Totul despre noua schemă de ajutor de minimis | pagina 2 Anul I – Nr. 11 – 13 Octombrie 2016
Publicație bilunară de business realizată de AVISSO
IAŞUL ÎN AfAcerI
www.avisso.eu n www.iasulinafaceri.ro n Iaşi - Bd. Nicolae Iorga, nr. 19, e-mail: redactia@iasulinafaceri.ro, telefon: 0332.434.519
Întoarcerea
SPECIAL: „BuSInESS SummIt – ÎmPrEună PEntru românIA“
fiilor nerisipitori
AVISSO organizează un concurs destinat celor care au o idee de afacere şi vor să o lanseze pe piaţă: LEI DE BUSINESS TÂNĂR. La finalul lunii octombrie, un juriu de elită va selecta doi câştigători şi îi va ghida în scrierea planului de afaceri şi în găsirea surselor de finanţare. Timp de un an, câştigătorii vor beneficia de servicii de consultanţă în afaceri, financiar-contabile şi de promovare.
CUM PUTEŢI PARTICIPA
1 2 3
Predictibilitate, transparenţă şi „dispariţia fricii faţă de stat“. Sunt principalele „revendicări“ ale antreprenorilor români care au reuşit să îşi construiască business-uri solide în afara ţării. Pentru prima dată după mai bine de două decenii şi jumătate, oamenii de afaceri din Diaspora au fost chemaţi acasă pentru a fi invitaţi să investească bani în ţara lor de origine sau măcar să transfere din know how-ul câştigat pe toate continentele. „Business Summit – Împreună pentru România“ a fost un eveniment organizat de „RePatriot“ cu susţinerea Administraţiei Prezidenţiale, a Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul de Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni și a Invest România.
Citiţi în | PAgInIlE 4-8
Accesaţi secţiunea „Lei de business tânăr“ de pe site-ul www.avisso.eu. Citiţi cu atenţie regulamentul competiţiei. Completaţi toate câmpurile formularului din meniul din stânga („APLICĂ“).
CURAJ pe lei.avisso.eu!
2
fOcUS
IAŞUL ÎN AfAcerI
noua schemă de minimis: finanţare nerambursabilă pentru investiţii de peste 1 milion euro Firmele mici şi mijlocii vor primi ajutor de stat de până la 5 milioane de euro prin noua schemă de minimis, în valoare totală de 200 de milioane de euro pentru perioada 2017-2023, conform unui proiect de Hotărâre de guvern. Mihaela Măriucă În urma memorandumului adoptat de Guvern în 8 septembrie prin care îşi manifestă intenţia de a demara schema de ajutor de minimis, trebuie avute în vedere condiţiile de acordare a banilor, destul de restrictive, aşa cum apar ele în proiectul de Hotărâre de Guvern prin care se va operaţionaliza schema.
Mihaela Măriucă, consultant în afaceri, managing partner AVISSO
Valoarea sprijinului de la stat va fi mai mică în cazul zonelor dezvoltate, pentru a atrage investiţii mai mari în zonele mai sărace. Firmele mici care fac afaceri în Bucureşti şi judeţul Ilfov vor primi ajutor de stat de numai 30% din valoarea totală a investiţiei, ceea ce înseamnă că trebuie să asigure din fonduri proprii 70% din investiţie. Pentru firmele mijlocii care fac investiţii în Bucureşti şi Ilfov, valoarea ajutorului de minimis este de numai 20%. În Regiunea Vest (judeţele Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş-Severin), valoarea ajutorului de stat va fi de 40% pentru firmele mici şi de 30% pentru cele mijlocii. În restul ţării, inclusiv Regiunea de Nord-Est, valoarea ajutorului de stat va fi de 70% din investiţie pentru firmele mici şi 60% pentru întreprinderile mijlocii. Investiţiile realizate în cadrul schemei trebuie să fie de minimum 4,5 milioane de lei (circa 1 milion de euro), fără TVA. Astfel, în cazul unei afaceri derulate în Regiunea de Nord-Est, pentru a beneficia de schema de ajutorare, ar trebui să contribuie cu cel puţin
300.000 de euro pentru investiţie, fără TVA, urmând să primească 700.000 de euro de la stat, ca ajutor de minimis. Nivelul maxim al ajutorului de stat acordat unui beneficiar în cadrul acestei scheme nu poate depăşi 22,5 milioane lei (circa 5 milioane de euro). Sectoare de afaceri care nu pot beneficia de acest ajutor: agricultura, distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice, fabricarea vinurilor, fabricarea berii, construcţii de clădiri, comerţ, transporturi, hoteluri şi alte facilităţi de cazare, restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie.
Cheltuielile eligibile Potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern, sunt considerate cheltuieli eligibile aferente investiţiilor iniţiale costurile fără TVA aferente realizării de construcţii (valoarea maximă considerată eligibilă în cazul activelor corporale de natura construcţiilor nu poate depăşi 1.650 lei/mp arie desfăşurată, respectiv echivalentul a 365 euro/mp arie desfăşurată), respectiv achiziţionării de active corporale şi/sau necorporale, precum şi cheltuielile legate de închirierea construcţiilor aferente investiţiei iniţiale, în scopul realizării unor obiective de investiţii. Guvernul estimează că va ajuta 200 de firme în această schemă de ajutor de minimis.
Declaraţia nefinanciară, obligatorie începând cu 2017 Din 1 ianuarie 2017, entităţile de interes public vor fi obligate să declare informaţii nefinanciare, dacă la data bilanţului acestea depăşesc un număr mediu de 500 de salariaţi în cursul exerciţiului financiar. Declaraţia nefinanciară va face parte din situaţiile financiare, se va include în raportul administratorilor şi va conţine informaţii privind aspectele de mediu, sociale şi de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupţiei şi a dării de mită, inclusiv:
siv a procedurilor de diligenţă necesară aplicate; n rezultatele politicilor respective; n principalele riscuri legate de aspectele care decurg din operaţiunile entităţii, inclusiv relaţiile sale de afaceri, produsele sau serviciile sale care ar putea avea un impact negativ asupra domeniilor respective şi modul în care entitatea gestionează riscurile respective; n indicatori-cheie de performanţă nefinanciară relevanţi pentru activitatea specifică a entităţii.
n o descriere succintă a modelului de afaceri al entităţii; n o descriere a politicilor adoptate de entitate în legătură cu aceste aspecte, inclu-
În cazul în care entitatea prezintă informaţiile cerute pentru declaraţia nefinanciară într-un raport separat, indiferent dacă acest raport se bazează sau nu pe cadrele
Diana Ciobanu
naţionale, ale Uniunii Europene sau internaţionale, entitatea respectivă este scutită de obligaţia de a întocmi declaraţia nefinanciară, cu condiţia ca acest raport să fie publicat împreună cu raportul administratorilor sau să fie pus la dispoziţia publicului într-un termen rezonabil care să nu depăşească 6 luni de la data bilanţului, pe site-ul entităţii, şi să fie menţionat în raportul administratorilor. Dacă entitatea de interes public face parte dintr-un grup de societăţi, iar aceasta are calitate de societate-mamă şi la data bilanţului grupul depășește un număr de 500 de salariaţi, se va întocmi declaraţia nefinanciară consolidată a grupului. În cadrul misiunii de audit statutar, auditorul statutar are obligaţia de a verifica existenţa declaraţiei nefinanciare sau a raportului separat.
Diana Ciobanu, Director al Departamentului de Audit în cadrul AVISSO
fOcUS
IAŞUL ÎN AfAcerI
3
DrAgoș AnAStASIu, În JurIuL ComPEtIŢIEI DE IDEI DE AFACErI
câştigătorii campaniei „lei de Business tânăr“ vor fi premiaţi la Gala aVisso 10 ani În luna septembrie, AVISSO a lansat Campania „lei de Business Tânăr”, competiţie de idei de afaceri pentru cei care doresc să devină antreprenori. Concursul se adresează celor care vor să se lanseze în afaceri, au o idee cu potenţial de dezvoltare, dar nu deţin expertiza necesară redactării unui plan de afaceri care să genereze interes pentru investitori sau pentru a accesa o linie de finanţare. la finalul lunii octombrie, juriul va selecta doi autori de idei de business şi îi va ghida în a le concretiza într-un plan de afaceri. AVISSO le va oferi, ulterior, timp de un an, servicii de consultanţă în afaceri pentru a identifica surse de finanţare pentru business-urile lor, financiar-contabile şi de promovare. Concursul este prilejuit de aniversarea a 10 ani de activitate AVISSO, astfel încât câștigătorii vor fi anunţaţi în cadrul galei AVISSO 10 AnI. „Cele mai bune două idei vor fi premiate pe data de 3 noiembrie 2016, în cadrul evenimentului de gală AVISSO 10 ANI, care va reuni reprezentanți ai comunității de afaceri, administrație publică, mediul cultural, societate civilă și invitați speciali din țară”, declară Mirabela Miron, Preşedintele AVISSO. Domnia sa adaugă: „succesul și dezvoltarea AVISSO se datorează, în primul rând, sprijinului și încrederii oferite de partenerii și colaboratorii noștri, cărora vrem să le mulțumim și alături de care dorim să sărbătorim cei 10 ani în care am
oferit servicii de consultanță pentru dezvoltarea mediului de afaceri ieșean”. La Gala AVISSO 10 ANI au confirmat deja prezența Adrian Bența, consultant fiscal, Daniel Șandru, Președinte al Juriului „Oamenii Timpului” și Dragoș Anastasiu, care s-a alăturat ca membru al juriului pentru Campania „Lei de Business Tânăr”. Dragoş Anastasiu este Preşedintele Grupului Eurolines România, care reuneşte cea mai mare reţea de agenţii de turism din ţară şi unul dintre cei mai importanţi transportatori rutieri de
persoane, și care reprezintă brandul TUI în România. Din iulie 2016, Dragoș Anastasiu este noul președinte al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane. Alte personalități ale mediului de afaceri local și național care compun juriul campaniei sunt: Paul Butnariu, Preşedintele Camerei de Comerţ și Industrie Iaşi, Mihai Chirica, Primarul Municipiului Iaşi, Mihaela Mariucă, consultant în afaceri, managing partner AVISSO, Mirabela Miron, Președintele AVISSO, Robert Șova, Preşedintele CECCAR, Adina Tapalagă, Director General SCC Services România. Cei care vor dori să se înscrie în competiţie sunt invi-
taţi să acceseze platforma „Lei de business tânăr“ (www.lei.avisso.eu) și să completeze formularul interactiv pus la dispoziţie. Ideea de afacere propusă trebuie să conțină o prezentare în detaliu a produselor şi serviciilor rezultate, cu evidenţierea elementelor de noutate pentru piaţa adresată, o prezentare concretă a clienţilor potenţiali şi piaţa căreia se adresează produsele, o prezentare a necesarului de spaţiu, echipamente şi personal, o prezentare privind trei resurse-cheie ale afacerii, precum şi o descriere a experienţei aplicantului în domeniul antreprenorial.
Dragoş Anastasiu crede în curajul fiecărui antreprenor aflat la început de drum şi apreciază ideile de business raţionale, însoţite de o viziune pragmatică
CurSurI LA IAşI ALE CAmErEI AuDItorILor FInAnCIArI Diana Ciobanu Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR), împreună cu Reprezentanţa Regiunii de Nord – Est a CAFR, au organizat la Iaşi, în perioada 29 septembrie-2 octombrie, cursurile de pregătire profesională aferente anului 2016 adresate stagiarilor din anii II, III şi celor aflaţi în perioada legală de pregătire a examenului de aptitudini (PL). Tematica acestor cursuri a fost „misiunea de audit de la contractarea lucrării şi până la emiterea raportului de audit, iar obiectivul urmărit a fost acela de a prezenta aspecte esenţiale pe perioada unei misiuni de audit, cum ar fi: Codul Etic – situaţii de independenţă care ar îngrădi un auditor să accepte o misiune de audit; modul de planificare şi pregătire a misiunilor de audit prin stabilirea echipei de audit, a timpului necesar desfăşurării misiunii, a bugetului alocat etc;
asigurarea în misiunile de audit – colectarea de probe suficiente şi adecvate, astfel încât un auditor, pe baza raţionamentului profesional, să poată emite o opinie în legătură cu situaţiile auditate; fundamentarea opiniilor în rapoartele de audit (opinii fără rezervă, opinie cu rezervă, opinie contrară sau imposibilitatea de a exprima o opinie); standardele internaţionale de audit, fundamentale în derularea auditului; relaţia auditor – client: cunoaşterea acestuia şi comunicarea cu guvernanţa pe întreaga perioadă a misiunii de audit; întocmirea raportului de audit. Un accent important a fost pus şi asupra calităţii misiunilor de audit prin respectarea cerinţelor impuse de ISQC 1 ce fac referire la: elementele unui sistem de control al calităţii; aplicarea și conformitatea cu cerinţele relevante; responsabilităţile liderilor privind calitatea la nivelul firmei;
cerinţele etice relevante; acceptarea şi continuarea relaţiilor cu clienţii şi misiuni specifice; resurse umane; realizarea misiunii; monitorizare; documentaţia sistemului de control al calităţii. În această perioadă, stagiarii au avut oportunitatea de a li se prezenta exemple de la practicieni ai auditului cu o vastă experienţă în domeniu. Obiectivul acestor cursuri de pregătire profesională a fost ca fiecare stagiar să-şi însuşească standardele profesionale şi de conduită etică ce vor sta baza activităţii pe care o vor desfăşura în calitate de auditori membri ai CAFR. Cursurile au fost susţinute de membri ai Consiliului CAFR: Daniel Botez, Ana Dincă, Ana Morariu – membru de onoare CAFR, precum şi de către Preşedintele CECCAR – filiala Iaşi, Costel Istrate.
4
SPecIAL
IAŞUL ÎN AfAcerI
ce îşi doresc să găsească acasă antreprenorii români care au reuşit în Diaspora ProIECtuL rEPAtrIot: „BuSInESS SummIt – ÎmPrEună PEntru românIA“
Predictibilitate, transparenţă şi să dispară frica faţă de stat! În doar câteva cuvinte, sunt principalele „revendicări“ ale antreprenorilor români care au reuşit să îşi construiască business-uri solide în afara ţării. Pentru prima dată după mai bine de două decenii şi jumătate, oamenii de afaceri din din Diaspora au fost chemaţi acasă pentru a fi invitaţi să investească bani în ţara lor de origine sau măcar să transfere o parte din know how-ul câştigat pe toate continentele. Sunt între trei şi patru milioane de români în afara graniţelor, fără ca o statistică precisă să fi fost dată publicităţii. De altfel, a şti „la virgulă“ câţi români trăiesc în afara graniţelor nu e tocmai simplu, cu atât mai mult cu cât există dreptul de liberă circulaţie şi muncă în interiorul pieţei unice europene. Mai mult, unii dintre membrii Diasporei au renunţat la cetăţenia română sau au pierdut-o la un moment dat.
Cum putem face trecerea de la Diaspora ca lozincă la o integrare reală într-o Românie care se pregăteşte să îşi serbeze în 2018 Centenarul? Cât sunt de pregătiţi antreprenorii români din Diaspora să acorde o şansă economiei din ţară? Sunt câteva întrebări la care, în mare măsură, s-a găsit un răspuns în cadrul „RePatriot Business Summit – Împreună pentru România“, desfăşurat în perioada 5-9 octombrie la Bucureşti şi în Delta Dunării, la Sfântu gheorghe. 100 de antreprenori români membri ai Diasporei, alături de 100 de antreprenori de top care sunt parte a mediului de afaceri din România s-au întâlnit pentru prima dată într-un cadru de lucru cu Preşedintele, Premierul, membrii guvernului, preşedintele AnAF, şefi ai Băncii naţionale, bancheri, organizaţii patronale din ţară. Iniţiativa nu a aparţinut zonei publice, aceasta doar a fost atrasă în proiect şi, din fericire, a răspuns pozitiv la cel mai înalt nivel (onorând însăşi titulatura de Summit). Platforma „RePatriot“ este un proiect al Romanian Business leaders, probabil cea mai extinsă comunitate antreprenorială de la noi.
Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL) a fost înfiinţată în iulie 2011, iar obiectivul asumat a fost acela de a dezvolta „o platformă de acţiune şi implicare socială pentru lideri din mediul privat. Scopul ultim este ca România să devină o ţară mai bună pentru business-ul responsabil şi, în felul acesta, pentru toţi românii“. Din informaţiile oficiale, comunitatea Romanian Business Leaders numără peste 400 de antreprenori şi şefi de companii din România care lucrează voluntar în proiecte concrete de antreprenoriat social, în domeniile educaţiei, culturii antreprenoriale şi bunei guvernări. Una dintre reuşitele RBL este seria de întâlniri periodice sub titlul „Agenda România“, în care oameni de business, lideri ai societăţii civile şi din politică discută provocările şi tendinţele cu impact major în economie şi societate, în special la nivel guvernamental. Iniţiatorul şi liderul „RePatriot“ este Marius Bostan, fost Ministru al Comunicaţiilor şi Pentru Societatea Informaţională în Cabinetul Cioloş, antreprenor social, dar și expert specializat în proiecte de dezvoltare locală, finanţare, managementul companiilor și proiecte internaționale, iniţiatorul introducerii în România a finanţării proiectelor de dezvoltare prin obligaţiuni municipale, iniţiatorul şi coordonatorul primei strategii de dezvoltare locală de la Alba Iulia. „Business Summit – Împreună pentru România“ a fost un eveniment organizat de „RePatriot“ cu susținerea Administrației Prezidențiale, a Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul de Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni și a Invest România. Pe scurt, obiectivele asumate de organizatori pentru acest summit au fost: „prezentarea oportunităților de investiții oferite de România în acest moment, facilitarea dialogului dintre cele două grupuri de investitori și lansarea de noi parteneriate strategice, respectiv de idei de afaceri de către aceștia. Echipa din spatele proiec-
tului își propune să creeze condiții pentru repatrierea cât mai multor români și să aducă Diaspora alături de ţară pentru a fi ancora de stabilitate, securitate şi, totodată, bază pentru accelerarea dezvoltării economice“.
Apariţie neaşteptată a preşedintelui Iohannis şi amintirea vie a cozilor la vot în străinătate Ziua de 6 octombrie a concentrat nu mai puţin de şase sesiuni de dezbatere, atât la Palatul Cotroceni, cât şi la Banca Naţională a României. La sediul Administraţiei Prezidenţiale, gazda evenimentului a fost Sandra Pralong, consilier de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţia cu Românii din afara Graniţelor, la rândul său un repatriat. Pralong a revenit în ţară în 1990 de la New York, unde era director de promovare (comunicare B2B) al săptămânalului internațional „Newsweek“. La București, a pus bazele Fundației pentru o Societate Deschisă, pe care a condus-o la începutul anilor ‘90. A fost consiliera Președintelui Emil Constantinescu (19982000) și înalt funcționar ONU (2002-2006). Este coordonatoarea unei serii de volume la Editura Polirom: De ce m-am întors în România?, Mai români decât românii? De ce se îndrăgostesc străinii de România?, precum şi autoarea cărţii Cum schimbăm mentalitatea? 25 de ani în România. „Sunt repatriată şi mă simt repatrioată“, le-a spus consilierul de stat celor prezenţi la Cotroceni în cadrul Business Summit. Deşi anunţat ca primul vorbitor în cadrul evenimentului, preşedintele Klaus Iohannis şi-a făcut apariţia, în mod neaşteptat, în timpul intervenţiei lui Dragoş Anastasiu, Preşedintele Eurolines şi unul dintre susţinătorii proiectului „RePatriot“. Amintirea votului din Diaspora din 2014 era încă vie printre participanţii veniţi de departe, mulţi dintre aceştia declarând că şi-au propus să îi reamintească
Preşedintelui efortul pe care l-au făcut în capitalele europene pentru a-l vota. Aglomeraţia de la secţiile de votare organizate în afara ţării era una dintre cele mai proaspete amintiri ale antreprenorilor români din străinătate, mulţi dintre aceştia reveniţi în ţară după decenii de absenţă, special pentru Business Summit. Nu a fost timp de „small talk“ între oaspeţi şi Preşedinte, care a intervenit doar pentru a le ura „bun venit!“ participanţilor şi s-a retras în scurtă vreme. Pe telefoane, la distanţă de doar câteva minute, apăreau declaraţiile pe care le dăduse între timp jurnaliştilor în legătură cu întâlnirea sa de cu o seară înainte cu Procurorul General al României. De câteva săptămâni deja, Klaus Iohannis pare să fi devenit ceva mai imprevizibil, inclusiv în a-şi modifica programul în funcţie de evenimente şi face gesturi surprinzătoare precum „a da buzna“ la Summit.
„nu trebuie să vă întoarceţi, ci să daţi mesajul în afara ţării că lucrurile se schimbă în românia“ „Acum îmi este mai uşor să vorbesc“, le-a spus celor din asistenţă Dragoş Anastasiu, adăugând că, prin vizita neaşteptată a Preşedintelui, România îşi confirmă sloganul „always surprising“. „Fugit“ din ţară la 19 ani, Anastasiu s-a întors şi a devenit unul dintre cei mai de succes antreprenori români din domeniul turismului. „Am ţinut câteva sute de speech-uri, dar acesta este cel mai greu dintre ele. Ne aflăm aici cei care ne-am întors şi voi, cei care vă veţi întoarce“. Mesajul principal al Preşedintelui Eurolines către cei de afară a fost acela că România se schimbă şi că repatrierea de care are nevoie ţara de la Diaspora ţine mai curând de mental. „Nu trebuie să vă întoarceţi, ci să vorbiţi despre România, să daţi mesajul că lucrurile se schimbă. Dacă puteţi investi sau stabili parteneriate în ţară, vă invit să o faceţi!“. Domnia sa a identifi-
SPecIAL
IAŞUL ÎN AfAcerI
5
Participanţii la Business Summit ascultă mesajul Primului-Ministru Dacian Cioloş la Banca naţională a României cat trei mari direcţii de dezvoltare şi tot atâtea oportunităţi de investiţii: în agricultură, turism şi industriile creative (între care, la loc de cinste, se află zona de IT). Dezbaterea de la Palatul Cotroceni a reunit miniştrii relevanţi pentru mediul de business ai Cabinetului Cioloş, precum şi reprezentanţi ai Diasporei: Costin Borc, viceprim-ministru, Ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Maria Ligor, Ministrul delegat pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, Cristian Ghinea, Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, Ministru al Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Dorel Năsui, Preşedinte & CEO American International Radio, Ilinca von Derenthall, Managing Director, Head Central Europe bei LGT Bank Oesterreich – LGT Bank Oesterreich, George Roth, President & CEO Recognos. Declaraţiile ministrului Pîslaru au ţinut prima pagină în presa mainstream, după ce şi-a asumat o
serie de afirmaţii pe care un politician nu le-ar face nici în ruptul capului: „să trecem de la o atitudine pasivă cu o masă electorală de manevră pe care o ţinem asistată, la o atitudine activă prin oferirea de servicii sociale de calitate“. Pîslaru a mai spus, între altele, că România nu poate fi un stat social „decât dacă găsim mai mult petrol în Marea Neagră“, că România nu poate progresa doar cu câteva dintre oraşele sale (Bucureşti, Cluj sau Timişoara), ci trebuie găsite soluţii de dezvoltare şi pentru restul oraşelor mari. Ministrul a găsit şi o explicaţie pentru care România încă nu este o poveste de succes: lipsa de încredere. „În momentul în care ai un ţesut social deşirat nu poţi ajunge în zona de aspiraţii. Lipsa de încredere înseamnă pierdere, automat vine cu un cost important. Masele critice care încep să prindă astăzi contur trebuie unite într-o naţie.“ Vicepremierul Costin Borc a dorit să-i asigure pe antreprenori
că România se află într-o formă mai bună decât se vede la televizor. „Dumneavoastră aşteptaţi ca atunci când citiţi ştiri despre România să vi se spună că, totuşi, nu este aşa rău. Ceea ce ne propunem este restimularea producţiei şi crearea infrastructurii necesare – fie că vorbim despre educaţie, sănătate, cultură, mediu. Infrastructura nu înseamnă numai autostrăzi“. Costin Borc a mai atras atenţia şi asupra problemei mari demografice cu care se confruntă ţara noastră în acest moment, în contextul unei populaţii tot mai îmbătrânite în interiorul graniţelor. Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat lansarea schemei de finanţare „Diaspora Start Up“, în cadrul căreia au fost alocate fonduri totale de circa 30 de milioane de euro şi a dat asigurări mediului de business că fondurile europene nu vor mai fi „fonduri de trib“ – la care să aibă acces doar o elită. Prin „Diaspora Start Up“, ministrul Ghinea speră ca 3000 de români să se întoarcă în România pentru a-şi deschide o afacere.
„Cu cât este mai birocratic un stat, cu atât este mai corupt“ În ciuda mesajelor date de miniştrii tehnocraţi privind schimbarea de mentalitate în administraţie şi politici mai coerente la nivelul actului guvernamental, participanţii în panel din partea Diasporei s-au arătat mult mai puţin optimişti. Dorel Năsui, plecat din România spre Statele Unite ale Americii, în 1986, a lucrat ca inginer IT pentru Motorola și alte companii, iar în 1990 a deschis propria sa compa-
RePatriot este un proiect al Fundaţiei Romanian Business leaders. În urma Summit-ului din acest an vor fi implementate zece proiecte gândite în cadrul atelierelor desfăşurate în Delta Dunării, la Sfântu gheorghe. Fiecare va avea câte un coordonator din Diaspora şi unul din ţară. Anul viitor va fi organizată cea de-a II-a ediţie a Business Summit-ului. nie, American International Radio, care, în prezent, face afaceri în peste 50 de țări din întreaga lume, fiind unul din cei mai mari distribuitori Motorola Solutions la nivel mondial. Domnia sa le-a spus celor prezenţi că a venit în România să vadă „lumină şi reformă. Unde se află România la ora actuală? Cred că suntem locul doi mondial în topul birocraţiei şi eu ştiu că un stat, cu cât e mai birocratic, cu atât este mai corupt. Avem nevoie, mai presus de toate, de predictibilitate legislativă!“. George Roth, co-fondator al Romanian American Business Network Silicon Valley, organizație care are 450 de membri, s-a descris pe sine ca fiind un „argonaut“ şi a amintit de
problemele majore din sistemul consular românesc. „Cum rezolvi lucrurile de la distanţă, aceasta este dilema. Există la nivelul Diasporei o frică de interacţiunea cu statul“. Ilinca von Derenthall, Managing Director and Head Central Europe at LGT Bank Austria, banca deţinută de familia Princiară de Liechtenstein, a susţinut cauza afacerilor de familie, „coloana vertebrală a unei economii, mai ales în Europa Centrală şi de Est. Ce putem face noi, cei din afara României, pentru a aduce în ţară know-how? Cum recunoaşte statul român importanţa unor afaceri de familie care aduc cu sine în economie stabilitate şi continuitate?“. continuare în pagina 6
6
SPecIAL
IAŞUL ÎN AfAcerI
„Împreună cu guvernul, să trecem de la o atitudine pasivă de dispecerat „Am ţinut câteva sute de speech-uri, dar acesta este cel mai greu dintre de beneficii sociale unde ţinem o masă electorală de manevră prin tot ele. ne aflăm aici cei care ne-am întors şi voi, cei care vă veţi întoarce.“ felul de alocaţii și indemnizaţii la servicii sociale, la a înţelege nevoile Dragoş Anastasiu, Preşedintele Eurolines oamenilor.“ (Dragoș Pîslaru, Ministrul Muncii) continuare din pagina 5 Felix Tătaru, Preşedintele-fondator al GMP Group, cel mai premiat grup de comunicare independent de pe piaţa locală, şi Președintele IAA Global, cea mai importantă asociație din industria comunicării din lume, cu sediul la New York și cu filiale în peste 70 de țări, a vorbit despre o Românie cu adevărat unită în perspectiva celebrării, peste doi ani, a Centenarului. Propunerea sa este ca România să devină un hub global de creativitate în domeniul IT&C, dar şi în toate celelalte forme de creativitate. În mod cert vedetă a dezbaterii de la Cotroceni, Ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, a ţinut să convingă audienţa că românii nu trebuie să se urce pe un piedestal şi să îşi proclame excepţionalitatea, ci să înveţe să lucreze în echipă. „Sunt împotriva teoriei conspiraţiei, care spune că suntem geniali, iar alţii ne vor răul. Noi ni-l vrem. Sunt împotriva teoriei excepţionalismului nostru, România este o ţară cu mult talent şi cu setea şi dorinţa de a avea o cu totul altă realitate. Cred că beneficiem de un talent nativ de tip mediteranean, nu de
unul excepţional. Întrebarea este cum trecem de la idei, deci de la creativitate, la fapte. O soluţie ar fi aceea să ne educăm copiii de mici în sens antreprenorial, să îi învăţăm că doar lucrând în echipă se pot obţine rezultate.“
oamenii binevoitori de la ghişee care vor face totul pentru a găsi o soluţie Despre interacţiunea cetăţeanului cu statul a mai vorbit vicepremierul Costin Borc, care a glumit, în treacăt, pe tema cozilor de la ghişee. „Am devenit extrem de nerăbdători. Personal, dacă stau la o coadă mă ajută să mă reconectez cu mine, câştig un timp pe care nu îl mai am pentru mine“. Domnia sa a mai adăugat că se oferă personal să stea la cozi în locul unor posibili investitori români sau străini. Dincolo de glumă, vicepremierul a anunţat că Guvernul Cioloş s-a ferit să facă schimbări bruşte de legislaţie sau de oameni din respect faţă de Guvernul anterior şi în sprijinul deja mult solicitatei predictibilităţi. Cât despre funcţionari, acesta a accentuat că, în mare parte, „veţi găsi oameni binevoi-
tori care încearcă să navigheze prin hăţişul legislativ şi să vă ajute. Vă garantez că, spre deosebire de multe alte state, în România, cu voinţă şi răbdare până la urmă lucrurile se rezolvă“. În replică, Daniel Edu, un român stabilit la Los Angeles şi care şi-a deschis la Târgu Jiu o pensiune denumită oximoronic „Casa Diaspora“, le-a dat un exemplu grăitor guvernanţilor despre situaţiile cu care s-a confruntat în afacerea sa. „De trei luni luni m-am mutat în România şi am experimentat frica de stat. La Târgu Jiu m-am aşezat într-o dimineaţă de la 3 şi jumătate la o coadă pentru a-mi înregistra maşina de pe firmă. În mod evident, programul nu începe aşa devreme, doar că la unicul ghişeu care procesează cererile se pot primi cel mult 50 de dosare, în condiţiile în care zilnic sunt cel puţin de 200 de solicitări“.
un eveniment care depăşeşte latura emoţională Dezbaterile din cadrul „RePatriot Business Summit – Împreună pentru România“ au avut loc în continuare, până seara târziu, la Banca Naţională a României, pe teme
precum „Sprijinirea investiţiilor cu capital“, „Oportunităţi în turism, real estate şi agro turism“, „Infrastructură, IT şi Logistică în România“ sau „Taxare“. În jurul orei 18.00 a venit şi premierul Dacian Cioloş să adreseze un mesaj, în special antreprenorilor români veniţi de departe. Prim-Ministrul a apreciat evenimentul pentru că, prin natura sa, a depăşit latura emoţională pe care o îmbracă, de obicei, întâlnirile celor din ţară cu Diaspora. „Cei de acasă, care încep să înţeleagă nevoia de conectare cu exteriorul pentru a împinge lucrurile mai bine şi mai repede acasă, pot, cred, în momentul de faţă să înţeleagă mai bine utilitatea, poate chiar nevoia în anumite domenii, de a schimba experienţă tot cu ai noştri, dar care trăiesc acolo, şi de a găsi împreună soluţii pentru ca lucrurile să meargă mai bine acasă. Şi eu cred că nu doar pentru cei care au plecat după ‘90 sau unii chiar după aderarea României la Uniunea Europeană sau după ce s-a putut pleca mai uşor, care au plecat la muncă în general în Uniunea Europeană, dar nu numai, dar şi cei care sunt de mai multe decenii
în afară rămân totuşi conectaţi la realităţile de aici şi le pasă, în cea mai mare parte, de ce se întâmplă aici şi poate – eu cel puţin am simţit asta – unii trăiesc cu şi mai mare intensitate transformările mai mult sau mai puţin greoaie de aici, greutăţile, dificultăţile, le trăiesc chiar exacerbat câteodată. Şi atunci sunt convins că toţi cei din sală care veniţi din afară aţi venit nu doar dintr-un interes personal, pentru un business personal, pentru că vedeţi oportunităti în România, dar aţi venit şi pentru că aveţi convingerea că succesul personal al dvs. poate să fie mult valorificat pentru a merge înainte în ţară, pentru a progresa în anumite domenii, mult mai multe de valorificat decât strict câştigul pe care laţi avea pentru un business aici, acasă“, a spus Dacian Cioloş. În cadrul panelului de la BNR dedicat investiţiilor cu capital, Tiberiu Moisă, Director General Adjunct, Banking pentru IMM, Banca Transilvania, a remarcat faptul că, pe măsură ce o companie devine mai mare, are un acces mai simplu la finanţare, spre deosebire de firmele mici. Domnia sa a explicat de
SPecIAL ce, în opinia sa, în ciuda unor cifre spectaculoase privind creşterea economiei româneşti, semnele de bunăstare întârzie să se vadă. Acest fapt s-ar datora faptului că în economia românească se creează valoare adaugată în mod neuniform. „99% dintre firme, baza economiei, nu acumulează valoare adăugată, se rezumă la supravieţuire“. În privinţa Diasporei, Tiberiu Moisă a adus în discuţie faptul că Banca Transilvania a deschis o sucursală la Roma pentru românii care au nevoie de ajutor şi de o integrare financiară. Totodată, domnia sa a mai anunţat crearea „BT MIC“, în această lună, o divizie a Băncii Transilvania care să se concentreze asupra start up-urilor, în condiţiile în care, deşi a pornit ca o bancă dedicată IMM-urilor, BT a devenit o bancă mare, „care nu mai ştie, se pare, să lucreze cu firmele mici“.
Povestea de succes a Braşovului Ionuţ Ţaţa, Preşedintele Iceberg Consulting, a explicat audienţei cum a reuşit să „înveţe firmele să vină în România, la Braşov“. „Lipsea un ecosistem antreprenorial care să îl ajute să ajungă la succes. Am adus piesele lipsă din puzzle, am învăţat să comunicăm despre Braşov, despre resursele acestuia. Am «mapat» expaţii braşoveni, apoi am aflat că sunt 100.000 de oameni plecaţi din oraş. Şi atunci ne-am dorit să ştim de ce au plecat, ce fac ei în momentul acesta şi, cel mai important, cum i-am putea aduce înapoi aici.“ Ionuţ Ţaţa a realizat că, pentru ca firmele să îşi permită contravaloarea serviciilor sale, trebuie ajutate la nivel local, dincolo de acţiunea destul de limitată pe care o au autorităţile locale în zona antreprenorială. Domnia sa este fondator și președinte al Clusterului pentru Inovare și Tehnologie, ALT Brașov, construiește o platformă pentru industriile creative și IT&C în Regiunea Cen-
tru prin dezvoltarea creativității și noilor tehnologii. Prin acest demers, oferă suport inițiativelor antreprenoriale, atrage investiții, încurajează inovarea și conectează inițiative și start-up-uri la piața globală. A fondat Iceberg Consulting, o companie de consultanță specializată în management, inovare și fonduri de investiții și, ulterior, a co-fondat mai multe startup-uri – Hub Onezero – este hub-ul căruia i s-a acordat premiul Best coworking space din România 2015, la Central European Startup Awards, Arkhive – un startup de arhivare şi digitizare a documentelor, QUIB – un makerspace și centru de prototipare, Cumpără Responsabil – o întreprindere socială pentru reintegrarea persoanelor cu dizabilități în societate. Ionuţ Ţaţa a accentuat asupra faptului că nu este suficientă existenţa comunităţilor, acestea trebuie şi comunicate în mod profesionist. Ludwik Sobolewski, Director General al Bursei de Valori Bucureşti, a spus că principala problemă a României este una de „etichetă“, în condiţiile în care în zona de business problemele de percepţie sunt fundamentale. „Ca să fim obiectivi, trebuie să încercăm să privim ţara prin ochii străinilor. Iar aceştia consideră că România este o ţară în curs de dezvoltare, iar noi trebuie să ajungem să fim percepuţi drept una dezvoltată. Dacă schimbăm această etichetă, atunci vom vedea şi valoarea adăugată“.
„Suntem din anumite puncte de vedere cu 20-30 de ani înapoi“ În cadrul dezbaterii consacrate zonei de turism, Răzvan Pîrjol, Managing Partner la Leading Choice, The Global Business Counsellors, Elveţia, a vorbit despre dificultăţile business-urilor din domeniu care derivă din slaba formare profesională a personalului, implicit din educaţia de bază, iar antreprenorii
„
IAŞUL ÎN AfAcerI
7
„Prin dezvoltarea unui portofoliu de servicii de consultanţă în afaceri, AVISSO a contribuit la dezvoltarea mediului de afaceri ieșean, asigurând sprijin și suport pentru întreprinderi mici și mijlocii, dar și pentru întreprinderi mari în accesarea de fonduri europene nerambursabile pentru investiţii private. Participarea la acest eveniment ne-a întărit convingerea că este necesară o platformă solidă la Iaşi în cadrul căreia să lucreze împreună mediul antreprenorial alături de administraţie locală, dar în care este necesară atragerea Diasporei în cadrul unor proiecte de investiţii şi, mai întâi de toate, prin transferul de knowhow de care Iaşul are atâta nevoie. Există deja exemple de succes în România şi este obligaţia noastră să spunem în scurt timp propria poveste de succes, de aici, de la Iaşi.“ Ovidiu Miron, general Manager AVISSO trebuie să îşi asume ei primii rolul de formator, să conducă prin propriul exemplu. Pe de altă parte, Emil Munteanu, Fondator Power Net Consulting & Atra Doftana, crede că există o schimbare în zona de turism şi că importul de know-how ar putea să ducă la o creştere a calităţii serviciilor. Dragoş Petrescu, Proprietar & CEO Trotter Prim, a mărturisit audienţei că se bucură că a luat în anii 90 decizia de a nu pleca. „Am spus «NU» pentru că oportunităţile în România de azi sunt foarte mari, suntem abia la început de drum. Reprezint piaţa de restaurante şi vă pot spune că aceasta este în expansiune, avem creşteri de «două cifre», „double digits», cum ar spune americanii. Azi, românii sunt mai dispuşi să cheltuie bani în restaurante decât acum un an şi tot aşa...“. Dragoş Petrescu îşi aminteşte că, în 1999, a investit 11.000 de dolari în primul său restaurant, în vreme ce astăzi costurile se ridică la 150.000-200.000 de euro, în condiţiile în care standardele UE vin la pachet cu costuri semnificative. Antreprenorul este de părere că, în general, calitatea restaurantelor româneşti este similară sau chiar superioară celor din ţările vest-europene, mai puţin în ceea ce priveşte eficientizarea costuri-
Marius Bostan, iniţiatorul şi liderul proiectului „RePatriot“
lor. „Suntem din anumite puncte de vedere cu 20-30 de ani înapoi. În Italia, Franţa ori Spania, un restaurant cu 120 de locuri are 7, 9 sau 11 angajaţi. În România, tot pentru 120 de locuri la mese, găseşti în rândul personalului 20, 25 sau chiar 30 de angajaţi“.
Inevitabil, autostrăzile... Există totuşi un domeniu în care statul are un rol esenţial: infrastructura. Participanţii la „RePatriot Business Summit – Împreună pentru România“ au vizualizat celebrele deja hărţi cu Masterplanul de Transport. Marius Bostan, iniţiatorul şi liderul proiectului „RePatriot“ a spus că, pentru a fi pus în practică documentul, România are nevoie cu adevărat de leadership la nivel politic. „Aici e rolul statului să îl înceapă şi să îl pună în operă“. Ion Lixandru, vicepreşedintele Asociaţiei Române de Logistică şi Transport a glumit pe seama promisiunilor tuturor guvernărilor anterioare de a da ţării câte 1000 de kilometri de autostradă pe mandat, lucru care ar fi dus la construirea unei autostrăzi „chiar şi pe Dunăre“. Ion Lixandru a precizat că priorităţile absolute în materie de infrastructură rutieră trebuie să le constituie finaliza-
rea autostrăzilor la care deja s-a lucrat pe porţiuni, precum şi crearea unei legături între centrul României şi Moldova (autostrada Iaşi-Târgu Mureş). Paul Ichim, vicepreşedintele Executiv EximBank, a folosit un exemplu din Polonia pentru a arăta cât de importante sunt, dincolo de lucrările la autostrăzi şi modernizările de aeroporturi, investiţiile locale în infrastructură prin implementarea unor proiecte integrate. Printr-o finanţare privată, construcţia unei noi staţii de tren, deci o lucrare din domeniul infrastructurii feroviare, a condus la revitalizarea unei întregi zone urbane prin construcţia, simultan, de parcări subterane, clădiri cu destinaţii de birouri şi de retail. Un proiect care, în Polonia, a dus şi la crearea a 400 de locuri de muncă stabile. Dezvoltarea comunităţilor locale porneşte, în opinia expertului Eximbank, de la implementarea cu stricteţe a Strategiilor Integrate de Dezvoltare ale oraşelor care să cuprindă proiecte ambiţioase care să îmbine lucrările de infrastructură şi cele care aduc plusvaloare şi locuri de muncă. „Depinde de managementul administraţiilor locale“, a întărit Paul Ichim.
Autostrada Iaşi-Târgu Mureş, văzută drept prioritate naţională de către Ion lixandru, vicepreşedintele Asociaţiei Române de logistică şi Transport.
SPecIAL
IAŞUL ÎN AfAcerI
8
„Business summit – Împreună pentru românia“ în imagini
„Ştiu şi din experienţă proprie că a trăi în afară, chiar şi pe o perioadă mai scurtă, doar de câţiva ani de zile, este o lecţie de viaţă accelerată, pe care nu o ai acasă, pentru că acasă eşti acasă şi eşti obişnuit cu un anumit ritm, însă atunci când eşti afară şi eşti deconectat de mediul tău în care te-ai născut şi ai crescut, eşti obligat într-un fel sau altul să evoluezi mai repede, să înveţi mai repede nişte lucruri şi să le asimilezi. (...) Poporul român este dincolo de frontierele teritoriale pe care le avem şi cred că putem să reconstituim cumva, să refacem acele legături care să ne permită să ne regăsim, fără complexe de inferioritate sau de superioritate, să ne vedem aşa cum suntem şi să ne asumăm împreună anumite schimbări. «Străinătatea» poate să însemne şi noi înşine, care revenim acasă şi noi înşine putem să ne asumăm anumite transformări pe care până în urmă cu câţiva ani le-am crezut posibile doar datorită investiţiilor străine.“ Dacian Cioloş, Prim-Ministrul României
Daniel Edu (sus) este proprietarul unei mici, dar cochete pensiuni localizate lângă Cheile Sohodolului. Povestea sa coincide până la un punct cu a câtorva milioane de români. Absolvent de ASE plecat în SUA pentru a face bani. 12 ani mai târziu hotărăşte să se întoarcă şi, astfel se naște Casa Diaspora. „O expresie oximoronică, dar care sintetizează starea de spirit a câtorva milioane de oameni. Diaspora vrea acasă… dar Casa îi vrea înapoi?”
george Roth (dreapta) s-a născut la Cluj, iar în 1991 a emigrat în SUA. În același an, a început să lucreze ca arhitect de software la o firmă care dezvoltă software pentru marile companii de investiţii. Aici, a avut ideea de a crea un „curăţător” de date financiare (SUMS – Security Universe Management System), care a fost implementat la mai multe firme de investiţii din Europa și din SUA. În 1999, împreună cu un partener de afaceri american a creat firma Recognos. Un an mai târziu, împreună cu un partener din România a implementat la Cluj firma Recognos România SRl, care dezvoltă programe pentru firmele de investiţii, și totodată, un produs de extragere de date din documente neformatate folosind tehnici de Inteligenţă Artificială și nlP – procesare de limbaj natural. Este co-fondator al Romanian American Business network Silicon Valley, organizaţie care are 450 de membri.