii corecte pentru aceast` cl`dire.

Toate aceste aplica]ii sunt sus]inute de o structur` continu` de perete-cortin`, fixat de corpul cl`dirii, care continu` liniile fa]adei din sticl` [i \n spatele plac`rii cu piatr` [i al parasolarelor.

Aceast` abordare are implica]ii asupra caracterului economic al cl`dirii, respectiv al pre]ului pentru un anumit capitol, care este analizat \n faza de alegere a furnizorului pentru acest tip de fa]ade.

Aparent, este vorba de un cost mare, dar el se recupereaz` \n faza de montaj din detaliile u[or de realizat de c`tre executant [i din buna func]ionare fizico-constructiv` a \ntregului \nveli[, care se va reg`si [i \n func]ionalitatea [i exploatarea acestei cl`diri.

Ultimul registru se remarc` prin solu]ia ingenioas` a structurii metalice de sus]inere a fa]adei, astfel \ncåt s` se respecte condi]iile de rezisten]`, stabilitate [i etan[are, necesare \n tratarea din punctul de vedere al detaliilor. {tefan Simion, Alukönigstahl SRL

|nalt` tehnologie Feroneria mecatronic`, acum la dispozi]ia noastr` ermenul de mecatronic` a fost introdus \n 1969 de un inginer al companiei japoneze „Yaskawa Electric Co.”. Acest termen a fost folosit pentru a descrie combina]ia sinergetic` dintre mecanica de precizie, sistemele electronice de comand` [i control [i informatic`. A[a-numitele produse de „\nalt` tehnicitate” sunt, de fapt, produse mecatronice, [i ast`zi le \ntålnim \n foarte multe domenii, \ncepånd de la autoturisme pån` la aparatura audio-video.

T

|n domeniul inova]iilor SCHÜCO, feroneria cu comand` electric` reprezint` un modul func]ional suplimentar. Concep]ia acestui nou sistem de feronerie r`spunde, \n primul rånd, cerin]elor de confort, oferind o manevrare u[oar`.

Integrarea tridimensional` [i func]ional` a mecanicii, electronicii [i a informaticii \ntr-un sistem electronic inteligent permite automatizarea func]iilor atribuite unei ferestre. Noul sistem de feronerie SCHÜCO TipTronic ia ca exemplu modul de func]ionare al unei ferestre obi[nuite, cu ac]ionare mecanic`, fiecare func]ie fiind rezolvat` individual de componentele mecatronice. Astfel, ferestrele TipTronic sunt dotate cu mai multe motoare, blocarea/deblocarea realizåndu-se separat de func]ia de aerisire, care este efectuat` de un alt motor. Cu un astfel de sistem de feronerie blocarea/deblocarea unei ferestre se face \n timp real (cca. 1 sec.).

Ac]ionarea este simpl` [i intuitiv`, fiind folosite månere cu un design unitar, cu posibilitatea de a semnaliza luminos pozi]ia „\nchis”.

Func]ia de aerisire este disponibil` prin dou` atingeri succesive, putåndu-se opta pentru o durat` de aerisire de 10, 20 sau 30 de minute.

Op]ional, poate fi prev`zut [i un sistem de protec]ie prin baret` de contact, \mpotriva prinderii degetelor.

Ferestrele TipTronic se pot ac]iona [i cu telecomand`, transmisia semnalului f`cåndu-se prin unde radio cu o frecven]` de 868 MHz, dar [i de la distan]`, prin intermediul unui computer, atunci cånd acestea sunt legate la sistemul de management inteligent al cl`dirii.

Gra]ie mecanismelor de ac]ionare complet ascunse, feroneria TipTronic asigur` un design pl`cut, liniile clare ale ferestrei nefiind \ntrerupte.

TipTronic permite realizarea unei game variate de deschideri, [i anume: ferestre batant-oscilante,

9 Impuls

batante, supralumin`, oscilo-batante, rotative \n ax orizontal, batante cu deschidere spre exterior sau tip clap` cu deschidere spre exterior, putånd sus]ine o greutate a cercevelei de pån` la 160 kg, [i asigurånd, totodat`, protec]ie \mpotriva efrac]iei la nivelul clasei WK2. Protec]ia antiefrac]ie este asigurat` de \nchiderea \n mai multe puncte, iar senzorii magnetici asigur` supravegherea [i urm`resc pozi]ia ferestrei, transmi]ånd informa]iile sistemului centralizat sau sistemului de alarm`.

Noua feronerie TipTronic este prima feronerie care permite cuplarea a pån` la 30 de ferestre alimentate de un singur transformator [i comandate fie printr-un \ntrerup`tor conven]ional, fie prin intermediul unei interfe]e BUS. Un sistem BUS (Binary Unit System) este o linie electric`, ce serve[te la schimbul de date \ntre unit`]ile de comand` care sunt interconectate. Pentru ca aceste dispozitive s` poat` comunica \ntre ele, schimbul de informa]ii se face conform unui protocol de comunicare. Toate elementele cu ac]ionare electric`, care pån` \n prezent erau comandate ca sisteme individuale sunt, \n acest caz, interconectate printr-un cablu care permite schimbul de informa]ii. Detectorul prime[te semnalul, iar unitatea de comand` execut` ordinul. Sistemul este u[or de instalat, de extins sau de modificat. Simpla reprogramare, folosind un soft, permite ac]ionarea altor elemente sau a altor grupuri de elemente far` a fi necesare cabluri suplimentare. Acest lucru creeaz` numeroase posibilit`]i de manevrare inteligent` a ferestrelor mecatronice. Toate func]iile de comand` sunt direct legate de interdependen]a dintre st`rile individuale ale ferestrelor. Exist` un transfer permanent de date \ntre informa]iile primite de detector [i starea ferestrei: dac` o fereastr` se deschide, \nc`lzirea va fi \ntrerupt`, dac` detectorul de vånt este ac]ionat, ferestrele vor fi \nchise. Starea ferestrelor poate fi monitorizat` [i \nregistrat` de sistemul de management inteligent al cl`dirii. |n acest fel, ferestrele inteligente TipTronic devin parte integrant` a sistemului de management al imobilului.

Noua feronerie de \nalt` tehnicitate se poate folosi, cu avantaje evidente, \n multe domenii, economisind cheltuieli de exploatare: - hoteluri, centre expozi]ionale [i de conferinte, unde, prin echiparea cu senzori detectori de CO2, asigur` o ambian]` confortabil`; - cl`diri administrative, unde, prin folosirea aerisirii pe timp de noapte, se pot economisi resurse energetice; - [coli, unde, prin \nchiderea tuturor ferestrelor la sfår[itul programului [i prin ap`sarea unui buton, cre[te siguran]a [i sunt reduse costurile de \ntre]inere; - \n domeniul locuin]elor particulare ofer` mai mult confort, pentru c` ferestrele greu accesibile se pot \nchide/deschide automat.

Sistemele inteligente vin \n ajutorul proiectan]ilor pentru g`sirea unor solu]ii eficiente \n exploatare [i rentabile, precum [i responsabile din punct de vedere ecologic.

Arhimar, Cluj

Grup de Lux

Proiectele arhitecturale de amploare care, \n ultimii ani, au \nceput s` fie construite la Cluj-Napoca au reprezentat o ocazie perfect` pentru afirmarea, la nivel na]ional, a tinerelor birouri locale. Printre acestea se num`r` [i Arhimar, \nfiin]at \n 1998, firma ce a contractat, \nc` de la \nceputul anilor 2000, proiecte de dimensiuni mari. |n peste 90% din lucr`ri, Arhimar s-a aflat \n postura de Proiectant General, odat` cu multitudinea de func]iuni proiectate venind [i extinderea biroului la nivel na]ional.

Cambridge Business Park

erviciile de proiectare \n arhitectur` [i urbanism oferite de Arhimar sunt recunoscute \n jude]ul Cluj [i nu numai, datorit` calit`]ii \n design, a contractelor onorate la timp [i, \n mod special, datorit` calit`]ii muncii de proiectare \n sine. |n continuare, v` vom prezenta cinci dintre cele mai importante proiecte realizate de Arhimar \n Cluj-Napoca, proiecte de anvergur`, realizate pentru clien]i de marc`, locali [i interna]ionali.

Vom \ncepe cu Cambridge Business Park, un centru de afaceri din str. Calea Turzii, care cuprinde birouri, o mic` galerie comercial`, showroom, restaurant [i bar, spa [i un centru de conferin]e.

Complexul este compus din trei corpuri verticale, dispuse \n ordinea \n`l]imii, \ncepĂĽnd cu cel mai pu]in \nalt, de [apte niveluri.

Corpul intermediar are nou` niveluri, iar cel mai \nalt, paisprezece.

Cambridge Business Park dispune de o suprafa]` de \nchiriat de peste 30.000 mp.

Un alt proiect important semnat Arhimar este Atrium Center, realizat pe un teren de aproximativ 20.000 mp, care une[te, \n cadrul aceleia[i cl`diri, func]iunile de centru comercial, hotel [i birouri. Spa]iul comercial este structurat pe trei niveluri, cuprinzĂĽnd peste o sut` de magazine, al`turi de restaurante, cafenele, un loc de joac` pentru copii [i un cinematograf cu zece ecrane. |n ceea ce prive[te birourile, ele sunt dispuse pe cinci niveluri, fiind aliniate \n partea de est a construc]iei, [i \nsumeaz`

S

11 Impuls

Iulius Mall

Atrium Center

un spa]iu de \nchiriere de aproximativ 10.000 mp. Aflat \n curs de finalizare, hotelul va avea \n jur de 150 de camere, distribuite pe unsprezece etaje, [i va fi \nscris \n categoria de cinci stele.

Probabil cel mai cunoscut proiect realizat de Arhimar este Iulius Mall Cluj-Napoca, proiectat \n colaborare cu arh. Radu Mih`ilescu, pentru faza de concept, un complex comercial structurat pe trei niveluri [i completat de un turn cu cinci niveluri, cu func]iunea de birouri, amplasat peste cl`direa comercial`, [i care poate fi accesat separat sau din interiorul mall-ului. La subsol sunt amplasate parc`rile, anexele tehnice [i mici spa]ii comerciale. La

etajele 1 [i 2 se afl` peste 120 de magazine, un hypermarket, restaurante, cafenele, un loc de joac` pentru copii [i un cinematograf tip multiplex cu zece ecrane. De asemenea, complexul dispune de un centru sportiv cu piscin`, terase [i parc`ri exterioare, inclusiv pe terasa celui de-al doilea etaj.

Un alt proiect important Arhimar, aflat \n curs de realizare, este Ansamblul Multifunc]ional Flac`ra, din str. Some[ului (Cluj), concept realizat \mpreun` cu firma Albert Speer din Frankfurt, ce va g`zdui mai multe func]iuni: locuire, hotel, birouri [i comer]. |n cadrul ansamblului, corpul A1, cu un regim de \n`l]ime de P+6, va cuprinde spa]ii pentru birouri, iar corpul A2, P+17, va g`zdui un hotel de minimum trei stele, ambele structuri avĂĽnd la parter [i mezanin spa]ii comerciale [i de servicii. Corpul B (P+22) va fi rezervat \n totalitate birourilor, la parter fiind prev`zute spa]ii pentru comer] [i servicii. Dou` dintre corpuri, C [i E (P+20, respectiv P+21), vor fi destinate locuirii, p`strĂĽnd [i func]ia comercial` [i de servicii. Corpul D (P+20) va combina func]iunile de birouri, locuire [i comer]. Tot \n curs de realizare este [i imobilul de birouri [i spa]ii expozi]ionale Grup de Lux, din strada C-tin BrĂĽncu[i. De[i este amplasat` pe o parcel` foarte mic`, cl`direa are poten]ial datorit` faptului c` se afl` pe col], la intersec]ia dintre dou` str`zi. |ncadrat \n aliniamentele propuse de acestea, imobilul se eviden]iaz` prin materialele de ultim` genera]ie [i prin aspectul modern. www.arhimar.ro

Ansamblu Multifunc]ional Flac`ra

O intrare de succes

O „pies`” de mare importan]` \n exploatarea unei cl`diri este u[a de intrare. Aceasta trebuie s` r`spund` multor cerin]e [i exigen]e. Printre acestea, traficul mare [i dimensiunea/greutatea mare a u[ii sunt pe primele locuri ca solicit`ri. istemul Schüco pentru u[i ADS HD – HD \nseamn` Heavy Duty (capacitate mare de \nc`rcare) - este o construc]ie performant`, care r`spunde cerin]elor speciale impuse pentru cl`diri cu trafic public intens. Construc]ia extrem de stabil` a „trecut” testul de \ncercare al balamalelor la un milion de cicluri. Pentru aceasta a fost proiectat` [i realizat` o balama special` [i anumite profile au fost \nt`rite \n punctele esen]iale. |n plus, deoarece pentru intr`ri se dore[te realizarea unor deschideri largi [i cåt mai primitoare, sistemul ADS HD a fost astfel dimensionat \ncåt s` se poat` realiza aripi de u[` pån` la 3.000 mm \n`l]ime, 2.500 mm l`]ime [i cu greut`]i pån` la 200 kg. Un alt avantaj al acestui sistem este integrarea facil` \n pere]ii cortin`, atåt tehnologic, cåt [i estetic, avånd acelea[i caracteristici constructive ca [i sistemul pentru ferestre AWS. Adåncimea de construc]ie poate fi de 65, 70 sau 75 mm, iar foaia de u[` este coplanar` cu tocul. Balamalele cilindrice sunt reglabile continuu, pe trei direc]ii. |nchiderea poate fi cu grad de siguran]` WK3, iar \n partea inferioar` a u[ii se poate alege cercevea continu` sau profil soclu. Exist` [i alte dot`ri op]ionale care m`resc performan]ele tehnice sau calit`]ile estetice ale u[ilor HD: etan[are

S

automat` pe prag, balamale ascunse, paneluri de u[` lipite pe cercevea (care ascund complet cerceveaua), feronerie antipanic`, sisteme de siguran]` pentru u[i de evacuare, sistem pentru controlul accesului (senzor biometric pentru recunoa[terea amprentei, cititor de card sau tastatur`), comand` de la distan]` (radio), modul pentru integrarea \n sistemul de management centralizat al cl`dirii.

Toate aceste elemente suplimentare au fost supuse testelor \n laboratoare de \ncerc`ri specializate [i sunt perfect compatibile \ntre ele. Astfel, se ob]in u[i multifunc]ionale, care pot r`spunde diverselor cerin]e ale construc]iilor moderne, fie ele cl`diri de birouri sau locuin]e particulare. |n func]ie de cerin]ele fiec`rei aplica]ii se alege construc]ia din profile „normale” sau rezistente la foc sau fum, cu grad sporit de rezisten]` la efrac]ie sau f`r` prag, pentru acces facil (pentru persoane cu dizabilit`]i). |n plus, Schüco este singurul produc`tor care ofer` o u[` antipanic` \n dou` canaturi, cu grad de siguran]` antiefrac]ie WK2, echipat` cu z`vorul automat Interlock.

Estetica intr`rilor depinde [i de finisajul u[ilor, [i aici fiind disponibile nenum`rate variante coloristice sau de textur` a suprafe]elor profilelor sau panelurilor de u[`. |n concluzie, cu u[ile Schüco beneficia]i, pe lång` calitate, siguran]` [i confort, [i de unicitatea solu]iei personalizate, conform stilului dorit, fie el clasic sau modern.

13 Impuls

Sistemul de protec]ie solar` Schüco CTB a primit iF product design award 2010 e la introducerea sa, \n anul 1953, premiul iF pentru design, cunoscut pe plan mondial ca „semn al designului excep]ional”, recompenseaz` realiz`rile deosebite \n domeniul produselor de larg consum [i confer` valoare ad`ugat`, prin validarea profesional` a calit`]ii designului de c`tre un juriu interna]ional de exper]i.

Participarea \n concurs demonstreaz` dorin]a de inova]ie [i curajul de a intra \n competi]ie cu al]i produc`tori.

Datorit` variet`]ii lor, produsele au fost \mp`r]ite \n 16 categorii.

Printre criteriile de evaluare amintim calitatea designului, finisajele, materialul, gradul de inova]ie, impactul asupra mediului, func]ionalitatea, siguran]a.

Anul acesta au fost \nscrise \n competi]ie 2.648 de produse, din 39 de ]`ri, iar printre cele recompensate anul se num`r` [i sistemul de protec]ie solar` CTB. Acesta este primul sistem de protec]ie solar` integrat \n perete cortin`, avånd o excep]ional` stabilitate la vånt.

Forma deosebit` a microlamelei realizeaz` o protec]ie solar` maxim`, dar [i protec]ia intimit`]ii, oferind, \n acela[i timp, transparen]` optim` spre exterior.

Umbrirea este eficient`, \ncepånd de la un unghi de inciden]` al soarelui de 20˚. |n timpul sezonului cald, datorit` jaluzelelor pozi]ionate la exterior, se reduce necesarul de r`cire al cl`dirii cu circa 50%. Astfel, contribu]ia jaluzelelor la mic[orarea costurilor de exploatare ale imobilului este semnificativ`.

Din punct de vedere estetic, cånd jaluzelele sunt strånse, protec]ia solar` nu mai este vizibil`, deoarece caseta este integrat` \n

D

peretele cortin`, la nivelul plan[eelor, coplanar` cu acestea.

Aceast` construc]ie asigur` aspectul neted al peretelui cortin`, fiind eliminate mai pu]in esteticele casete pentru jaluzele montate pe fa]ad`.

Sistemul CTB a fost verificat [i \n institute de cercet`ri independente, iar rezultatele ob]inute confirm` stabilitatea excelent` a microlamelelor la viteze ale våntului de pån` la 30 m/s, precum [i transmitan]a total` a energiei solare.

Un exemplu interesant, un obiectiv deja realizat, este reabilitarea unei construc]ii industriale - monument istoric - de la \nceputul secolului XX [i transformarea ei \ntr-o cl`dire de birouri modern`, cu eficien]` energetic` ridicat`. S-a optat pentru un sistem de fa]ade cu izola]ie termica HI, completat prin utilizarea sistemului de umbrire CTB. Deoarece a fost obligatorie p`strarea aspectului original al cl`dirii, pe frontonul din c`r`mid` aparent` au fost montate ferestre de \n`l]imea unui etaj, ale c`ror mari dimensiuni au creat necesitatea unei protec]ii solare foarte eficiente, care s` se integreze din punct de vedere estetic. Fiind coplanare cu fa]ada, jaluzele se armonizeaz` optic cu aceast` cl`dire istoric`, asigurånd, \n acela[i timp, protec]ia solar` dorit`. Decizia de utilizare a jaluzelelor cu microlamele a fost luat` datorit` func]ionalit`]ii extraordinare \mbinate cu aspectul foarte elegant al acestora. |n plus, avantajul de a g`si tot ce este nevoie pentru anvelopa unei cl`diri, la acela[i furnizor, nu este neglijabil nici pentru arhitec]i, nici pentru antreprenori.

Avaz Twist Tower cel mai \nalt turn din Balcani entrul de afaceri al ora[ului Sarajevo a cunoscut multe transform`ri \n ultimii ani. Una dintre cele mai „evidente” este noul sediu popularului ziar bosniac, Avaz. Deasupra turnului cu 38 de etaje, \nsumånd 142 m, se \nal]` o anten`, care ajunge la 172 m. |n aceast` cl`dire se afl` noul sediu al ziarului Avaz [i un hotel de 5 stele, Radon Plaza Hotel.

Principala caracteristic` a construc]iei este corpul albastru, aparent rotit, \nclinat fa]` de vertical`. Peretele cortin` vitrat cu geam cu protec]ie solar` este marcat de centuri orizontale, care accentueaz` vizual corpul cl`dirii. Suprafa]a corpului r`sucit este excelent pus` \n valoare de aspectul solzos al suprafe]ei.

Zona de leg`tur` dintre cele dou` corpuri ale construc]iei sugereaz` o ax` central` orientat` spre cer, \ncununat` de o anten` de 30 m care se sub]iaz` spre vårf. |ndr`zne]ul proiect al arhitectului Faruk Kapidzic (ASD Studio) a fost realizat, practic, prin construc]ia peretelui cortin` structural din elemente. Profilele speciale, dezvoltate pe baza sistemului Schüco UCC 65 SG, au r`spuns solicit`rilor statice, precum [i exigen]elor privind izolarea termic`, f`r` a uita elementul estetic.

Printre caracteristicile constructive ale sistemului se num`r`: profile cu l`]imea vizibil` de 65 mm; stabilitate ridicat` a elementelor, datorit` profilelor extrudate \mbinate la 45°; coeficient de transfer termic 2,2 W/m2K; etan[eitate excelent`, realizat` prin metoda etan[`rii prin suprapunerea garniturilor; elementele mobile.

Ferestrele tip clap`, care se pot integra \n acest tip de fa]ad`, asigur` ventilarea natural`. |n acela[i timp, datorit` gradului mare de prelucrare \n atelier, acest procedeu de construc]ie duce la cre[terea calit`]ii produsului final [i la sc`derea considerabil` a duratei de execu]ie pe [antier. Astfel, cei 6.100 mp de perete cortin` structural care formeaz` turnul Avaz au fost construi]i \n mai pu]in de 3 luni, o performan]` notabil`. Montajul pieselor de prindere pe \ntreaga suprafa]` a fa]adei a durat patru s`pt`måni. Apoi, s-au realizat zilnic circa 150 mp de fa]ad`, montåndu-se \ntr-o singur` zi modulele pentru un \ntreg etaj, deci, \n circa 40 de zile, s-a finalizat [i aceast` etap`.

Pe m`sur` ce etajele inferioare au fost \nchise, s-a creat un front de lucru pentru amenajarea interioar`, aducånd un beneficiu \n plus pentru investitor, prin scurtarea timpului total de execu]ie a imobilului.

Sistemele Schüco pentru pere]i cortin` din elemente sunt solu]ii de sistem verificate, utilizate \ndeosebi la obiective de mari dimensiuni, \mbinånd cu succes rentabilitatea, func]ionalitatea [i designul.

C

15 Impuls

Noi produse JANSEN

Solu]ii arhitecturale unice prin tehnologii de \mbinare inovatoare ra]ie noilor tehnologii cu laser utilizate \n domeniul confec]iilor metalice, sistemul VISS Ixtra poate oferi o nou` viziune arhitectural` pere]ilor cortin` din o]el. |n colaborare cu Montanstahl AG, firma Jansen a lansat aceast` nou` variant` constructiv` care d` libertate creativit`]ii. Dac` pĂĽn` nu demult geometria profilelor era restric]ionat` de caracteristicile statice ale acestora, folosind aceast` nou` tehnologie de sudur` cu laser pentru profilele din o]el, geometria profilului poate fi acum adaptat` astfel \ncĂĽt s` fie \ndeplinit` [i aceast` cerin]`. Acest lucru se poate realiza prin grosimea individual` a pere]ilor profilelor sau prin folosirea ecliselor. Un alt avantaj din punctul de vedere al designului \l constituie diferitele op]iuni de proiectare a conturului profilului, aspectul arbitrar al acestuia [i geometria exterioar` a muchiilor sale.

T`ierea cu laser garanteaz` exactitatea debit`rii, iar sudura cu laser permite ob]inerea unor cordoane de sudur` cu l`]ime vizibil` filigranat`, chiar [i pentru materiale cu grosime mare, incomparabile cu sudura conven]ional`. Aportul mic de c`ldur` din timpul opera]iei de sudur` asigur` o toleran]` redus`. |n plus, t`ierea cu laser d` posibilitatea de g`urire sau decupare a elementelor care intr` \n componen]a unui viitor profil, \nainte de sudarea acestora.

Este, de asemenea, posibil` realizarea de decup`ri cu forme [i design nou, elementele decupate putĂĽnd fi folosite \ntr-un mod creativ \n scopul ob]inerii unui moment de iner]ie optim pentru pro-

G

17 Impuls

filul dorit. |n func]ie de tipul profilului, aceast` nou` tehnologie permite ob]inerea unor sec]iuni de 50 pån` la 400 mm l`]ime [i de 50 pån` la 1.000 mm \n`l]ime, cu o lungime maxim` de 15.000 mm.

Noile profile VISS Ixtra se pot combina cu sistemele Jansen pentru pere]i cortin` deja existente [i testate.

Utilizarea profilelor VISS Ixtra d` posibilitatea ob]inerii unor montan]i mari, care pot traversa mai multe plan[ee gra]ie staticii excelente, [i permite ob]inerea unor profile sub]iri cu l`]ime vizibil` de 50 sau 60 mm, rezistente datorit` grosimii independente a pere]ilor acestora.

Cu noua tehnologie de sudur` se pot ob]ine profile VISS Ixtra frumoase, fiind posibile configura]ii variate de profile, care, prin rezisten]a lor deosebit`, dau posibilitatea realiz`rii unor suprafe]e vitrate mari, ce asigur` transparen]a maxim` a pere]ilor cortin` din o]el.

Pere]i cortin` VISS Semi-SG, \n trend cu viziunea arhitec]ilor Venind \n \ntåmpinarea noilor tendin]e din arhitectur`, firma Jansen a dezvoltat un nou sistem de pere]i cortin` care s` permit` ob]inerea unor suprafe]e vitrate mari cu cåt mai pu]ine profile vizibile. Solu]iile constructive ale sistemului VISS Semi-SG se bazeaz` pe solu]iile sistemelor VISS deja existente. Noile tipuri de cale pentru sus]inerea sticlei recent dezvoltate, precum [i geamul termoizolant cu distan]ier special fac posibil` renun]area la acoperirea exterioar` pe vertical` cu profile, \n locul acesteia utilizåndu-se sigilarea structural` \ntre cele dou` panouri de sticl` cu o l`]ime vizibil` de 20 mm. Elementele pentru prinderea mecanic` a sticlei, \n zona de sigilare structural`, de mai multe dimensiuni, permit vitr`ri cu geam dublu termoizolant, dar [i cu geam triplu

termoizolant, grosimea maxim` a pachetului de sticl` putånd ajunge la 55 mm.

Varianta constructiv` Semi-SG este aplicabil` tuturor sistemelor deja existente [i anume: VISS TV, VISS TVS, VISS Basic TV [i VISS Basic TVS, \n ultimii ani numeroase proiecte fiind executate astfel.

Sisteme de pere]i cortin` din o]el pentru case pasive VISS HI Noul sistem de pere]i cortin` VISS HI \ndepline[te cerin]ele standardelor de cas` pasiv` [i/sau de energie pentru pere]ii cortin` din o]el. Izola]ia termic` bun` a pere]ilor cortin` tradi]ionali VISS a fost \nc` o dat` sensibil \mbun`t`]it`, gra]ie noului profil izolator din spum` sintetic`.

Sistemul VISS HI permite pe de o parte ob]inerea unui coeficient de transfer termic Uf de pån` la 0,74 W/m2K luånd \n calcul [i influen]a [uruburilor de prindere a capacelor presoare, iar pe de alt` parte ob]inerea unor valori de izolare termic` nemai\ntålnite pån` acum \n domeniul construc]iilor metalice u[oare. Noul profil izolator din spum` sintetic` poate fi integrat [i \n sistemele VISS TVS (vertical) sau VISS Basic TVS (vertical), cu o grosime total` a elementelor de umplere de la 28 mm pån` la 70 mm, avånd aplicabilitate atåt pe profilele cu l`]ime vizibil` de 50 mm, cåt [i pe cele de 60 mm. Montajul izola]iei este simplu [i avantajos, pere]ii cortin` existen]i, executa]i cu seriile VISS existente, putånd fi echipa]i [i cu izolatorul HI cu costuri minime.

Noul sistem de izolare ofer` oportunit`]i excelente \n domeniul renov`rilor [i pentru optimizarea ulterioar` a consumului de energie.

U[ile Janisol-SG – func]ionalitate [i design \n armonie perfect` Avånd la baz` profilele [i feroneria deja testate ale sistemului Janisol, u[ile Janisol-SG sunt elemente de deschidere perfect adaptate exigen]elor arhitecturale pentru construc]iile din o]el [i sticl`. U[ile Janisol-SG se pot realiza \n mai multe variante constructive: cu deschidere spre interior [i/sau spre exterior, cu panouri laterale fixe sau cu supralumin`.

Riscurile de spargere a sticlei sunt substan]ial reduse de protec]ia perimetral` de pe contur. Balamalele [i månerele fixe din ]eav` de o]el inox se pot suda direct de profilul pentru protec]ie perimetral`, astfel nemaifiind necesare prelucr`ri suplimentare \n sticla exterioar` a geamului termoizolant. U[ile Janisol-SG se pot combina cu toate sistemele Janisol tradi]ionale.

Sticla \n aplica]ii pe fa]ade Performan]e \mbun`t`]ite Fiecare furnizor de sticl` a descoperit, cu mult timp \n urm`, nevoia de a conserva energia prin aplicarea unor pelicule cu performan]e \mbun`t`]ite. Avantajele peliculelor moderne de control solar au ridicat baremul eficien]ei energetice, combinånd performan]ele solare [i termice cu o transmisie ridicat` a luminii. Aceste tipuri de sticl` sunt capabile s` reduc` energia solar` nedorit`, permi]ånd p`trunderea la maxim a luminii vizibile. |n plus, fa]` de cerin]ele actuale pentru sticl` de control solar - culori omogene, procent optim de transmisie energetic` [i propriet`]i de izolare termic` - seriile de sticl` cu performan]e ridicate ofer` posibilit`]i nelimitate de aplica]ii arhitecturale, cu procesare relativ u[oar`.

Sticlele de control solar cu selectivitate m`rit` (ex: SunGuard HP/HS, Cool-lite SKN, Stopay etc.) sunt produse prin aplicarea unei pelicule reflexive de argint ca strat func]ional [i confer` valoare ad`ugat` fa]adei, prin selectivitate m`rit`, care permite maxim de control solar, p`strånd o transmisie ridicat` a luminii vizibile, [i o izolare termic` \mbun`t`]it` (valori U minime f`r` s` fie nevoie de o pelicul` low-E adi]ional` \n componen]a geamului termoizolant). |n plus fa]` de sticlele speciale, pentru a evita, pe o parte, c`ldura

nedorit` captat` prin radia]ia solar`, [i, pe de alt` parte, pentru a reduce pierderea de c`ldur` \n anotimpul rece, tehnologii diverse sunt folosite la proiectarea unei fa]ade. Sticla arhitectural` modern` ofer` o larg` varietate de oportunit`]i pentru realizarea diferitelor solu]ii. Vom prezenta mai jos cåteva solu]ii tipice.

Fa]ade “reci”/ ”calde” Atåt fa]adele reci, cåt [i cele calde, con]in de obicei,o sticl` termoizolatoare \n zona vizibil` [i o sticl` opac` \n zona de parapet. |n fa]adele reci, parapetul este o construc]ie dubl` unde foaia exte-

rioar` este o sticl` float clar` opacizat` sau o sticl` de control solar, atåt pentru protec]ia termic`, cåt [i din considerente estetice, pentru o reflexie uniform`. Peretele din spatele parapetului este izolat termic. Fa]adele calde tipice sunt formate din elemente sandwich de sticl`, unde foile de sticl` opacizat` sunt conectate [i izolate termic [i exist` o rupere de punte termic` cu elementele de parapet.

Sticla structural` O fa]ad` structural` este proiectat` ca un cadru de aluminiu conectat prin lipire special` cu sticl` termoizolatoare. Acest sistem de alu-

19 Impuls

miniu [i sticl` este ag`]at \ntr-o construc]ie de fa]ad` conven]ional`.

Lipirea este realizat` printr-un silicon special pentru lipire structural`. Din exterior este vizibil` doar sticl` [i chitul de etan[are. |n func]ie de tipul sticlei, prin transparen]`, se poate vedea [i sistemul de aluminiu portant.

Fa]ada cu “prindere \n puncte” Ca [i sisteme autoportante, fa]adele cu „prindere \n puncte” ofer` cea mai mare posibilitate de iluminare [i transparen]` f`r` construc]ii metalice masive adi]ionale. Elementele de prindere sunt calculate s` \ndeplineasc` toate cerin]ele statice. Distan]ierele speciale din compozi]ie asigur` \ntreaga func]ionalitate a sticlei termoizolante.

Fa]ada dubl` A[a-numita fa]ad` dubl` este o protec]ie adi]ional` de sticl` transparent` pe o fa]ad` conven]ional`. Cu acest tip de fa]ade se ob]ine

Performan]a acustic` a geamului termoizolat se m`soar`, nu se calculeaz`.

o \mbun`t`]ire semnificativ` a managementului termic [i energetic [i este posibil` [i o izolare acustic` mai bun`. Diverse sisteme de umbrire pot fi pozi]ionate \ntre, \n afara sau \n interiorul pachetului termoizolant.

Sticla de control acustic |n lumea modern`, zgomotul a devenit o surs` major` de poluare.

Traficul de orice tip, atåt rutier, cât [i feroviar sau aerian, a crescut extraordinar \n ultima decad`. Sunete care ajung la nivelul de 80dB [i chiar peste, ne \nconjoar` din ce \n ce mai frecvent. Cum sticla

este o parte important` \n arhitectura modern`, performan]a acustic` a acesteia devine din ce in ce mai important`. Alegerea performan]ei acustice depinde de tipul [i nivelul de zgomot. Izolarea fonic` este specificat` prin valoarea Rw [i depinde, \n mare, de frecven]` (pentru arhitectur`, 100 - 3150 Hz).

Ecua]ia logaritmic` pentru Rw: Rw = 10 log P1/P2 (P1: sunetul intrat, P2: sunetul ie[it) se traduce, de exemplu, prin faptul c` o cre[tere a izola]iei fonice cu 10dB reduce nivelul zgomotului cu 50%. Conform normativului European EN 717-1, performan]a acustic` este determinat` \n pa[i \ntre 100 [i 5000Hz. Din graficul rezultat va fi determinat` valoarea izola]iei fonice (RW).

Parametrii care influen]eaz` performan]a acustic` a sticlei sunt: Greutatea: sticla mai grea ofer` o izolare fonic` mai bun`; Elasticitatea: sticla laminat` \mbun`t`]e[te amortizarea sunetului; Compozi]ia: sticla termoizolant` asimetric` (de grosimi diferite) [i distan]ierul mai mare dintre cele dou` foi de sticl` \mbun`t`]e[te izolarea fonic`; Gazul din interiorul pachetului termoizolant: umplerea cu gaz special (aer, argon, krypton, SF6 [i alte amestecuri de gaze) influen]eaz` absorb]ia sunetului.

Arh. Andreea Negrilescu, Guardian Glass Europe

„Silicon Valley” Sigilant siliconic vs Sigilant organic olul primordial al unui sigilant este acela de a \mpiedica infiltr`rile de ap` [i aer dinspre [i \n interiorul cl`dirii. Un sigilant poate face acest lucru datorit` capacit`]ii de umplere a golurilor (rosturilor), precum [i datorit` aderen]ei puternice la marginile rosturilor atunci cånd au loc fenomene de dilatare sau contrac]ie sau mi[c`ri de structur` a cl`dirii. Toate materialele se dilat` sau se contract`, dar la niveluri diferite. De exemplu, aluminiul se dilat` de dou` ori mai mult decåt betonul, iar plasticul se dilat` de trei ori mai mult decåt aluminiul. Cånd o cl`dire este construit` [i aceste materiale se \nvecineaz`, este necesar un sigilant care s` acomodeze diferitele grade de dilatare sau contrac]ie ale materialelor.

R

Sigilan]ii pot fi \mp`r]i]i \n dou` categorii: organici [i anorganici. |n cazul sigilan]ilor organici, leg`tura molecular` din lan]ul polimeric se face \ntre moleculele de C-C [i C-O. Sigilan]ii care fac parte din aceast` categorie sunt: sigilan]i poliuretanici, polisulfi]i (tiocol), butil, acrili, MS polimeri. Sigilan]ii anorganici sunt baza]i pe polimeri ce nu con]in carbon. Singurul sigilant anorganic este siliconul. Leg`tura molecular` a acestui material se face \ntre Si-O, formåndu-se astfel un lan] polimeric numit siloxane. Un sigilant trebuie s` \ntruneasc` anumite calit`]i cånd este utilizat la exteriorul unei cl`diri, cea mai important` fiind durabilitatea. Un sigilant trebuie s` continue s` „performeze” la parametri normali, indiferent de condi]iile de mediu la care este expus: lumin` solar`, umiditate, c`ldur`, frig, ozon, mi[c`ri structurale ale cl`dirii.

Diferen]a fundamental` dintre sigilan]ii organici [i silicon este dat` de lan]ul polimeric. Aceast` diferen]` este semnificativ` atunci cånd se ia \n considerare longevitatea sau durabilitatea sigilantului. Expunerea la lumina ultraviolet aduce daune serioase sigilan]ilor organici, deoarece aceasta con]ine suficient` energie pentru a rupe leg`tura molecular` \ntre C-C [i C-O din lan]ul polimeric, ducånd la degradarea prematur` a sigilantului. La polul opus, sigilantul siliconic nu este afectat de lumina ultraviolet, aceasta neputånd rupe leg`tura molecular` Si-O din interiorul polimerului siloxane. Sigilantul siliconic va r`måne permanent flexibil, f`r` a-i fi afectate propriet`]ile fizice [i chimice ini]iale.

21 Impuls

Siliconul [i sigilarea structural`

igilan]ii siliconici au \nceput s` fie utiliza]i \nc` din anul 1950 la aplica]ii simple, cum ar fi c`l`f`tuirea c`zilor de baie.

Test`rile ini]iale au ar`tat c`, datorit` stabilit`]ii polimerului siloxane, sigilan]ii siliconici nu sunt afecta]i de razele UV. Prima utilizare a sigilan]ilor siliconici ca sigilan]i \mpotriva agen]ilor atmosferici dateaz` din 1958. Primele tipuri de sigilan]i siliconici foloseau sistemul de polimerizare acetoxy.

Prima utilizare a sigilan]ilor siliconici la lipirea structural` a avut loc la mijlocul anilor '60. |ncepĂĽnd cu anul 1990, s-a decis c` singurul sigilant siliconic care se preteaz` cu adev`rat la lipirea structural` este siliconul cu sistem de polimerizare de tip neutru. Sigilarea structural` \nseamn` lipirea sticlei pe ram` [i este o metod` ce folose[te adezivul siliconic pentru lipirea sticlei, metalului sau a altor materiale pe structura unei cl`diri. Sarcina vĂĽntului [i alte sarcini de impact sunt transferate de la pl`cile de sticl` sau panouri, prin adezivul siliconic, c`tre structura cl`dirii. Etan[antul siliconic trebuie s`-[i men]in` integritatea adeziv` [i coeziv`, \n timp ce fa]ada este supus` ac]iunii [i solicit`rilor termice. Sigilarea structural` (SG) este o aplica]ie de \nalt` performan]` pentru care

S

se pot folosi numai siliconii ce au fost special concepu]i [i testa]i pentru sigilarea structural`. |n prezent, exist` sistemul SG cu lipire pe dou` laturi (vertical) [i sistemul SG cu lipire pe 4 laturi. Printre avantajele lipirii structurale se num`r` estetica \mbun`t`]it` a cl`dirii, proiectarea simplificat` a pere]ilor cortin`, performan]e superioare de sigilare \mpotriva factorilor atmosferici, fixarea rapid` a panourilor sau cre[terea nivelului de rezisten]` antiseismic`. Aplicarea siliconului este o procedur` relativ simpl`, ce nu las` loc de erori, cu condi]ia ca pa[ii necesari s` fie urma]i \ntocmai: alegerea siliconului potrivit pentru aplica]ie [i, \n cazul siliconului bicomponent, mixarea corespunz`toare a acestuia; cur`]area suprafe]elor pe care acesta va fi aplicat; aplicarea de primer acolo unde este necesar; aplicarea [i modelarea siliconului pentru o umplere cĂĽt mai omogen` a rostului; efectuarea testelor [i ac]iunilor ce ]in de controlul calit`]ii. De aceea, Dow Corning recomand` ca, pentru o anvelopare eficient` a unei cl`diri, s` fie folosite numai materialele de \nalt` performan]` pentru compunerea peretelui cortin`, anume sticla, profilele [i etan[an]ii corespunz`tori. / Silviu Ghinea, Geocelpro SRL

Case pasive

endin]a ultimilor ani \n domeniul izol`rii termice a imobilelor a fost cre[terea continu` a cerin]elor [i a performan]elor acestora. Ini]ial, ferestrele erau construite din profile f`r` barier` termic`. Mai tårziu, a \nceput „cursa” pentru \mbun`t`]irea izola]iei. Primul pas a fost f`cut \n anul 1996 prin introducerea a[anumitei „grupe de materiale 1” pentru construc]ii din aluminiu, acest lucru \nsemnånd cercevele cu coeficient de izolare termic` mai mic de 2,0 W/m2K. |n 2000, a ap`rut [i conceptul de casa pasiv`, dezvoltându-se \n principal pe dou` linii.

Prima - teoria d-lui Dr. Feist de la IG Passivhaus din Darmstad-, consider` cas` pasiv` o construc]ie cu necesar pentru \nc`lzire mai mic de 15 kWh/m2 [i ale c`rei profile [i \mbin`ri au coeficien]i de transmisie termic` mai mici de 0,8 W/m2K. Cea de-a doua linie este aceea care consider` casa pasiv` o variant` \mbun`t`]it` a caselor cu consum energetic redus. |n aceast` clasificare se are \n vedere doar ca necesarul pentru \nc`lzirea casei s` fie mai mic decåt cel al unei case cu consum energetic redus, el sc`zånd cu circa 75%. Calculat \n combustibil pentru \nc`lzire, avem un consum anual de mai pu]in de 1,5 l pe metru p`trat. Nu sunt oferite valori exacte nici pentru coeficientul de transfer termic al ferestrelor (care pot fi [i mobile), nici pentru punctele de \mbinare. Prin urmare, poate fi vorba despre o cl`dire

T

cu o izolare foarte bun` a pere]ilor exteriori, cu u[i [i ferestre de calitate, unde vitrajele cu coeficient de transfer termic sub 0,9W/m2K sunt esen]iale [i al c`rei coeficient global de transfer termic este \n jur de 0,89W/m2K. Aici se ia \n considerare necesarul energetic total, nu valorile individuale ale ferestrelor.

Casa pasiv` poate fi ast`zi considerat` un standard pentru construc]ii, principalele sale caracteristici fiind eficien]a energetic`, confortul, rentabilitatea [i protec]ia mediului \nconjur`tor. Aceasta nu este o marc`, ci un concept de construc]ie, deschis spre perfec]ionare, verificat [i valorificat \n practic`.

Casele pasive economisesc energie [i emit cantit`]i reduse de CO2, iar aceste reduceri nu sunt neglijabile. Rezultatele m`sur`torilor f`cute \n 114 locuin]e cu propriet`]i de case pasive au ar`tat o economie de 90% fa]` de consumul energetic al unei construc]ii normale.

O reu[it` a acestui concept este confortul termic, realizat atåt iarna, cåt [i vara, cu costuri suportabile. Conceptul de cas` pasiv` este \n prezent la dispozi]ia tuturor: orice arhitect poate teoretic realiza o cas` pasiv`. Pas cu pas, orice construc]ie poate ob]ine acest standard, nu doar locuin]ele, ci [i birourile sau [colile.

Componente tip case pasive se pot folosi [i la modernizarea caselor existente. Aceste construc]ii sunt ecologice prin consumul infim de energie primar` [i printr-o ridicat` eficien]` energetic`,

23 Impuls

eliminându-se pierderile.

Pornind de la un exemplu banal, despre cum p`str`m cald` o cafea, putem observa c` este foarte simplu s` facem economie de energie dac` p`str`m cafeaua \ntr-un vas izolat (termos), \n loc s` o ]inem „la cald”, pe plita electric`. |n acest moment, exist` pe pia]` multe posibilit`]i pentru \mbun`t`]irea eficien]ei energetice. Astfel, o fereastr` „cald`”, tip cas` pasiv`, reduce cu 70% pierderile de c`ldur`, o bun` izolare a pere]ilor exteriori reduce pierderile cu pån` la 90%, iar un sistem bun pentru recuperarea c`ldurii din aer elimin` de la 75 pån` la 90% din pierderi. Astfel, se poate elimina cea mai mare parte a pierderilor de energie. Restul necesarului se poate acoperi, cel pu]in par]ial, prin energii neconven]ionale. |ns`, chiar [i \n cazul \n care se consum` energie clasic`, consumul este mult diminuat, rezervele existente vor dura mai mult, iar mediul \nconjur`tor va fi mai pu]in afectat. |n continuare, putem enumera o serie de avantaje ale acestui tip de construc]ii. |n primul rånd, c`ldura r`måne \n cas`, acest lucru fiind realizat prin buna izolare a pere]ilor exteriori, prin vitraje cu geam triplu [i rame bine izolate termic [i prin recuperarea c`ldurii din aer. De asemenea, soarele \nc`lze[te gratis. Se poate câ[tiga energie prin \nc`lzirea realizat` de soare prin ferestre [i prin emisia termic` a persoanelor [i a aparaturii electrocasnice. Pe timpul verii, prin umbrirea ferestrelor se evit` supra\nc`lzirea. Pe timpul iernii, prin recuperarea c`ldurii din aer, se poate elimina necesitatea unui sistem suplimentar de \nc`lzire.

Casa pasiv` economise[te energie [i bani, iar costurile suplimentare ale investi]iei ini]iale, pentru ferestrele de calitate, sistemul de aerisire [i pentru izola]ia suplimentar`, se recupereaz` relativ repede, datorit` costurilor extrem de reduse de exploatare.

Confortul casei pasive \i face ferici]i pe locatarii s`i. Chiar dac` se face economie la energie [i costuri de \nc`lzire, \ntr-o cas` pasiv` nu se face economie la confort. Datorit` bunei izola]ii termice, atåt pere]ii (inclusiv cei exteriori), cåt [i podelele, sunt la fel de calde, curen]ii de aer sunt elimina]i, condensul pe ferestre este inexistent, aerul este permanent proasp`t, iar zgomotul din exterior nu deranjeaz` ambientul interior. |n acest moment, \n toat` lumea exist` deja mai mult de 17.000 de case pasive locuite. Nu exist` reguli fixe pentru aceste construc]ii, ele putånd fi realizate din diverse materiale de construc]ii.

Important` este respectarea standardului de calitate. Cåteva criterii care stau la baza reu[itei unui astfel de proiect sunt buna izolare termic` [i compactizarea construc]iei pentru eliminarea pun]ilor termice; orientarea benefic` spre sud [i umbrirea eficient`; supervitraje [i superferestre, montate f`r` pun]i termice \n construc]ie; pre\nc`lzirea aerului [i recuperarea c`ldurii \n sistemul de aerisire; \nc`lzirea apei folosind energii regenerabile (de exemplu, energia solar`); utilarea cu aparatur` electrocasnic` cu un consum energetic redus.

Din ce \n ce mai mult, acest concept se aplic`, pe lång` locuin]e, [colilor [i gr`dini]elor, cl`dirilor administrative, atelierelor de produc]ie sau hotelurilor.

Sistemele de top pentru fa]ade Schüco [i Jansen au ob]inut Certificat pentru standard casa pasiv` Conform teoriei Dr. Feist de la IG Passivhaus din Darmstadt (PHI), casa pasiv` este o construc]ie care are un necesar de \nc`lzire de maximum 10W/m2 [i un consum energetic total (incluzånd toate sursele de energie, [i curentul electric) de maximum 42 kWh/m2.

Aceasta corespunde unui necesar total de energie primar` de maximum 120 kWh/m2 (necesarul de energie primar` este de cca 3 ori mai mare decåt consumul total de energie). Pentru certifacea aceasta, au fost stabilite o serie de metode de calcul pentru ferestre [i pentru montarea ferestrelor \n construc]ie.

ALUKÖNIGSTAHL poate oferi acum, prin construc]iile optimizate pentru fa]ade Schüco [i Jansen din aluminiu [i o]el, solu]ii pentru sisteme de fa]ad` vitrate care au ob]inut Certificatul pentru case pasive de la Institutul pentru Case Pasive Dr. Wolfgang Feist (PHI), Darmstadt.

Schüco FW 50+.SI si FW 60+.SI chüco a ob]inut Certificatul pentru case pasive pentru sistemele sale montant-rigl` FW 50+.SI [i FW 60+.SI \n variantele cu profil presor din material plastic, devenind astfel singurul furnizor certificat pe acest segment de pia]`.

Recent dezvoltatele variante constructive SI (Super Insulation) ale construc]iilor pentru pere]i cortin` din aluminiu montant-rigl` FW 50+ [i FW 60+ se caracterizeaz` prin detalii de sistem inovative.

Noul concept de izolare reduce la minim pierderile de energi, prin utilizarea de materiale noi. Suprafe]ele de reflec]ie \ndreptate spre interior pe baghetele presoare sunt alte componente responsabile pentru valoarea Uf excep]ional` de pån` la 0,78 W/m2K, considerånd [i influen]a [uruburilor. Aceast` valoare este ob]inut` de sistem \n varianta certificat` pentru case pasive, folosind un vitraj \n grosime de 48 mm. |n cadrul certific`rii de c`tre PHI i s-a acordat sistemului [i o excep]ional` izolare termic` cu standard casa pasiv`, pentru respectarea criteriului de confort al caselor pasive de UCW 0,80 W/(m2K). Aceast` valoare a fost determinat` [i certificat` de c`tre PHI dup` cele mai noi criterii pentru certificarea sistemelor pentru fa]ade, prin utilizarea unei vitr`ri izolatoare triple (Ug = 0,70 W/(m2K) pe un caroiaj al fa]adei de 1,20 m x 2,50 m. Aici, pentru prima dat`, s-a ]inut cont, pe lång` influen]ele [uruburilor de fixare ale capacelor presoare [i de influen]ele portan]ilor de sticl`. Pentru portan]i se utilizeaz` o]el inoxidabil, a c`rui conductivitate termic` este mult mai mic` decåt la cei din aluminiu. Zona fal]ului sticlei este umplut` cu spum` de izolare PP foarte rezistent`.

S

Pentru un bilan] energetic [i mai bun al unei cl`diri, pentru fa]adele FW 50+.SI exist` o solu]ie de sistem care permite, cu o prelucrare sigur` [i economic`, integrarea unor elemente fotovoltaice \n cl`dire. Pentru aceasta, exist` articole speciale, ca de exemplu montan]i [i traverse cu paturi de cablare, cåt [i supor]i [i huse pentru cablarea simpl`, sigur` [i economic` a modulelor fotovoltaice. Pe lång` solu]iile fotovoltaice Schüco, pot fi integrate [i panouri termice solare \n fa]ade. Aceasta duce la un echilibru durabil pentru mediul \nconjur`tor.

Standard casa pasiv` pentru fa]ade din o]el O combina]ie de succes a avantajelor estetice [i tehnice ale fa]adelor din o]el cu valori izolatoare termice excep]ionale poate fi implementat` cu ajutorul sistemului de izolare termic` extrem` pentru fa]ade Jansen VISS-HI. Cu ajutorul noilor miezuri izolatoare din spum` din PVC, valorile deja foarte bune de izolare termic` a fa]adelor VISS conven]ionale sunt \n continuare \mbun`t`]ite considerabil [i ating valori de top Uf cu pån` la 0,74 W/m2K (influen]ele [uruburilor sunt luate \n considerare) standard casa pasiv`. Aceasta a fost prima dat` cånd, cu ajutorul Jansen VISSHI, s-a ob]inut o certificare de c`tre PHI pentru un sistem de fa]ad`

25 Impuls

din profile de o]el.

Miezurile izolatoare VISS-HI pot fi utilizate la sistemele VISS TVS (verticale), VISS TV, VISS Basic TVS (verticale), cåt [i VISS Basiv TV la grosime element de umplere de la 28 la 70 mm. Avantajos pentru prelucr`tor: miezuri de umplere identice pot fi utilizate atåt pentru fa]adele cu 50, cåt [i pentru cele cu 60 mm l`]ime vizibil`.

Aceasta reduce stocurile [i simplific` listele de materiale.

Montarea izola]iei HI este foarte simpl` - cu ajutorul cåtorva månuiri, miezul poate fi presat \n locul dintre sticle.

Montajul deosebit de economic al miezurilor VISS-HI ofer` [i perspective interesante pentru renov`ri [i pentru reabilitarea termic` a construc]iilor. Astfel, fa]adele VISS existente pot fi adaptate cu costuri minime [i timp redus, pentru a optimiza construc]iile privind tehnologia energetic`. Prin aceast` m`sur` semnificativ`, eficien]a [i durabilitatea fa]adelor din o]el sunt \mbun`t`]ite [i adaptate eficient cerin]elor actuale pentru construc]iile de birouri [i comerciale.

Conceptele de fa]ade eficiente energetic reprezint` viitorul construc]iilor, fie ele mari sau mici, acestea contribuind la o protec]ie a mediului \nconjur`tor, sustenabil` pe termen lung.

Energii regenerabile acum la dispozi]ia noastr`

um func]ioneaz` instala]iile solare? Prin utilizarea eficient` a energiei solare, \n instala]ii termice solare [i fotovoltaice. |n aceast` epoc` a dezvolt`rii sustenabile, deviza „Energy2 Economisire de energie, cå[tig de energie”, lansat` de Schüco International \n anul 2007, s-a concretizat deja \n nenum`rate solu]ii tehnice, folosite cu succes \n practic`, la construc]ii noi sau pentru reabilitarea celor vechi.

Tehnologia termic` solar` [i tehnologia fotovoltaic` sunt dou` exemple care utilizeaz` energia solar`, \n scopuri diferite [i cu metode diferite. Aceste concepte, \mpreun` cu exemple practice de calcul [i dimensionare, precum [i montajul unei microinstala]ii fotovoltaice, au fost temele primului seminar organizat de Alukönigstahl anul acesta.

Energia solar` este, practic, nelimitat` [i la dispozi]ia noastr`.

Instala]iile termice solare folosesc o parte din ea pentru \nc`lzirea apei, iar sistemul de func]ionare este foarte simplu. Panourile colectoare montate pe construc]ii preiau energia solar` [i \nc`lzesc un lichid care circul` \ntre colector [i rezervorul de ap`.

Regulatorul m`soar` temperatura lichidului [i, dac` este cazul,

C

ac]ioneaz` o pomp` de circula]ie. Astfel, lichidul cald trece prin rezervor [i \nc`lze[te apa, printr-un schimb`tor de c`ldur`. |n func]ie de tipul instala]iei, aceast` ap` poate s` fie potabil` sau pentru \nc`lzire.

Colectorul solar este o construc]ie cu trei straturi. Sticla special` de siguran]` formeaz` stratul superior, care protejeaz` de intemperii straturile inferioare. Dedesubt se afl` stratul absorbant, care preia c`dura solar` [i o transmite serpentinei din cupru prin care circul` lichidul solar. Sta]ia solar` reprezint` panoul de comand` automatizat al instala]iei. Aceasta compar` \n permanen]` temperatura colectorilor cu cea a apei din rezervor [i, dac` cea a colectorilor este mai mare, porne[te pompa de circula]ie care aduce lichidul solar \n schimb`torul de c`ldur`. Astfel se \nc`lze[te apa din rezervor. Cu cåt suprafa]a schimb`torului de c`ldur` este mai mare, cu atåt transferul termic este mai eficient. O izola]ie bun` faciliteaz` p`starea optim` a c`ldurii. Astfel, apa cald` este permanent disponibil`. Pe timpul verii, necesarul de ap` cald` este complet acoperit. Aceasta se poate folosi [i pentru \nc`lzire, \n condi]iile \n care un alt sistem de \nc`lzire se poate conecta u[or

27 Impuls

la rezervor. Prin cre[terea suprafe]ei colectorilor [i a volumului rezervorului se ob]ine energie suplimentar` care se poate folosi pentru sus]inerea \nc`lzirii. Mai ales prim`vara [i toamna se poate acoperi o mare parte a necesarului pentru \nc`lzire. |n concluzie, dimensionarea unei instala]ii solare se face \n func]ie de num`rul de consumatori [i de sarcinile pe care aceasta trebuie s` le acopere.

Instala]iile fotovoltaice transform` radia]ia solar` \n energie electric`. Acestea sunt alc`tuite din trei componente de baz`: modulul fotovoltaic, care transform` energia solar` \n curent continuu, invertorul care transform` curentul continuu \n curent alternativ, care poate fi livrat \n re]eaua electric` [i stativul, care asigur` orientarea optim` a instala]iei spre soare.

O parte important` a fiec`rei instala]ii fotovoltaice este modulul fotovoltaic. Acesta este, de obicei, format din celule sau o pelicul` pe baz` de siliciu, montate \ntr-o ram`. Suprafe]ele superioare [i inferioare ale siliciului sunt tratate chimic, pentru ob]inerea unui strat pozitiv [i a unuia negativ. Electronii caut` s` stabileasc` un echilibru \ntre cele dou` straturi, iar, pentru aceasta, trebuie s`

migreze prin siliciu. Acest lucru se \ntåmpl` doar cånd siliciul „conduce”, deci cånd celula este luminat`. |n acest moment, electronii circul` liber de la polul pozitiv spre cel negativ, iar curentul ia na[tere, ca \ntr-o baterie, [i poate fi captat la poli. Pentru a se produce cåt mai mult curent, sunt legate \mpreun` \ntr-un modul un num`r foarte mare de celule solare. Mai multe module formeaz`, \n final, generatorul de curent, care este transmis invertorului.

Curentul continuu produs de celulele solare nu poate fi livrat \n re]eaua public`. Pentru aceasta, el este transformat \n curent alternativ, care trebuie s` aib` aceea[i tensiune, frecven]` [i defazaj cu cel din re]ea. Aceasta este sarcina invertorului de curent. |n cazul unor instala]ii izolate, curentul continuu va fi depozitat \n baterii, care pot asigura, astfel, necesarul de consum pe timpul nop]ii.

Marele avantaj al acestor instala]ii este protejarea mediului, prin reducerea utiliz`rii surselor conven]ionale de energie. De exemplu, o instala]ie cu 25 de module produce anual circa 3850 kWh. Pentru ob]inerea acestei energii prin metode tradi]ionale s-ar fi produs [i 3270 kg CO2. Energia fotovoltaic` nu produce emisii nocive sau de[euri, deci protejeaz` mediul. |n plus, prin livrarea acestei energii \n re]eaua electric` produc`torul poate primi (la tarifele practicate \n Germania) circa 1.660 euro.

Atåt instala]iile termice solare, cåt [i cele fotovoltaice \[i pot g`si o mul]ime de aplica]ii, de la case de vacan]` izolate pån` la construc]ii uria[e de dimensiunea unui stadion.

Toate componentele sistemelor provin de la acela[i furnizor, fiind perfect compatibile [i func]ionale \n ansamblu. Inclusiv stativele de montaj sunt garantate pentru o durat` mare de via]`, iar cele [ase variante de montaj disponibile acoper` toate cerin]ele tehnice [i de design posibile.

Solu]ii inovatoare pentru locuin]e cu consum energetic redus e fundalul schimb`rilor climatice [i al reducerii resurselor naturale, construc]iile sustenabile dobåndesc o importan]` din ce \n ce mai mare. Cånd este vorba despre sustenabilitatea unor construc]ii noi sau renovate, un criteriu cheie este consumul de energie necesar respectivei propriet`]i pe toat` durata vie]ii sale.

Eficien]a energetic` este, ast`zi, tema principal` [i \n domeniul tåmpl`riei din materiale plastice.

Sistemul de profile pentru ferestre [i u[i din PVC Schüco Corona SI 82+ (cu adåncimea constructiv` a profilului de 82 mm) se bazeaz` pe tehnologia patentat` de coextrudare a profilului din PVC [i arm`turii din aluminiu.

Cele opt camere \nchise din interiorul profilului realizeaz` cea mai mare eficien]` de izolare termic`. Pån` acum, acest lucru nu era posibil de realizat f`r` m`suri suplimentare. Datorit` structurii compuse din material plastic [i aluminiu, profilul are o asemenea rezisten]` static` \ncåt nu mai este necesar` arm`tura de o]el, folosit` la alte profile din material plastic. Eliminarea acestei „pun]i termice” cre[te \n mod semnificativ performan]ele izolatoare ale profilului.

Sistemul, agrementat \n Germania pentru case pasive, permite producerea unor ferestre rentabile, caracterizate prin valori excep]ionale ale izol`rii termice, deci prin importante economii de energie. |n func]ie de combinarea profilelor [i de vitrarea folosit`, se pot realiza ferestre cu coeficient de transfer termic de 0,75 W/m2K. Prin \nlocuirea ferestrelor vechi cu ferestre din profile cu opt camere pute]i economisi pån` la 33% din necesarul energetic actual al casei dumneavoastr`. De exemplu, pentru o cas` conven]ional` unifamilial`, cu \nc`lzire pe combustibil lichid, se pot economisi pån` la 1.440 litri pe an. |n acela[i timp, se protejeaz` mediul \nconjur`tor prin sc`derea emisiilor de CO2 cu aproximativ 4.500 kg/an.

Pe lång` profilul inovativ, aceste ferestre beneficiaz` [i de izolare fonic` [i rezisten]` la intemperii, cu valori deosebit de bune datorit` celor 3 nivele separate de etan[are.

Izolarea termic` excep]ional` se reflect` \n faptul c` temperatura semiprofilului interior nu scade, nici \n cele mai reci ierni, sub temperatura camerei. Astfel, este complet eliminat` posibilitatea apari]iei curentului [i a condensului.

La fel de mult` aten]ie se acord` [i siguran]ei. Datorit` l`]imii mari a profilului, feroneria este a[ezat` la distan]` mare de exteriorul acestuia, fiind, prin urmare, greu accesibil` pentru „degetele lungi”. |n plus, tehnologia modern` a feroneriei tip ciuperc` din o]el face aproape imposibil` for]area acestor ferestre. Nici g`urirea feroneriei din o]el nu are prea mare succes. Pentru cei care doresc o

P

asigurare \n plus, exist`, de asemenea, månere cu \nchidere cu cheie.

Ferestrele din profile SI 82+ [i componentele lor au o fiabilitate ridicat` [i sunt u[or de \ntre]inut [i dup` mul]i ani de la instalare.

Culoarea suprafe]elor este rezistent` la intemperii, iar feroneria [i månerele sunt rezistente la coroziune. Astfel, pute]i fi siguri c` v` ve]i bucura de ferestrele dumneavoastr` mult timp.

Sistemul [i accesoriile prezentate aici au un numitor comun: economia de energie, oferind solu]ii noi tuturor celor care doresc cre[terea gradului de confort [i siguran]`, atåt acas`, cåt [i la locul de munc`.

Locuri deosebite Satul Pe[tera – Piatra Craiului

`tul de drume]iile montane pe care le-am realizat de-a lungul a câ]iva ani, am decis s`-mi \ndrept aten]ia spre altfel de excursii, dar, totodat`, s` r`mån \n peisajul de munte. Astfel am ajuns \n satul Pe[tera, o minun`]ie de a[ezare rural`, chiar sub crestele mun]ilor.

De[i se afl` la numai 40 de kilometri de Bra[ov [i la o arunc`tur` de b`] de Bran-Moeciu, e departe de zgomotele asfaltului [i aglomera]ia ora[ului, cu peisaje uluitoare, gospod`rii risipite pe dealuri [i oameni care-[i duc traiul aspru de munte. Când ve]i ajunge \ns` acolo, v` vor zåmbi blând [i v` vor invita s` le trece]i pragul. Din comuna Moeciu – DN73 – ce leag` Bra[ovul de Câmpulung – porne[te indicatorul spre Pe[tera. |n circa 20 de minute, sunte]i \n sat, dar recomand cu c`ldur` drumul la pas, pentru a avea timp s` v` desf`ta]i privirea cu peisajele locului.

Sunt numai câteva pensiuni aici, iar gazdele te primesc cu inima deschis` [i masa plin`. Ceea ce-l face, \ns`, special fa]` de celelalte sate din zona montan` este tocmai amplasamentul ideal, care bucur` ochiul c`l`torului cu priveli[tea celor dou` masive muntoase: Bucegi [i Piatra Craiului. Privind \n dep`rt`ri, muntele \[i arat` toat` creasta \nspumat` [i zim]at`, \ncepånd de la Piatra Mic`, Acul Cr`p`turii, Turnurile, Ascu]itul... Imediat sub creste, pe câteva zeci de dealuri m`runte [i ondulate ca o m`tase aruncat` la \ntâmplare, ne afl`m noi. La peste 1.000 de metri altitudine, satul Pe[tera st` ca o vatr` veche, \nconjurat din toate p`r]ile de stâncile, \nc` \nz`pezite, ale mun]ilor.

Pare c` mâna divin` l-a a[ezat aici, \ntocmai pentru ca lumea

S

dezl`n]uit` s` nu \l g`seasc` u[or [i s` \l altereze. E atâta frumuse]e la Pe[tera! |]i r`v`[e[te [i \]i desfat` toate sim]urile. E susur de pâraie [i glas de p`s`ri, e miros de r`[in` dinspre p`durile din jur [i mireasm` de fân uscat. Câte un dang`t de clopot sau beh`itul mieilor abia f`ta]i te fac, din când \n când, s` tresari.

Suntem \ntr-un cadru deosebit, unde platoul v`lurit te \ndeamn` s` prive[ti \n dep`rtare, iar v`ile råurilor te invit` s` le treci calea.

Cotrob`im bezmetici prin \ntunericul Pe[terii Liliecilor [i ie[im la lumin` pe Dealul Bisericii – spiritul locului. Tres`rim, ne bucur`m [i r`mânem \n continuare fascina]i. Suntem \n Pe[tera!

Adrian Ulmeanu