Iasul 24 nov nr14

Managementul carierei: aspiraţiile individuale şi nevoile organizaţiilor

| pagina 3

Anul I n Nr. 14 n 24 Noiembrie 2016

Publicație bilunară de business realizată de AVISSO

IAŞUL ÎN AfAcerI

www.avisso.eu n www.iasulinafaceri.ro n Iaşi - Bd. Nicolae Iorga, nr. 19, e-mail: redactia@iasulinafaceri.ro, telefon: 0332.434.519

Poftiţi în labirintul dE taxE şi iMPoZitE!

intErviu

„IAŞUL ÎN AFACERI“ în dialog cu preşedintele şi directorul general al CECCAR

Fiscalitatea din România: agResivă, imposibil de memoRat şi înţeles de cătRe contRibuabil

„iaşul în afaceri“ vă propune în această ediţie un dialog cu prof. univ. dr. Robert aurelian şova, preşedintele corpului experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România (ceccaR) şi conf. univ. dr. Florin dobre, directorul general al ceccaR. în contextul în care anul acesta organizaţia a împlinit 95 de ani de la înfiinţare, am lansat o discuţie despre provocările şi oportunităţile în profesia contabilă şi rolul unuia dintre cele mai importante organisme de interes public din ţară, care numără circa 25.000 de membri activi în piaţă.

Opiniile consultantului fiscal Adrian Benţa în | pAgINILE 4-5

Citiţi în | paginile 6-7

„Evaziunea fiscală există, dar se fac prea multe experimente“

2

fOcUS

IAŞUL ÎN AfAcerI

2017 aduce noutăţi în privinţa contribuţiilor la asigurările de sănătate Modificările aduse în anul 2016 Codului Fiscal au produs o schimbare majoră referitoare la contribuţia privind asigurările sociale de sănătate (CASS), schimbare aplicabilă începând cu prima zi a anului 2017. Astfel, baza de impozitare a contribuţiei individuale a angajatului (5,5%) va fi plafonată la nivelul maxim de cinci salarii medii brute pe ţară, însă baza de impozitare pentru contribuţia angajatorului rămâne neplafonată (5,2%). În ceea ce priveşte câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, acesta este în sumă de 2.681 de lei.

Diana Ciobanu Presupunând că în anul 2017 se va menţine salariul mediu brut pe ţară la nivelul acestei sume, o persoană va datora pentru CASS individuală cel mult 737,27 lei (2681x5,5 x5). În prezent, plafonarea bazei de impozitare se aplică doar pentru plata contribuţiei veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor. Începând cu anul 2017, CASS va deveni obligatorie pentru toate

veniturile obţinute, indiferent dacă persoana impozabilă are şi calitatea de salariat.

Iată o listă a tipurilor de venituri care intră sub incidenţa legii fiscale: venituri din activități independente, venituri din asocierea cu o persoană juridică, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din investiții (venituri din dividende, din dobânzi, câștiguri din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare), venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură etc.

Codul Fiscal prevede că o serie de persoane vor fi scutite de plata CASS, cum ar fi:

Diana Ciobanu, Director al Departamentului de Audit în cadrul AVISSO

n copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenții de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de trei luni de la terminarea studiilor, ucenicii sau studenții;

n tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului; n persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse; n bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii Publice, până la vindecarea respectivei afecţiuni, dacă nu realizează venituri din mun-

că, pensie sau din alte resurse; n femeile însărcinate şi lăuzele, dacă nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară.

De reţinut este şi faptul că persoanele care nu obţin venituri nu mai sunt obligate la plata CASS, ci vor putea opta să plătească CASS lunar sau la data la care au nevoie de servicii medicale. Astfel, per-

soanele fără venituri care vor beneficia de spitalizare sau alte servicii medicale care nu sunt gratuite (cazul urgenţelor medicale) vor avea obligaţia să achite contribuția individuală la sănătate în cotă de 5,5% aferentă unei baze de calcul egale cu de şapte ori salariul minim pe economie. Astfel, CASS pentru şapte luni va fi în cuantum de 481,25 lei (68,75 lei x 7).

veţi putea plăti cu caRdul la toţi opeRatoRii economici cu o ciFRă de aFaceRi mai maRe de 10.000 de euRo Ioan Doboş începând cu ianuarie 2017, persoanele juridice care efectuează activităţi de comerţ cu amănuntul ce au înregistrat o cifră de afaceri anuală mai mare de 10.000 euro au obligaţia să accepte încasări cu cardurile de debit sau de credit. neimplementarea sistemului de încasare prin card de către operatorii care au această obligaţie reprezintă contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 7.500 lei. Reglementarea a fost publicată în monitorul oficial din 14 noiembrie 2016. băncile acceptante de carduri au obligaţia de a instala terminalele de plată în cel mult 30

de zile de la data solicitării comerciantului, iar aceste terminale vor fi amplasate în locurile indicate de operatorii economici, în conformitate cu acordurile încheiate cu instituţiile. Refuzul băncilor de a amplasa terminalele privind încasarea cu cardul este considerată, de asemenea, contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei. tot potrivit noii legislaţii, operatori economici au posibilitatea să acorde clienţilor aşanumite „avansuri în numerar”, în sumă de până la 200 lei, dacă semnează acorduri de acest fel cu instituţiile financiare. spre exemplu, un client poate solicita cash comerciantului prin utilizarea pos-ului, iar pentru desfăşurarea

acestor activităţi pot solicita un comision din valoarea sumelor acordate, comision ce nu poate depăşi procentul de 1%. avansurile se acordă în limita disponibilului de numerar din casierie, iar dacă suma solicitată nu este suficientă pentru a acoperi solicitarea clientului, acesta va primi doar suma disponibilă. agenţii economici ce acordă avansuri în numerar vor fi obligaţi să afişeze un anunţ vizibil privind această posibilitate, precum şi comisionul practicat. în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii privind extinderea plaţilor cu cardul, ministerul Finanţelor publice, după consultarea bnR, va emite normele de aplicare.

Ioan Doboş, economist în cadrul AVISSO

reSUrSe UMANe

IAŞUL ÎN AfAcerI

3

Planul dE CariErĂ: între aspiraţiile angajatului şi nevoile organizaţiei întRebăRile-cHeie ale oRicăRui salaRiat: când şi cum voi putea pRomova?

până de curând, cariera era considerată ca fiind o succesiune de posturi, în ordinea crescătoarea a ierarhiei, pe care o persoană le ocupă de-a lungul vieţii. Cei mai mulţi angajaţi rămâneau fideli companiei şi carierei pe tot parcursul vieţii adulte. Astăzi, cariera reprezintă o provocare ce presupune o gestionare complexă din mai multe perspective: planificare individuală, organizaţională, dezvoltare, nevoia de securitate. La momentul actual, individul tinde să rămână fidel carierei în detrimentul organizaţiei.

Alina Grigoraş Având în vedere etapele de evoluţie a unei cariere, literatura de specialitate evidenţiază fazele prin care trece aceasta: n faza de orientare, în care individul caută, experimentează diverse opţiuni; n faza de accelerare, când se câştigă experienţă, când se conturează traseele profesionale; n faza de actualizare, în care individul ajunge la nivelul de expertiză care îi oferă posibilitatea de a împărtăşi şi altora din cunoştinţele acumulate, devine mentor pentru ceilalţi.

Managementul carierei este un proces prin care o organizaţie încearcă să adapteze obiectivele individuale ale angajaţilor legate de

Alina Grigoraş, Manager de Resurse Umane în cadrul AVISSO

carieră la cerinţele organizaţionale. Dezvoltarea carierei salariaţilor este importantă pentru organizaţii în măsura în care aceasta asigură deprinderile şi experienţa necesare pentru a face faţă schimbărilor legate de natura muncii. Pe de altă parte, planificarea carierei individuale este un proces activ prin care angajatul îşi stabileşte scopurile carierei şi îşi identifică mijloacele de realizare a acestora. Aspectul cel mai important al planificării carierei constă în realizarea unei concordanţe clare între obiectivele individuale şi oportunităţile de promovare posibile. Dincolo de planul individual de carieră, atunci când vorbim despre planificarea carierei organizaţionale trebuie să o privim ca pe un proces prin care organizaţia identifică mijloacele şi activităţile prin care fiecare angajat se poate dezvolta.

Planificarea carierei organizaţionale şi celei individuale sunt, în mod evident, strâns legate. Un angajat care nu-şi poate realiza aspiraţiile individuale legate de carieră într-o organizaţie, o poate părăsi la un moment dat. Altfel spus, dacă organizaţia nu oferă oportunităţi reale legate de avansarea în carieră, atunci angajatul poate renunţa oricând la ea. Pentru a evita astfel de situaţii, organizaţia trebuie să asigure asistenţă în planificarea carierei, în acest mod ambele părţi implicate având de câştigat.

Companiile trebuie să îşi orienteze eforturile de planificare a carierei organizaţionale spre

obiectivele specifice ale angajaţilor, prin furnizarea de oportunităţi diverse de învăţare şi acţiune. Organizaţiile trebuie să dezvolte programe de planificare a carierei, care trebuie să îndeplinească următoarele obiective: n cunoaşterea, punerea în valoare şi dezvoltarea eficientă a talentelor angajaţilor; n creşterea loialităţii şi motivaţiei angajaţilor; n determinarea nevoilor de pregătire şi dezvoltare ale angajaţilor.

Un rol important pentru dezvoltarea viitoare a carierei în cadrul unei companii este dat de modul cum este primit un nou angajat, de aceea relaţia dintre manager şi subordonat este foarte importantă; managerul care îşi doreşte angajaţi performanţi şi productivitate ridicată, îşi asumă şi rolul de mentor, fie pentru cei care trec printr-o anumită etapă a carierei, fie pentru cei promovaţi în posturi noi,

jucând rolul de sfătuitor, profesor, model de urmat, motivator.

Orice salariat din cadrul unei organizaţii de succes trebuie să aibă clar stabilit un plan de carieră, care va include următorii paşi: n conştientizarea sarcinilor care implică responsabilitatea sa, care oferă salariatului posibilitatea de a reconştientiza şi reasuma sarcinile ce decurg din fişa postului, dar şi din locul ocupat de el în cadrul organizaţiei; n înregistrarea competenţelor necesare pentru a duce la bun sfârşit sarcinile sale, atât cele pe care angajatul le are deja, cât şi cele asupra cărora îşi doreşte să se concentreze; n după îndeplinirea cu succes a paşilor de mai sus, angajatul va identifica punctele tari şi cele slabe, oportunităţile şi ameninţările la adresa carieiei sale; n după realizarea acestei analize, salariatul îşi va putea stabili priorităţile pentru dezvoltarea viitoare a carierei sale.

Planul de carieră reprezintă harta vieţii profesionale, include idei, obiective, parteneriate, contacte, canale de informare, orice este necesar pentru atingerea obiectivelor profesionale propuse.

Aşa cum o afacere de succes se bazează pe un plan de afaceri bine structurat şi îmbunătăţit în raport cu cerinţele pieţii, tot aşa o carieră de succes se bazează pe un plan de carieră care poate salva individul din orice situaţie, indiferent de contextul profesional.

şi nu uita: n Nu este niciodată prea devreme sau prea târziu să începi planificarea carierei tale de succes! n Atunci când este redactat planul de carieră, trebuie să crezi în ceea ce scrii şi în ceea ce poţi face! n Gândeşte-te la modalităţi prin care poţi fi cel mai bun, provoacă-te să fii cel mai bun, recunoaşte-ţi toate succesele şi permite-ţi să-ţi atingi obiectivele!

4

fIScALITATe

IAŞUL ÎN AfAcerI

Fiscalitatea din România: agResivă, imposibil de memoRat şi înţeles de plătitoRi

adrian benţa: „Evaziunea fiscală există, dar se fac prea multe experimente pe contribuabili!“ „Sunt produsul școlii românești, dintr-o epocă în care, spun eu, se dădea mai multă atenţie învăţământului“, declară Adrian Benţa, poate cel mai cunoscut consultant fiscal de la noi în acest moment. Cu o prezenţă mediatică susţinută, domnia sa acceptă să sprijine jurnaliştii din postura de „traducător“ al „mersului taxelor şi impozitelor“ în România pentru un public foarte larg. „Mă cunoaşteţi în postura de consultant fiscal, dar sunt şi auditor financiar, profesor, formator, am publicat cel puţin vreo zece cărţi, dintre care vreo câteva tratate de fiscalitate“.

Adrian Benţa se defineşte şi ca mic antreprenor: „sunt angajator de vreo șapte ani și, mai nou, proprietar și administrator de societăţi“. predă de mai mulţi ani un curs de fiscalitate studenţilor, iar acest exerciţiu l-a ajutat să îşi structureze discursul şi să-l „ajusteze“ pentru a fi cât mai accesibil. „Viaţa mi-a impus să folosesc un limbaj pe înţelesul tuturor“.

dE LA COdUL LUI dA VINCI LA COdUL FISCAL ROMâNESC „Noi suntem tributarii gândirii pe termen scurt. Dacă ne referim la un calcul sec de legislație, de modificări legislative, vechiul Cod Fiscal a fost modificat de sute de ori. Dar dacă ne referim la o istorie recentă, de un an de zile, observăm că numai între Crăciunul de anul trecut și Anul Nou, deci cu o zi-două înainte de începerea anului, au fost publicate peste patruzeci de acte normative. De la începutul anului şi până astăzi, la acest interviu, suntem

în noiembrie, serviciul nostru de Alerte Fiscale (bentaconsult.ro – n.r.) a notificat și a contabilizat apariția a peste 120 de acte normative în domeniul fiscal. Din păcate, legea fiscală devine atât de agresivă, nu neapărat prin conținutul său, cât prin imposibilitatea de a o memora, de a o înțelege și de a o aplica pe termen scurt. Sunt ferm convins că 90% dintre contribuabili merg pe ceea ce au înțeles din lege, şi nu au înțeles-o în totalitate

și nu este vina lor. Avem tone de legislații fiscale date foarte rapid, uneori neexplicitate, uneori eronate, ceea ce face ca imediat, într-o perioadă ulterioră, când ne dăm seama de aceste situații, să ne corectăm. Se fac prea multe experimente pe contribuabili, dintr-o dorință de a combate evaziunea fiscală. Această evaziune fiscală există, este foarte clară și trebuie combătută, însă trebuie mers pe metode punctuale, chirurgicale.“

2016 – ANUL pUBLICăRII LIStELOR MARILOR ŞI MICILOR dAtORNICI LA BUgEtELE CENtRALE ŞI LOCALE puteţi urmări dialogul pe iasulinafaceri.ro şi pe canalul oficial de Youtube al AVISSO.

„listele de datornici ne arată un eșec al fiscalităţii pentru micii contribuabili. ne aducem cu toţii aminte că am văzut circa 160.000 de societăţi mici și mijlocii de la care bugetul a pierdut 72 de miliarde de lei, din care 66 de miliarde erau realmente pierduţi. circa 16 miliarde de euro. culmea este că nu se sesizează nimeni din această minunată ţară să ia o decizie. «băi, ce facem cu micii contribuabili?», cei care, culmea, sunt principalii angajatori

din România. pentru că suntem într-o situaţie în care suprataxăm anumite afaceri, dar noi nu încasăm banii. bugetul cheltuie bani cu administrarea acestor taxe, cu somaţii, cu inspecţiile în desfășurare, cu tot ce ţine de aparatul administrativ și nu se încasează bani. prin urmare, lista datornicilor, din punctul meu de vedere, ne aduce o realitate pe care o conștientizăm, dar vom judeca dacă este bine sau rău în timp, după percepţia fiecăruia.“

fIScALITATe

IAŞUL ÎN AfAcerI

5

ANAF: ÎNtRE MULt zgOMOt pENtRU NIMIC ŞI ACţIUNILE EFICIENtE „Trebuie să recunoaștem că există și mica evaziune, cea generată în general de magazinele mici din colț. Vedem, de asemenea, că a început o operațiune de combatere tot a micii evaziuni printre chiriași, printre cei care nu plătesc contracte, însă marea evaziune este dată doar de anumite societăți și de anumite lanțuri infracționale. Acolo spun eu că, pentru a avea un real succes, trebuie să te duci pe acele acțiuni punctuale.

Or, noi privim niște acțiuni globale.

S-a introdus celebrul «formular 088», care a considerat apriori infractoare potențiale toate societățile care se înregistreză în scopuri de TVA. Și, iată, rezultatele se văd. Din circa 40.000 de solicitări, 16.000 de societăți au fost refuzate. Pentru pu-

blicul larg, noțiunea de refuzare a înregistrării în scopuri de TVA nu înseamnă foarte mare lucru, însă trebuie încet-încet să înțelegem cu toții că o societate căreia i s-a anulat codul de TVA este destinată spre închidere, spre insolvență. Și atunci, publicul larg trebuie să știe că anumite categorii de societăți sunt într-un anumit pericol. Şi trebuie să mai înțelegem ceva. Bugetul țării este construit de niște contribuabili, circa 8.000 de societăți plătesc 80% din taxele încasate la buget. În momentul în care tu ai câteva sute, câteva mii de astfel de societăți într-un pericol de a-și înceta activitatea, atunci aceste lucruri afectează întreaga activitate națională.“

ce Fel de buget va avea România în 2017?

Indiferent care va fi guvernul ce va veni, va trebui să dea un buget pentru 2017. Am văzut că prin parlament trec tot felul de măriri salariale, acestea vor trebui acoperite de undeva.

Corect. Trebuie să explicăm că bugetul statului este asemenea a două găleți. Într-o găleată sunt cheltuielile, într-o găleată sunt veniturile. Veniturile bugetare le încasezi de la contribuabili sau, cel mai rău, te împrumuți. Cheltuielile sunt cele de zi cu zi ale statului, reprezentând salariile, cheltuielile administrației sau investițiile publice. Din păcate, acest buget trebuie, din punctul de vedere al economistului Adrian Bența, să fie întotdeauna la un deficit zero. Adică să cheltui cât ai încasat.

Ceea ce în realitate nu prea se poate întâmpla.

Ceea ce nu se întâmplă! Istoria ne arată, și totdeauna trebuie să citim în istorie, că întotdeauna statele care se dezvoltă vor merge pe un deficit.

Adică suma cheltuielilor este mai mare decât suma veniturilor, iar deficitele, de obicei, sunt finanțate prin datorii. În acest moment, pentru a lua o decizie aferentă bugetului anului viitor trebuie să analizăm prezentul. Observăm că adevărata creștere din anul 2016 nu este o creștere chiar atât de sănătoasă. Doar anumite sectoare de activitate cresc, respectiv a crescut IT-ul, avem ceva pe la agricultură, avem ceva pe la activitatea auto... dar, cum s-ar spune, nu se simte în buzunar.

pREdICtIBILItAtEA FISCALă: A FI SAU A NU FI „trebuie să dăm Cezarului ce e al Cezarului. Noul Cod Fiscal aduce o claritate mai mare a textului normativ. Însă procentele de impozit, că sunt 5% pe dividende, că vor fi 16% sau că vor rămâne la 5%, sunt decise pe ultima sută de metri din cauza dificultăţilor bugetare.“

Nu se simte în buzunar, dar se simt încasările bugetare. Însă se simt pentru că noi am vândut bunuri achiziționate din import, produse în alte state. Teoria economică spune așa: „dacă vrei să te dezvolți, crește consumul“. Dar au uitat să menționeze specialiștii: crește consumul bunurilor produse la tine în stat. Dacă tu consumi bunuri produse din alte state, atunci o duce bine cel care este producător. Deci anul 2016 l-am avut în iunie cu un deficit al balanței comerciale de 6 miliarde de euro, o sumă mare. Tendința către finalul anului 2016 este de a accentua acel deficit. Prin urmare, bugeul de anul viitor va fi construit deja de la o prezumție de deficit. Indiferent de ce culoare politică va fi ministrul de Finanțe, va avea o sarcină foarte grea. De ce? Unu: actualul Cod Fiscal spune să se reducă cota de TVA de la 20% la 19%. Doi: se

mai abrogă una dintre taxele hulite, taxa pe stâlp, mai apare încă o abrogare de o taxă care iarăși este hulită, este ilegală, declarată și de Curtea Europeană, taxa de primă înmatriculare, de timbru de mediu, cum a fost redefinită.

Celebra taxă care i-a determinat pe oameni să-și înmatriculeze mașinile în Bulgaria.

Ei bine, toate aceste reduceri de taxe scad veniturile bugetare. Concomitent, avem o creștere de cheltuieli și nu spun, eu sunt de acord ca toată lumea să aibă salarii mari, inclusiv orice persoană din sistemul public, dar ideea este că aceste creșteri de salarii trebuie să fie întotdeauna echivalente și echilibrate prin creșterea productivității muncii. Evident că trebuie să stimulăm anumite sectoare, învățământul și sănătatea sunt foarte binevenite, însă observăm că aceste cheltuieli dezechilibrează bugetul – ne place, nu ne place, fiscalitatea nu este nici morală și, câteodată, nici egală.

Prin urmare, eu mă aștept ca în anul următor să avem în continuare o creștere economică care va genera încasări suplimentare la buget, dar totodată să apară şi alte taxe. Fie taxa de mediu redefinită – există oricum proiectul ca să fie introdusă în prețul benzinei –, fie pur și simplu, în februarie, pentru că nu este prima noastră experiență, după ce se adoptă bugetul, să vedem câteva ordonanțe de urgență, date punctual peste noapte, prin care apar noi taxe. din punctul dumneavoastră de vedere, domnule Benţa, care ar fi paşii prin care am putea să combatem eficient, măcar pentru următoarea generaţie, analfabetismul financiar?

Aș vrea să vă spun că săptămâna trecută am avut o discuție cu cineva care venea din Germania. Acolo copiii sunt educați de mici să-și drămuiască banii, să înțeleagă circuitul economic și valoarea banilor, respectiv să-şi calculeze bine până și banii de buzunar. Ar trebui să avem câteva lecții de mici, de la început, încă din școlile generale, iar ulterior să se dezvolte acele sectoare de a învăța să fim antreprenori. Nu vom fi cu toții, dar în momentul în care vom avea mai multă informație din zona de antreprenoriat, vom cunoaște mai multe elemente și va fi mai bine pentru toți.

6

INTerVIU

IAŞUL ÎN AfAcerI

„Expertul contabil trebuie să înveţe marketing, să comunice şi să îşi educe clientul“ „iaşul în aFaceRi“ în dialog cu pReşedintele şi diRectoRul geneRal al ceccaR

„Iaşul în afaceri“ vă propune în această ediţie un dialog cu prof. univ. dr. Robert Aurelian Şova, preşedintele Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) şi conf. univ. dr. Florin dobre, directorul general al CECCAR. În contextul în care anul acesta organizaţia a împlinit 95 de ani de la înfiinţare, am lansat o discuţie despre provocările şi oportunităţile în profesia contabilă şi rolul unuia dintre cele mai importante organisme de interes public din ţară, care numără circa 25.000 de membri activi în piaţă.

Iaşul în afaceri: Suntem în acest moment, 2016. CECCAR a împlinit o vârstă rotundă, 95 de ani, aproape egală cu aceea a statului român modern. Unde se află profesia contabilă în drumul său de după 1990?

robert Șova: Am să încep prin a vă spune că profesia contabilă a fost reglementată în anul 1921, dar ea a existat și înainte în România. În numai zece ani, organismul profesional înființat în 1921 și-a câștigat o reputație la nivel internațional. Trebuie să precizăm că am fost printre pionieri ca țară în care profesia contabilă a fost reglementată, tocmai pentru că s-a observat potențialul acestei profesii ca suport în dezvoltarea mediului de afaceri și a țării, în fapt. În zece ani de zile s-a organizat Congresul Internațional al Contabililor la București, iar cel care a gestionat această organizare a fost însuși profesorul Nicolae Iorga, care era atunci președintele Consiliului

de Miniștri. Noi suntem convinși că nu a fost o întâmplare în acea perioadă, știm cu toții că economia României era una dintre cele mai dezvoltate din Europa, iar profesia contabilă a fost un factor care a contribuit la acea dezvoltare. De altfel, relația între profesia contabilă și dezvoltarea mediului de afaceri și dezvoltarea unei economii naționale este certificată prin diverse studii științifice. Există această corelație și, dacă ne uităm la fondul problemei, este evident că un contabil poate fi, să spunem, un factor esențial în dezvoltarea sau în dispariția unei afaceri. Deci are un rol foarte important! Unde suntem astăzi? Profesia contabilă, la nivel mondial, este într-un proces de reinventare, de restructurare. Acest proces se datorează faptului că dezvoltarea tehnologică a preluat, ca în orice alte domenii, acele activități de rutină, care puteau fi automatizate și care înainte ocupau o mare parte din timpul pe

prof. univ. dr. Robert aurelian şova, preşedintele ceccaR

care expertul contabil și-l aloca activității lui.

S-a spus, de altfel: profesia contabilă e mult mai puţin despre trecut și mult mai mult despre viitor.

robert Șova: Exact. Ce înseamnă acest lucru? Nu înseamnă că profesia contabilă o să dispară, ci că permite ca profesionistul contabil, respectiv expertul contabil, să se concentreze către acele activități care aduc valoare adăugată atât antreprenorului, cât și autorităților de reglementare. Și aici vorbim de activități de analiză, interpretare date, de reporting intern, vorbim de implicarea expertului contabil în leadership-ul organizațiilor, în managementul strategic, în analiza performanței, în evaluarea riscurilor, în activitatea de control intern și așa mai departe.

cifre, astfel încât să vezi care sunt cauzele care au dus la acele evoluții. Iar profesionistul contabil, expertul contabil, este singurul care știe. Dacă vorbim de alte profesii, de manageri financiari sau alte profesii în general, care nu au cunoștința aceasta de bază, ei preiau acele date ca atare și încearcă să le interpreteze. N-ai să poți să le interpretezi dacă nu știi mecanismul de creare. Și de asta spun că profesia contabilă evoluează oricum astăzi în mod emergent cu componenta financiară. Văd un viitor în care să nu mai avem două funcții separate, managerul de contabilitate și managerul financiar, eu văd o emergență clară a acestor două funcții la nivelul unei firme.

Și practic o translaţie a profesiei cât mai aproape de zona de board, de management.

dincolo de a obţine un atestat, dreptul de a profesa ca expert contabil, cât de strânsă simţiţi legătura între membrii CECCAR și structura administrativă?

robert Șova: Exact. Este evoluția firească, pentru că un expert contabil este singurul dintr-o firmă care cunoaște modul în care procesele de afaceri pe care le derulează acea firmă se regăsesc în cifre, în situațiile financiare. Până la urmă, orice decizie se ia uitândune în principal pe evoluția cifrelor.

Important e să știi cum procesele tale de afaceri se regăsesc în acele

florin Dobre: Până la urmă, CECCAR este o comunitate. Dacă într-o comunitate nu este strânsă legătura între structura administrativă și membrii, care până la urmă sunt CECCAR-ul, atunci lucrurile nu pot funcționa. Din acest punct de vedere, noul sistem de guvernanță din CECCAR are ca principal obiectiv să fie un liant între membri, pentru că împreună suntem mai puternici.

conf. univ. dr. Florin dobre, directorul general al ceccaR

Ce tip de instrumente aveţi pentru a face posibilă legătura aceasta cât mai strânsă?

florin Dobre: Încercăm să comunicăm membrilor toate activitățile pe care le desfășurăm, încercăm să îi invităm la foarte multe dezbateri, participăm împreună cu domnul președinte, pentru a reuși să creăm un cadru de norme care să vină în sprijinul activității membrilor și să nu fie făcute doar din birou. Acolo nu poți să ai acces la realitatea din teren, pentru că sunt 42 de filiale. Vorbim de 42 de județe, unde fiecare poate să aibă anumite particularități.

Câţi membri are CECCAR, în momentul acesta?

florin Dobre: Dacă vorbim inclusiv de cei activi și inactivi sunt peste 45.000 de membri. Dacă vorbim de cei care au drept de exercitare a profesiei și lucrează, sunt 25.000 de membri în piața liberă. În cealaltă categorie pot fi salariații, pot fi funcționarii publici, care, din cauza incompatibilității nu au posibilitatea să lucreze pe piața liberă. În timpul Congresului profesiei Contabile de anul acesta s-a vorbit despre expertul contabil ca fiind tot mai mult un consilier, un confident, un analist, un facilitator și, ceea ce mi s-a părut cel mai interesant, un educator. Care sunt mecanismele acestea de educare prin intermediul cărora pot interacţiona cu clienţii lor experţii contabili?

robert Șova: Aici este o problemă pe care noi o considerăm foarte importantă și, până la urmă, în interes național. Având în vedere, să spunem, percepția existentă la nivelul mediului de afaceri asupra profesiei contabile, nu s-a permis să se obțină de la aceasta maximum ce s-ar fi putut obține. Așa cum spuneam, profesionistul contabil este competent și începe să ofere servicii care vin mult mai bine în întâmpinarea nevoilor antreprenorului. Dar este antreprenorul suficient de educat în cultura de management, astfel încât să știe

INTerVIU

IAŞUL ÎN AfAcerI

7

ce să îi ceară profesionistului contabil și cum să îi folosească această bază de cunoaștere și de informații pe care i le poate oferi? Și răspunsul, din păcate, este că... nu prea. Acest lucru l-am văzut în realitate. Avem firme și investitori străini care au venit cu o cultură de management și cu un knowhow din exterior și care, în momentul în care au contractat serviciile unui profesionist contabil, nu s-au concentrat doar pe partea de contabilitate financiară, adică acea contabilitate care îți permite să-ți realizezi situațiile financiare.

Străinii care vin și investesc în România au nevoie în primul rând de un ghid prin hăţișul fiscal...

robert Șova: Da, dar străinii care vin și înființează aici companii solicită servicii din componenta contabilității manageriale. Contabilitatea managerială care acoperă, de fapt, acele servicii de reporting intern decizional și care face diferența dintre funcția suport a contabilului și partener în procesul decizional. Dacă vorbim de contabilitatea financiară și realizarea unor situații, situații care în principiu sunt adresate terților, valoarea adăugată pe care o simte antreprenorul este mult mai mică. În momentul în care vii și beneficiezi de sfaturi, de idei, de un sistem de reporting intern care te ajută pe tine ca antreprenor să înțelegi mai bine unde ești și ce ar trebui să faci, aici vorbim de servicii care într-adevăr sunt mai aproape de nevoile antreprenorului. Dar, așa cum vă spuneam, depinde și de cultura antreprenoriatului. Ceea ce trebuie să facem noi, chiar dacă nu avem o astfel de cerere, este să ne-o creăm. Și chiar dădeam un exemplu clasic de cum să îți promovezi astfel de produse: exact ca în industria softului. Vrei să îți cumperi un soft, iar majoritatea softurilor au acea perioadă de trial, de încercare, în care îți permite de fapt să iei contact cu serviciul și să constați că ai nevoie de el, pentru că foarte mulți nu știu care este valoarea adăugată a acestor tipuri de servicii. deci expertul contabil trebuie să înveţe marketing.

robert Șova: Expertul contabil trebuie să învețe marketing, expertul contabil trebuie să învețe să comunice și, bineînțeles, să încerce să își educe și partenerul, clientul, antreprenorul, astfel încât să contribuie la dezvoltarea și stabilitatea business-ului. Pentru că, până la urmă, expertul contabil depinde de acel business. Dacă business-ul merge bine, și lui îi va merge bine, dacă nu, nu. Ideea este ca și din partea cealaltă să existe disponibilitatea de a colabora. Și aici este un rol pe care noi îl avem în educarea mediului de afaceri.

Suntem pe o piaţă tot mai globalizată de servicii. Sunt profesioniștii contabili români deja jucători pe această piaţă internaţională?

florin Dobre: În piața internațională, de regulă, România este prestatorul de servicii. Nu se face outsourcing pe partea de finanțe, de plăți, de încasări. Multinaționalele înființează în România firme de prelucrări de date sau de contabilitate efectiv care asigură contabilitatea pentru firmele din afară. Noi avem totuși ca principali clienți întreprinderile mici și mijlocii din România, capitalul românesc este în primul rând în mâinile expertului contabil. Sunt foarte multe societăți mici care s-au adaptat acestui specific, numai că această componentă digitală, unde sunt scanate documentele trimise și după aceea sunt prelucrate conform reglementărilor contabile, au o anumită componentă de risc.

Pentru că nu știi cine a întocmit factura, cine răspunde pentru factura respectivă. Este un document care s-a primit scanat, fără să îți asigure într-adevăr ție, ca profesionist contabil, un anumit confort cu privire la realitatea operațiunilor derulate prin aceste documente. Pentru că aici avem și organele de inspecție fiscală care vin în control. De regulă, e foarte ușor să dai vina pe altcineva. În speță, contabilul este de vină când „eu am ieșit rău la control“, contabilul este de vină când „nu îmi ies bine situațiile financiare“, că „am prea mult de plată“, că „am prea puțin“.

Din contră, tot timpul îmi încurajez clienții pe care îi consiliez să gândească aşa: dacă ai de plată

trebuie să fii fericit, pentru că asta înseamnă că business-ul ți-a mers bine. Noi nu lucrăm doar pentru clienți, a practica o profesie de utilitate publică înseamnă inclusiv a o practica în respect faţă de stat, pentru că acești profesioniști contabili au în mână capitalul românesc. Garanția statului e capitalul românesc. O firmă foarte mare, cu mii de angajați, poate să plece întro săptămână din România, dar mii de firme mici, care reprezintă antreprenori români, vor rămâne aici întotdeauna.

Până la urmă, garanția este aceasta: un reprezentant al unui business local, românesc, foarte greu va face o delocalizare, mai ales pornind de la convingerea lui că România e țara sa și aici trebuie să își desfășoare afacerea. Asta o spun toți românii care au business-uri în România. În schimb, dacă ne uităm la societățile multinaționale, am vorbi despre această cultură organizațională și această cultură pentru management și management financiar. Păi, primul lucru pe care îl fac ei sunt analizele de costuri. Dacă în analiza de cost a rezultat că filiala din România nu este eficientă și mai eficient este să se mute la o distanţă de 100 de km, către Ungaria, către Bulgaria, atunci fac delocalizarea. Vedem și cazul Nokia... Când nu mai consideră un mediu propice România sau când targetul de cost nu le mai este îndeplinit, fac delocalizarea. În schimb, sunt foarte multe firme care în perioada de criză au spus: „Domnule, am susținut societatea din economiile acumultate în perioada de prosperitate pentru a nu pleca cu business-ul, pentru că aici

puteţi urmări dialogul pe iasulinafaceri.ro şi pe canalul oficial de Youtube al AVISSO. am familia, aici am copiii, aici am salariații pe care îi cunosc de când eram copii, am fost colegi, suntem vecini, nu pot să îi las“. Acesta este un avantaj al capitalului românesc.

El dă o garanție statului, pentru că aceștia sunt contribuabili pe care se pot baza pe un termen lung. E bine să avem investiţiile străine directe, dar nu acesta ar trebui să fie as-ul pe care să îl aibă în mână guvernul. Până la urmă, profesia contabilă îi gestionează pe cei mici și atunci există deja un parteneriat cu Ministerul de Finanțe. Nu există o dispută, noi suntem parteneri în ceea ce privește gestionarea profesiei contabile, iar Ministerul de Finanțe este reglementator, dar și beneficiar al serviciilor noastre.

Cât de mult aţi reușit, ca profesie, să impuneţi pe agenda legislativului anumite modificări? Aţi găsit în general un partener viabil de dialog între un guvern, orice culoare politică ar fi avut el, și parlament?

robert Șova: Chiar dacă nu este reglementat, noi facem lobby interesului public. Noi, fiind foarte apropiați și de oamenii de afaceri, care sunt clienții cu care expertul contabil își acoperă activitatea și

câștigă, avem şi relații foarte bune cu reglementatorul, întotdeauna am încercat să fim punctul de echilibru al intereselor, unele comune, altele divergente, între cele două, să spunem, tipuri de instituții, autoritățile de reglementare care reprezintă statul și mediul de afaceri. În ultima perioadă, și nu numai, în general, am reușit să facem propuneri și acele propuneri să fie preluate în legislație, noi încercând să găsim punctul optim, așa cum spuneam, între ceea ce își dorește mediul de afaceri și ceea ce își doreșe reglementatorul. Avem o activitate destul de intensă de monitorizare a legislației. Atunci când apar probleme – și este firesc să apară; în orice sistem apar probleme; că sunt mai multe sau mai puține, mai mult sau mai puțin grave depinde de sistem – încercăm să venim cu eventuale soluţii la aceste probleme. Noi suntem un organism profesional de interes public. Nu ne interesează culoarea politică a celor care guvernează, pe noi ne interesează să venim în sprijinul dezvoltării și să fim un partener de încredere al oricărui guvern care înțelege că interesul public și dezvoltarea națională sunt mai presus de orice alte interese mărunte.

fOcUS

IAŞUL ÎN AfAcerI

Gala mediului de afaceri: economia ieşeană a revenit la nivelul de dinainte de criză Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi a oferit pe 18 noiembrie, în cadrul unei gale desfăşurate la Hotel Internaţional, trofee şi diplome companiilor care au prins un loc pe podiumul „topului firmelor din judeţul Iaşi – ediţia 2016“.

„Nu ne vom resemna şi vom încerca în continuare să punem presiune pe decidenţi pentru a prioritiza la finanţare infrastructura care să conecteze Moldova la celelalte regiuni ale ţării, ca o necesitate obiectivă şi un drept ce ni se cuvine“ paul Butnariu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi

Clasamentul de Top, cel mai important şi cuprinzător clasament al comunităţii de afaceri, a fost realizat după o metodologie complexă, unitară la nivelul Sistemului Camerelor de Comerţ din România, în baza indicatorilor financiari ai companiilor. Catalogul lansat cu aceeaşi ocazie cuprinde clasamentul firmelor, precum şi datele de identificare şi contact ale acestora.

Acesta a fost tipărit în limbile română şi engleză şi va fi distribuit timp de un an pe multiple canale – delegaţii de afaceri străine, firme româneşti, autorităţi publice centrale şi locale, secţiile comerciale ale ambasadelor.

cinci pRoiecte antRepRenoRiale în cuRsa pentRu tRoFeul „oamenii timpului“ 10 trofee vor fi acordate pe scena teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“ pe 17 decembrie în cadrul celei de-a III-a ediţii a galei „Oamenii timpului”.

Organizatorii au anunţat care sunt 50 de nume și proiecte care au intrat în competiția finală pentru categoriile Literatură, Arte, Educație și cercetare, Societate civilă, Diplomație publică, Memorie și istorie, Jurnalism, Tinere valori, Sănătate și Antreprenoriat, iar până pe data de 5 decembrie, pe platforma online oameniitimpului.ro, pot fi votaţi preferaţii publicului. Juriul Național se va întruni la Iași pe data de 16 decembrie pentru a desemna cei 10 câștigători ai trofeelor. „Nominalizările de anul acesta oglindesc perfect extinderea la nivel național a Campaniei «Oamenii Timpului»”, consideră prof. univ. dr. Daniel Şandru, președintele Juriului Național. „Când, în 2013, am alcătuit primul Juriu Național, neam gândit la misiunea de a încerca pe viitor să identificăm valorile și

8

proiectele din toate comunitățile românești, iar faptul că am ajuns la acest moment ne arată că am procedat corect, dezbrăcând de orice urmă de provincialism campania «Oamenii Timpului». Parcurgând nominalizările, veți descoperi reprezentată întreaga Românie, în toată diversitatea acesteia. Cei 10 câștigători vor fi aleși de juriul pe care am onoarea să îl prezidez exclusiv pe baza realizărilor acestora din anul inclus în monitorizare, nu vom avea o competiție între regiuni și nici nu trebuie privită în acest fel. Îi felicităm pe toți cei care au ajuns în postura de a fi nominalizați, aceștia fiind selectați în urma unor

proceduri riguroase ale redacției revistei de cultură contemporană „Timpul” și, mai apoi, în urma deciziei membrilor juriului fiecărei categorii în parte. Nu în ultimul rând, mulțumim publicului platformei noastre online, care și anul acesta a răspuns provocării și a transmis foarte multe propuneri”, a mai precizat prof. univ. dr. Daniel Şandru.

Campania „Oamenii Timpului” este un proiect al Asociației Revistei Timpul și beneficiază în 2016 de o recunoaștere extraordinară din partea unora dintre instituțiile-emblemă ale României. ASR Principesa Moștenitoare Margareta, Custodele Coroanei Române, a acordat Înaltul Patronaj Galei „Oamenii Timpului”. De asemenea, Campania „Oamenii Timpului” RO+ beneficiază de patronajul Ministerului Culturii.

Gala „Oamenii Timpului” va avea loc pe 17 decembrie 2016, în Sala Mare a Teatrului Național „Vasile Alecsandri” și va fi transmisă în direct de Realitatea TV şi Radio România Cultural. În acest an, AVISSO este partener principal al evenimentului.

Clasamentele firmelor ieşene sunt structurate pe domenii, activităţi şi clase de mărime: cercetare-Dezvoltare şi High-Tech, industrie, agricultură, silvicultură şi pescuit, construcţii, servicii, comerţ şi turism. Au fost întocmite, de asemenea, o serie de clasamente speciale în funcţie de cifra de afaceri, numărul de angajaţi, performanţa în domeniul exporturilor sau cel alcătuit de firmele clasate pe podium la ultimele 10 ediţii consecutive. „Această ediţie a Topului firmelor din judeţul Iaşi consemnează rezultate notabile, care se corelează cu ceilalţi indicatori statistici

şi care, împreună, reflectă revenirea economiei locale în anul 2015, în ansamblul ei, la nivelul pe care îl avea în 2008, premergător crizei economice. Iar aceasta, fără să mai punem la socoteală şi dezvoltarea subsidiarelor din Iaşi ale companiilor care îşi au sediul în alt judeţ.

Un mediu de afaceri care, iată, funcţionează şi se dezvoltă, aducând plusvaloare, în contrast vădit cu indiferenţa cu care este tratat de către factorul politic şi administrativ la nivel central. Nu putem să nu ne gândim unde ar fi fost acum judeţul Iaşi şi întreaga regiune a Moldovei, din punct de vedere economic şi social, dacă ar fi existat o infrastructură de acces care să permită mai multe investiţii de amploare, fie cu capital românesc, fie cu capital străin“, consideră Paul Butnariu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi

pentru categoria antRepRenoRiat au fost nominalizaţi: n Sorin Sîrbu și Andreea Pașoi Sîrbu – e-Twow electric Mobility (craiova), pentru producerea și comercializarea trotinetelor electrice pliabile E-Twow, cel mai economic vehicul din lume; n Laura Anton – No Limit Network (craiova), pentru coordonarea Asociației No Limit Network, care reunește tineri cu dizabilități ce confecționează și vând online bijuterii handmade; n Oana Stan – TecHIr (Techirghiol), pentru dezvoltarea afacerii de valorificare a resurselor minerale din Lacul Techirghiol prin produse cosmetice și antireumatice; n Dan Drăghici – Drăghici Dental, Junior clinic și Safra Dental club (Iași), datorită creșterii considerabile a cifrelor de afaceri din cadrul celor trei business-uri conexe din domeniul medicinei dentare pe care le conduce; n Zsombor Benkö – Kontrastwege (Miercurea ciuc), datorită inovației aduse pe piața românească prin introducerea unei surse alternative de biomasă, salcia energetică.